1ra-199/2014 — art. 151 alin. 4 CP

Examinat în prima instanță: 26.07.2012-12.12.2012

Examinat în instanța de apel: 31.01.2013-04.03.2013

Examinat în instanța de recurs: 06.11.2013-29.01.2014 C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Orhei din 12 decembrie 2012, Costin V.P. a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 2. Potrivit sentinței, Costin V.P. la 02 iunie 2012, în jurul orei 20.00, aflîndu- se în gospodăria cet. Sevastian Nina, situată în s. Donici r-1 Orhei, fiind în stare de ebrietate alcoolică, din motive personal ostile în cadrul unei cerți apărute între el și cet. Sevastian N., urmărind scopul vătămării grave a integrității corporale și a sănătății, i-a aplicat ultimei, mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i cet. Sevastian N. leziuni corporale grave periculoase pentru viață, care peste aproximativ 1-2 ore, au provocat decesul victimei Sevastian N. Acțiunile lui Costin V.P. au fost calificate în baza art. 151 alin. (4) Cod Penal – vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei. 3. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă în baza art. 79 Cod penal, invocînd neaprecierea justă a următoarelor circumstanțe: recunoașterea vinei, căința sinceră, lipsa antecedentelor penale, are loc permanent de trai, are 2 copii minori la întreținere, reprezentantul victimei nu are careva pretenții față de 1 inculpat, inculpatul a fost provocat de către victimă, i-a aplicat victimei doar o singură lovitură, nu a avut intenția de a provoca leziuni corporale victimei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013, a fost respins apelul ca nefondat și menținută sentința fără modificări. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că instanța de fond pe deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpatul Costin V.P. Necătând la faptul că, inculpatul vina de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, a recunoscut parțial, culpa lui pe deplin a fost dovedită în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond prin depozițiile succesorului părții vătămate Sevastian Serghei, martorilor Pănuță Vitalie, Budeci Svetlana, Cobăscan Dumitru, precum și prin următoarele înscrisuri cercetate de instanța de apel, și anume: procesul verbal de cercetare la fața locului din 02.06.2012 (f.d. 7-10); raportul de expertiză medico-legală nr.l26/D din 04.06.2012 (f.d. 58-60). Reieșind din cele expuse și în conformitate cu prevederile art.art. 100 alin. (4), 101 Cod procedură penală, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a încadra acțiunile inculpatului Costin V.P. în baza art. 151 alin. (4) Cod Penal. Instanța de apel a apreciat critic, argumentele inculpatului cu referire la faptul că a aplicat numai o lovitură lui Sevastian N. fiind demonstrat cu certitudine că în urma conflictului apărut între ei, Costin V.P. i-a aplicat cet. Sevastian N. multiple lovituri în regiunile vitale ale corpului, soldate cu decesul victimei, deși trebuia să prevadă survenirea consecințelor. Este suficient de menționat că multiplele leziuni corporale indicate în Raportul de expertiză medico legale nr. 126 din 04.06.2012, depistate la cet. Sevastian N., au fost produse ca rezultat al acțiunilor traumatice cu obiecte dure contondente care puteau fi pumnii și picioarele. De asemenea s-a constatat că între leziunile corporale depistate la victimă și decesul acesteia există legătură cauzală directă. În opinia instanței de apel, la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal. Instanța de apel a constatat că: Costin V.P. a comis o infracțiune ce face parte din categoria celor deosebit de grave, tot odată a recunoscut vina, manifestînd căința sinceră, are la întreținere 2 copii minori, anterior nu a fost judecat, săvîrșind pentru prima dată o infracțiune. Ca circumstanțe agravante a fost reținut faptul survenirii unor urmări grave. În asemenea circumstanțe la stabilirea pedepsei, instanța de apel consideră că instanța de fond ținînd cont de prevederile art.art.7,61,75,76 Cod penal, adică de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, de circumstanțele atenuante, corect a ajuns la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Costin V.P., este posibilă doar cu izolarea acestuia de societate. 2

La 04 septembrie 2013 inculpatul atacată cu recurs ordinar hotărîrile judecătorești adoptate pe caz, prin care solicită casarea acestora, cu adoptarea unei hotărîri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, cu aplicarea art. 79 Cod penal, invocînd neaprecierea de către instanțe a următoarelor circumstanțe: recunoașterea vinei, succesorul părții vătămate nu are careva pretenții, a anunțat ambulanța și poliția, nu are antecedente penale, are 2 copii minori la întreținere, inculpatul a fost provocat de către victimă, i-a aplicat victimei doar o singură lovitură, nu a avut intenția de a provoca leziuni corporale victimei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar, atît în latura penală, cît și în cea civilă. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărîrilor instanței de apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Din materialele dosarului, rezultă că decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013 a fost pronunțată la 25 martie 2013 în prezența inculpatului și recepționată de către acesta tot la 25 martie 2013, fapt confirmat prin semnătura lui pe recipisă (f.d. 143). La 04 septembrie 2013, inculpatul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel (f.d. 155). Revenind la cauza penală ce face obiectul recursului, Colegiul constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a epuizat la data de 24 aprilie 2013, inclusiv. În astfel de circumstanțe, raportînd speța dată, la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar de către inculpat a expirat, prin urmare recursul ordinar declarat este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 3 D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 12 decembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013, declarat de către inculpatul Costin Vasilii Profir, în cauza penală în privința acestuia, ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 ianuarie 2014. Președinte: (semnătură) Petru Ursache Judecători: (semnătură) Nicolae Gordilă (semnătură) Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător: Nicolae Gordilă 4