1ra-97/13 — 264 alin 3 lit a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 264 alin 3 lit a CP
- Temei legal
- 264 alin 3 lit a CP
1ra-97/13 — 264 alin 3 lit a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
Dosarul nr. 1ra-97/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana Catan, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013 declarat de inculpatul Potapov Piotr Nicolai, născut la 01 ianuarie 1988, originar și domiciliat în mun. Chișinău, sat. Trușeni, str. Ion Soltîs 5, cetățean al Republicii Moldova. Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Instanța de fond din 18.02. – pînă la 16.05.2013;
Curtea de Apel Chișinău din 06.06. – pînă la 26.06.2013;
Curtea Supremă de Justiție din 23.10.2013 pînă 15.01.2014. Colegiul penal asupra recursului, - C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 16 mai 2013, Potapov Piotr a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 79 alin. (1) Cod penal, la 4 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată fiindu-i suspendată condiționat pe un termen de 2 ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rubanenco Viorica, fiind încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Rubanenco V. suma de 15.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. 2. Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, Potapov Piotr este învinuit pentru faptul că el, la 06.12.2012, în jurul orelor 10:30, deținînd permisul de conducere nr. 093300752 eliberat la 15.07.2009 și conducînd automobilul de model „Skoda Fabia” cu n/î С OY 938, din direcția s. Doina, r-nul Strășeni spre or. Strășeni, ajungînd pe traseul de la ieșirea din s. Doina, a tamponat pietonul Rubanenco Viorica, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului relativ deplasării automobilului sus menționat. În urma tamponării, părții vătămate Rubanenco Viorica i-au fost cauzate leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 05 din 18.01.2013, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Astfel, Potapov Piotr a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin hotărîrea (Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 alin. (1) lit. a) b) c) și d) RCR. 3. Procurorul, a contestat cu apel sentința instanței de fond, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Potapov Piotr să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 364/1 CPP, la 4 ani și 8 luni închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată să-i fie suspendată condiționat pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. În motivarea apelului, procurorul a invocat următoarele motive: instanța de fond corect a calificat acțiunile lui Potapov P. în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, însă pedeapsa aplicată acestuia este prea blîndă în coraport cu fapta comisă; instanța de fond a aplicat ilegal o pedeapsă în alte limite decît cele prevăzute de lege, - în lipsa unor circumstanțe excepționale ce ar fi permis a exclude aplicarea pedepsei complementare obligatorii; condamnatul are la întreținere 2 copii minori, care împreună cu soția se află la întreținerea sa, accidentul s-a produs cu mașina de serviciu în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu iar conducerea automobilului intră în obligațiunile lui de serviciu. Faptul că inculpatul nu a avut posibilitatea de a evita impactul, nu poate fi reținut ca element de bază în susținerea respectivelor circumstanțe excepționale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013, a fost admis apelul procurorului, casată inclusiv din oficiu sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Potapov P. a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată condiționat pe un termen de 3 ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat de la Potapov P. în beneficiul părții vătămate Rubanenco V. suma de 15.000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. 4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt că Potapov Piotr la 06.12.2012, în jurul orelor 10:30, deținînd permisul de conducere nr. 093300752 eliberat la 15.07.2009 și conducînd automobilul de model „Skoda Fabia” cu n/î С OY 938, din direcția s. Doina, r-nul Strășeni spre or. Strășeni, ajungînd pe traseul de la ieșirea din s. Doina, a tamponat pietonul Rubanenco Viorica, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului relativ deplasării automobilului sus menționat. În urma tamponării, părții vătămate Rubanenco Viorica i-au fost cauzate leziuni corporale care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 05 din 18.01.2013, se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață. Astfel, Potapov Piotr a încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin hotărîrea (Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 alin. (1) lit. a) b) c) și d) RCR. Astfel, vinovăția inculpatului Potapov P. de săvîrșirea infracțiunii incriminate a fost pe deplin dovedită prin următoarele probe: declarațiile inculpatului Potapov P.; declarațiile părții vătămate Rubanenco V.; raportul de expertiză medico-legală nr. 5 din 18.01.2013 (f.d. 48); procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa-foto (f.d. 9-16). 4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a concluzionat în corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, despre necesitatea aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal, însă concomitent instanța de fond a conchis greșit că există motive de a nu a fi aplicată pedeapsa complimentară care este expres prevăzută în sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal. În acest context, instanța de apel a conchis că, nu au fost stabilite circumstanțe excepționale în privința inculpatului și respectiv nu sunt motive de aplicare a prevederilor art. 79 CP, or concluziile primei instanțe cu referire la includerea în noțiunea de circumstanțe excepționale a datelor despre persoana inculpatului, precum că are la întreținere 2 copii minori, că accidentul s-a produs cu mașina de serviciu în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu iar conducerea automobilului întră în obligațiunile lui de serviciu, că inculpatul nu a avut posibilitatea de a evita impactul sunt tendențioase și vădit nefondate.
Inculpatul Potapov Piotr, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond, din motiv că apelul procurorului a fost admis greșit. În susținerea cerințelor sale, inculpatul cu referire la art. 61 alin. (2); 75 alin. (1), (2); 76; 78 alin. (2); 79 Cod penal, precum și la pct. 14 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 ”Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, a invocat că instanța de apel la individualizarea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale și, în consecință greșit a concluzionat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, fără aplicarea pedepsei complimentare . În acest aspect, inculpatul a menționat că instanța de apel a aplicat în privința lui o pedeapsă prea aspră, în coraport cu circumstanțele stabilite: nu a ținut cont de faptul că după accident a acordat victimei primul ajutor, organizînd transportarea ei la spital; a recunoscut vina pe deplin; a recuperat prejudiciul cauzat; continue să acorde suport financiar părții vătămate; a conlucrat cu organul de urmărire penală; de personalitatea lui, are la întreținere 2 copii minori, iar privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport îl va lipsi de locul de muncă, iar aceasta se va răsfrînge negativ asupra bugetului familiei.
Verificînd argumentele invocate de inculpatul Potapov Piotr, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente. 6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) , 10) CPP, hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. 6.2. Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția adoptată în raport cu motivele invocate în apelul declarat de procuror. După cum rezultă din textul recursului, inculpatul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, astfel critică decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei cu referire la excluderea din sentință a prevederilor art.79 Cod penal, referitor la pedeapsa complimentară obligatorie prevăzută de art.264 alin.(3) Cod penal. Or, în acest aspect, instanța de apel a conchis că nu au fost stabilite circumstanțe excepționale în privința inculpatului și respectiv nu sunt motive de aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal, iar concluziile primei instanțe cu referire la includerea în noțiunea de circumstanțe excepționale a datelor despre persoana inculpatului, că are la întreținere 2 copii minori, că accidentul s-a produs cu mașina de serviciu în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu, iar conducerea automobilului întră în obligațiunile lui de serviciu și, că inculpatul nu a avut posibilitatea de a evita impactul, - sunt tendențioase și vădit nefondate. La acest capitol, Colegiul penal atestă că conform pct.22 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5 din 19.06.2006 „Cu privire la sentința judecătorească”, se atenționează că, în sensul art.394 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să motiveze aplicarea unei pedepse mai ușoare decît cea prevăzută de lege (art.79 alin.(1) Cod penal). În acest context, se relvă că instanța de apel corect a constatat că prima instanța nu a motivat și nu a argumentat care sînt circumstanțele excepționale ale cauzei, care permit aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art.79 Cod penal, iar circumstanțele la care s-a făcut trimitere în sentință, sunt împrejurări obișnuite care predomină și caracterizează o persoană, astfel nu se încadrează în cele excepționale, deoarece nu corespund cerințelor de apreciere descrise în art.79 alin.(1) Cod penal. Pe lîngă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, sunt întemeiate pe critica modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei, ce țin de latura pedepsei penale aplicate condamnatului. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) CPP, conform cărora judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate, competența și activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, inclusiv a celor prevăzute în art. 79 alin. (1) CPP (aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege), în alt sens decît cel pe care îl propune părțile implicate în pricina penală, nu constituie temei de drept pentru recursul ordinar, din categoria celor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. 6.3. Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin.(2) CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în cauza condamnatului Potapov Piotr și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Potapov Piotr Nicolai împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 22 ianuarie 2014. Președinte Constantin Gurschi Judecători Ion Arhiliuc Liliana Catan
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.