1ra-190/2014 — Încălcarea regulilor de securitate a circulației rutieră, soldată cu decesul persoanei.

1ra-190/2014 — Încălcarea regulilor de securitate a circulației rutieră, soldată cu decesul persoanei. (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-190/2014

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

05 februarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Liliana Catan, Ion Arhiliuc,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2013, în cauza penală

privind-l pe

Chisnenco Ion Andrei, născut la 29 octombrie

1949, originar și domiciliat în s. Dubăsarii-

Vechi, r-nul Criuleni.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.b) CP la 4 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În temeiul art.90 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoarea pe un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Chisnenco I.

în beneficiul lui Antoci A. prejudiciul material în sumă de 74400 lei, prejudiciul moral

în sumă de 10000 lei și a cheltuielilor suportate pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 5000 lei.

conducînd camionul de model „Gaz-53”, cu n/î CR AJ 776, și deplasîndu-se pe traseul

din direcția s.Dubăsarii-Vechi, r-nul Criuleni, a încălcat cerințele pct.45 alin.(l) lit.a),

b), c), d); alin.(2) și pct.47 alin.(1) lit.a) din Regulamentul Circulației Rutiere, unde

este prevăzut că conducătorul mijlocului de transport trebuie să conducă automobilul

cu prudență sporită, în caz de necesitate, să reducă viteza sau să oprească în cazul în

1

care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, pentru a

nu pune în pericol siguranța traficului, conducînd automobilul fără a ține permanent

seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția de dexteritate în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, de starea tehnică a

vehiculului și de condițiile și situația rutieră. În rezultatul căruia a tamponat pietonul

Antoci R., cauzîndu-I vătămări corporale grave periculoase pentru viață, în rezultatul

cărora ultima a decedat.

Rapeșco I., avocatul Marandici N. în numele succesorului părții vătămate, Antoci A.,

și avocatul Goncear C. în numele inculpatului Chisnenco I..

În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța de fond a aplicat o

pedeapsă prea blîndă, care nu corespunde prevederilor legislației în vigoare, inclusiv a

cerințelor art. 90 CP, deoarece nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, stipulate în art.75 CP, de gradul prejudiciabil al faptei săvîrșite, de persoana

inculpatului, care nu a reparat prejudiciul cauzat și nu regretă fapta comisă, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

A solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care Chisnenco I. să fie condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.b) CP la 4 ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

Avocatul Marandici N. în numele succesorului părții vătămate, în apelul său, a

solicitat, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care Chisnenco I. să fie condamnat în baza art.264 alin.(3) lit.b) CP la 6

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 4 ani, și încasarea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei în beneficiul

succesorului părții vătămate Antoci A., invocînd, de asemenea că, blîndețea pedepsei

stabilite de instanța de fond, care a ignorat principiul individualizării pedepsei (art.75

CP), nu a luat în considerație caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite (decesul unei

persoane), de persoana celui vinovat și nejustificat a aplicat prevederile art.90 CP.

Totodată, solicită, admiterea integrală a acțiunii civile, deoarece suma acordată

de instanța de fond este prea mică și inechitabilă în raport cu suferințele psihice

cauzate succesorului părții vătămate.

Avocatul Goncear C. în numele inculpatului Chisnenco I., a solicitat, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, invocînd că,

instanța de fond greșit a apreciat probele prezentate de acuzare, deoarece aceste probe

nu confirmă vinovăția lui Chisnenco I. în cele incriminate, dat fiind faptul că, victima

fiind în stare de ebrietate, din neatenție, s-a lovit cu capul de colțul metalic din spate a

caroseriei camionului și Chisnenco I. nu putea și nici nu avea posibilitatea să evite

accidentul.

Consideră că, acesta accident este un fors-major, survenit din neatenția victimei,

iar acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate este una nejustificată și

neîntemeiată și instanța de judecată a condamnat o persoană nevinovată, doar pentru

ca părții vătămate să-i fie achitate cheltuielile de înmormîntare.

2

fost respins ca nefondat, apelul avocatului Goncear C. în numele inculpatului

Chisnenco I. și admise parțial apelurile procurorului Rapeșco I. și avocatului

Marandici N. în numele succesorului părții vătămate Antoci A., casată sentința în

partea stabilirii pedepsei și încasării prejudiciului moral, cu pronunțarea unei noi

hotărîri în partea dată, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui

Chisnenco I., recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3)

lit.b) CP, i-a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 3ani.

În temeiul art.90 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoarea pe un termen de probă de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunîndu-se încasarea de la Chisnenco I.

în beneficiul succesorului părții vătămate Antoci A. prejudiciul moral în sumă de

30000 lei.

În rest sentința a fost menținută.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, obiectiv a analizat cumulul de probe

prin prisma art.101 CPP, just concluzionînd vinovăția inculpatului Chisnenco I. în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.b) CP.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a luat în considerație dispozițiile

art.61,75-78 CP, de caracterul și gradul pericolului social ala infracțiunii, de persoana

celui vinovat, care a anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv, este

pensionar, la medicul narcolog sau psihiatru nu se află, circumstanțe atenuate sau

agravante nu au fost stabilite, de circumstanțele cauzei, faptul că, în timpul decesului

victima se afla în stare de ebrietate, și a considerat necesar de a înăspri aplicarea unei

pedepse non privative de liberate cu aplicarea prevederilor art.90 CP.

Referitor la acțiunea civilă, instanța de apel a considerat că, succesorului părții

vătămate i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe fizice și psihice) și persoana

responsabilă este obligată să repare prejudiciul cauzat prin infracțiune.

N. în numele succesorului părții vătămate Antoci A., solicitînd casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, invocînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 10) CPP, precum că, atît instanța de

fond cît și de apel nu au acordat deplină eficiență prevederilor art.61,75 și 90 CP,

deoarece circumstanțele indicate în cuprinsul hotărîrilor judecătorești , nu pot fi

considerate ca circumstanțe ce ar justifica condamnarea cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei.

De asemenea, a considerat că, încasarea de la inculpatul Chisnenco I. a

prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei, stabilit prin decizia instanței de apel, nu este

echitabil și rezonabil, fapt ce contravine și prevederilor art.616 alin.(2), 1398 alin.(1),

1422 alin.(1), 1423 alin.(1) Cod civil, deoarece succesorului părții vătămate și rudelor

apropiate i-au fost provocate mari suferințe sufletești, prin pierderea fiicei, surorii, etc..

A solicitat încasarea sumei de 100000 lei, care vor justifica compensația pentru

suferințele psihice, provocate de acțiunile inculpatului.

3

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Marandici N. în numele

succesorului părții vătămate Antoci A., ca fiind vădit neîntemeiat.

apel a ținut cont de prevederilor art.61,75 și 90 CP, stabilindu-i inculpatului Chisnenco

I. o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită, de faptul că, pentru dată a comis

o infracțiune din imprudență, este pensionar, se caracterizează pozitiv la locul de

muncă, nu se află la evidență la medicul narcolog sau psihiatru, și reieșind din scopul

pedepsei penale, corect a considerat că, corijarea și reeducarea inculpatului e posibilă

fără izolarea de societate.

Referitor la acțiunea civilă, instant de recurs a constatat că, instanța de apel

corect a conchis că cuantumul despăgubirii prejudiciului moral solicitat de la

condamnat este excesiv de mare, reieșind din starea lui familiară și materială, și nu

rezultă din actele cauzei, ci reieșind din circumstanțele cauzei, suferințele morale ale

succesorului părții vătămate, precum și de unul din criteriile orientative generale de

apreciere a prejudiciului moral care este criteriul echității, adică îndemnizația trebuie să

prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încît

acesta să aibă efect compensatoriu, și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru

autorii daunelor, și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță V., care solicită, casarea

totală a acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de

judecată, invocînd că, hotărîrea se contestă doar în partea stabilirii pedepsei, care este

prea blîndă în raport cu fapta prejudiciabilă comisă de inculpatul Chisnenco I. și

consecințele acesteia. Consideră că, instanța de apel nu a verificat legalitatea

temeiniciei hotărîrii instanței de fond atacate în latura pedepsei, nu s-a ținut cont de

circumstanțele cauzei, n-a individualizat în mod echitabil pedeapsa, ignorînd criteriile

prevăzute de art.75 CP.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile

stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul invocă în recursul său temeiul prevăzut de pct.10) alin.1) art.427 CPP

- „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art.75 CP, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este

obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare

persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate

4

largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art.61 CP, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în

dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76 – 77 CP,

precum și, efectele acestora prescrise în art.78 CP.

În speța dată, instanțele ierarhic inferioare stabilind inculpatului Chisnenco I. o

pedeapsă sub formă de închisoare, au ajuns la concluzia că nu este rațional ca acesta să

execute pedeapsa stabilită real, și au dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei, luînd în considerație infracțiunea săvîrșită, de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat.

Colegiul menționează că, aplicarea prevederilor art.90 CP – suspendarea

condiționată a executării pedepsei nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o

măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un

incident în viața acesteia.

Suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca o instituție de drept penal,

constă în dispoziția luată de instanța de judecată prin însăși hotărîrea de condamnare,

de a suspenda condiționat pe o anumită perioadă de timp, denumită termen de

încercare, executarea pedepsei, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de

art.90 CP. Dacă în cursul termenului de încercare condamnatul săvîrșește din nou o

infracțiune, conform art.90 CP, suspendarea condiționată se revocă și pedeapsa care a

fost suspendată se va ispăși alături de pedeapsa aplicată prin noua infracțiune, iar dacă,

în cursul termenului de încercare, condamnatul nu mai săvîrșește vreo infracțiune cu

intenție, acesta este reabilitat.

Instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj

acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare

socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială

concretă.

Colegiul penal, menționează faptul că, suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu poate fi dispusă în cazul săvîrșirii infracțiunilor deosebit de grave și

excepțional de grave (alin.4 al art.90 CP).

Potrivit art.16 CP infracțiunea săvîrșită de inculpatul Chisnenco I. se califică ca

infracțiune gravă pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe

un termen de pînă la 12 ani inclusiv, iar sancțiunea art. 264 alin.(3) lit.b) CP prevede

închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de pînă la 4 ani.

În conformitate cu prevederile art.90 alin.(1) CP, instanța de judecată poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, pornind

5

de la cauza concretă examinată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, și pronunță vinovatului o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen

de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvîrșite din imprudență.

În speța dată, conform învinuirii Chisnenco I. a săvîrșit infracțiunea prevăzută de

art.264 alin.(3) lit.b) CP din imprudență și instanțele de judecată i-au stabilit pedeapsa

în limitele prevăzute de articolul respectiv, și anume, 5 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3ani.

Colegiul penal conchide că, instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit o

pedeapsă echitabilă pentru infracțiunea săvîrșită, ținînd cont de criteriile de

individualizare a răspunderii penale și pedepsei penale în corespundere cu prevederile

art.7,61,75,76 și 90 CP.

Instanța de recurs reține că, temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin.

(1) pct.10) CPP, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de eroare de

drept în speța examinată nu s-a comis, prin urmare hotărârea atacată este legală și

întemeiată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-

419 CPP, de aceia recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat.

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 martie 2013, în cauza penală privind-l pe Chisnenco

Ion Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 19 februarie 2014.

Președinte: Constantin Gurschi

Judecători: Liliana Catan

Ion Arhiliuc

6