1ra-97/13 — 264 alin 3 lit a CP

Dosarul nr. 1ra-97/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2013 declarat de

inculpatul

Potapov Piotr Nicolai, născut la 01 ianuarie 1988, originar

și domiciliat în mun. Chișinău, sat. Trușeni, str. Ion Soltîs 5,

cetățean al Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

15.01.2014.

Colegiul penal asupra recursului, -

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea art. 79 alin. (1)

Cod penal, la 4 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată fiindu-i suspendată

condiționat pe un termen de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Rubanenco

Viorica, fiind încasat din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate

Rubanenco V. suma de 15.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și 800 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată.

învinuit pentru faptul că el, la 06.12.2012, în jurul orelor 10:30, deținînd permisul

de conducere nr. 093300752 eliberat la 15.07.2009 și conducînd automobilul de

model „Skoda Fabia” cu n/î С OY 938, din direcția s. Doina, r-nul Strășeni spre or.

Strășeni, ajungînd pe traseul de la ieșirea din s. Doina, a tamponat pietonul

Rubanenco Viorica, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului relativ

deplasării automobilului sus menționat. În urma tamponării, părții vătămate

Rubanenco Viorica i-au fost cauzate leziuni corporale care conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 05 din 18.01.2013, se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață. Astfel, Potapov Piotr a încălcat prevederile

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin hotărîrea (Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 alin. (1) lit. a) b) c) și d) RCR.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Potapov Piotr să fie condamnat în baza art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 364/1 CPP, la 4 ani și 8

luni închisoare, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată să-i fie suspendată

condiționat pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 3 ani.

În motivarea apelului, procurorul a invocat următoarele motive:

 instanța de fond corect a calificat acțiunile lui Potapov P. în baza art.

264 alin. (3) lit. a) Cod penal, însă pedeapsa aplicată acestuia este prea

blîndă în coraport cu fapta comisă;

 instanța de fond a aplicat ilegal o pedeapsă în alte limite decît cele

prevăzute de lege, - în lipsa unor circumstanțe excepționale ce ar fi

permis a exclude aplicarea pedepsei complementare obligatorii;

 condamnatul are la întreținere 2 copii minori, care împreună cu soția

se află la întreținerea sa, accidentul s-a produs cu mașina de serviciu

în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu iar conducerea

automobilului intră în obligațiunile lui de serviciu. Faptul că

inculpatul nu a avut posibilitatea de a evita impactul, nu poate fi

reținut ca element de bază în susținerea respectivelor circumstanțe

excepționale.

2013, a fost admis apelul procurorului, casată inclusiv din oficiu sentința instanței

de fond și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care Potapov P. a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la

4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa aplicată i-a fost suspendată

condiționat pe un termen de 3 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind încasat de la Potapov P. în

beneficiul părții vătămate Rubanenco V. suma de 15.000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

4.1. La adoptarea soluției date, instanța de apel a constatat în fapt că Potapov

Piotr la 06.12.2012, în jurul orelor 10:30, deținînd permisul de conducere nr.

093300752 eliberat la 15.07.2009 și conducînd automobilul de model „Skoda

Fabia” cu n/î С OY 938, din direcția s. Doina, r-nul Strășeni spre or. Strășeni,

ajungînd pe traseul de la ieșirea din s. Doina, a tamponat pietonul Rubanenco

Viorica, care se deplasa pe partea dreaptă a carosabilului relativ deplasării

automobilului sus menționat. În urma tamponării, părții vătămate Rubanenco

Viorica i-au fost cauzate leziuni corporale care conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 05 din 18.01.2013, se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață. Astfel, Potapov Piotr a încălcat prevederile

Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin hotărîrea (Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct. 45 alin. (1) lit. a) b) c) și d) RCR.

Astfel, vinovăția inculpatului Potapov P. de săvîrșirea infracțiunii

incriminate a fost pe deplin dovedită prin următoarele probe:

 declarațiile inculpatului Potapov P.;

 declarațiile părții vătămate Rubanenco V.;

 raportul de expertiză medico-legală nr. 5 din 18.01.2013 (f.d. 48);

 procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa-foto (f.d. 9-16).

4.2. La individualizarea pedepsei, instanța de apel a conchis că, prima

instanță corect a concluzionat în corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, despre necesitatea aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea

executării pedepsei în baza art. 90 Cod penal, însă concomitent instanța de fond a

conchis greșit că există motive de a nu a fi aplicată pedeapsa complimentară care

este expres prevăzută în sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. a) Cod Penal.

În acest context, instanța de apel a conchis că, nu au fost stabilite

circumstanțe excepționale în privința inculpatului și respectiv nu sunt motive de

aplicare a prevederilor art. 79 CP, or concluziile primei instanțe cu referire la

includerea în noțiunea de circumstanțe excepționale a datelor despre persoana

inculpatului, precum că are la întreținere 2 copii minori, că accidentul s-a produs

cu mașina de serviciu în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu iar conducerea

automobilului întră în obligațiunile lui de serviciu, că inculpatul nu a avut

posibilitatea de a evita impactul sunt tendențioase și vădit nefondate.

CPP, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitînd casarea

acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond, din motiv că apelul procurorului

a fost admis greșit.

În susținerea cerințelor sale, inculpatul cu referire la art. 61 alin. (2); 75 alin.

(1), (2); 76; 78 alin. (2); 79 Cod penal, precum și la pct. 14 al Hotărîrii Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 ”Cu privire la practica judecării

cauzelor penale în ordine de apel”, a invocat că instanța de apel la individualizarea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale și, în consecință greșit a concluzionat

că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 79 Cod penal, fără

aplicarea pedepsei complimentare .

În acest aspect, inculpatul a menționat că instanța de apel a aplicat în privința

lui o pedeapsă prea aspră, în coraport cu circumstanțele stabilite: nu a ținut cont de

faptul că după accident a acordat victimei primul ajutor, organizînd transportarea ei

la spital; a recunoscut vina pe deplin; a recuperat prejudiciul cauzat; continue să

acorde suport financiar părții vătămate; a conlucrat cu organul de urmărire penală;

de personalitatea lui, are la întreținere 2 copii minori, iar privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport îl va lipsi de locul de muncă, iar aceasta se va

răsfrînge negativ asupra bugetului familiei.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului

ordinar, reieșind din următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) , 10) CPP, hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Însă, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

6.2. Colegiul penal constată că, motivele invocate de recurent nu sunt

aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Lecturînd

textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția adoptată

în raport cu motivele invocate în apelul declarat de procuror.

După cum rezultă din textul recursului, inculpatul este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

acestuia, astfel critică decizia instanței de apel doar în partea stabilirii pedepsei cu

referire la excluderea din sentință a prevederilor art.79 Cod penal, referitor la

pedeapsa complimentară obligatorie prevăzută de art.264 alin.(3) Cod penal.

Or, în acest aspect, instanța de apel a conchis că nu au fost stabilite

circumstanțe excepționale în privința inculpatului și respectiv nu sunt motive de

aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal, iar concluziile primei instanțe cu referire

la includerea în noțiunea de circumstanțe excepționale a datelor despre persoana

inculpatului, că are la întreținere 2 copii minori, că accidentul s-a produs cu mașina

de serviciu în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu, iar conducerea

automobilului întră în obligațiunile lui de serviciu și, că inculpatul nu a avut

posibilitatea de a evita impactul, - sunt tendențioase și vădit nefondate.

La acest capitol, Colegiul penal atestă că conform pct.22 al Hotărîrii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5 din 19.06.2006 „Cu privire la sentința

judecătorească”, se atenționează că, în sensul art.394 alin.(2) Cod de procedură

penală, instanța de judecată este obligată să motiveze aplicarea unei pedepse mai

ușoare decît cea prevăzută de lege (art.79 alin.(1) Cod penal).

În acest context, se relvă că instanța de apel corect a constatat că prima

instanța nu a motivat și nu a argumentat care sînt circumstanțele excepționale ale

cauzei, care permit aplicarea în privința inculpatului a prevederilor art.79 Cod

penal, iar circumstanțele la care s-a făcut trimitere în sentință, sunt împrejurări

obișnuite care predomină și caracterizează o persoană, astfel nu se încadrează în

cele excepționale, deoarece nu corespund cerințelor de apreciere descrise în art.79

alin.(1) Cod penal.

Pe lîngă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5 din prezenta decizie, sunt întemeiate pe critica modului în care

instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei, ce țin de latura pedepsei penale

aplicate condamnatului. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2)

CPP, conform cărora judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate, competența și

activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei, inclusiv a celor prevăzute în art. 79 alin. (1) CPP (aplicarea pedepsei mai

blînde decît cea prevăzută de lege), în alt sens decît cel pe care îl propune părțile

implicate în pricina penală, nu constituie temei de drept pentru recursul ordinar,

din categoria celor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală.

6.3. Astfel, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin.(2)

CPP, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a hotărîrii adoptate în cauza

condamnatului Potapov Piotr și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat de către inculpat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Potapov Piotr

Nicolai împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie

2013, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 ianuarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Liliana Catan