1ra-1126/13 — Art. 264 alin.3 lit.b Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 21 decembrie 2012, Proca Tudor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit.b) Cod penal din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apeluri de procuror, de succesorul părții vătămate Postica Larisa, de reprezentantul legal al părții vătămate Baușer Jana și de martorul Iovu Artiom. În apelul procurorului și al succesorului părții vătămate Postica Larisa a fost invocată ilegalitatea sentinței de achitare deoarece instanța de fond unilateral a examinat cauza, luînd ca probe, la emiterea sentinței de achitare, doar declarațiile inculpatului, precum și ale martorului Proca Aurelia, soția ultimului, declarațiile contradictorii ale martorului Voloc Victor, precum și ale specialiștilor Țurcan Valerii și Hapatniucovschi Mihail. În opinia acuzării, instanța de judecată incorect a apreciat critic toate probele prezentate de către procuror și nu a făcut o analiză a acestora. Instanța a apreciat critic declarațiile martorilor Cheptene Ion, Mereuța Serghei și Iovu Artiom, din motiv că sunt părți cointeresate, deoarece se aflau în automobilul condus de ultimul. Totodată, instanța de judecată nu a apreciat critic declarațiile martorului Proca Aurelia care este soția inculpatului Proca Tudor, ale lui Iordachi Ion care este prietenul ultimului, precum și ale martorului Voloc Victor care și-a schimbat declarațiile sale de la urmărirea penală, iar la cercetarea judecătorească nu a putut explica cu certitudine cele avute loc la 03 iulie 2009, deși, în opinia acuzării de stat, aceste persoane erau interesate direct ca Proca Tudor să fie achitat și eliberat de răspundere penală. 3.1 Succesorul părții vătămate Postica Larisa, în apelul declarat, a invocat faptul că prima instanță nu a luat în considerație declarațiile depuse de martorii oculari, a apreciat critic și a luat la baza sentinței declarațiile inculpatului și ale soției acestuia, ale martorului Iordachi Ion, care este prieten, vecin și coleg de lucru al inculpatului, raporturile de expertiză, deși în ședințele de judecată acuzatorul de stat a dovedit incompetența și neobiectivitatea experților care le-au efectuat. 3.2 În apelul reprezentantului legal al părții vătămate Baușer Jana, la fel, a fost invocat dezacordul cu sentința de achitare a inculpatului și a fost solicitată casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat. La fel, Baușer Jana a invocat că în urma accidentului rutier a rămas văduvă, cu un copil minor la întreținere, iar conform sentinței nimeni nu este vinovat de moartea soțului ei. 3.3 In apelul declarat de către Iovu Artiom la fel, a fost invocat dezacordul cu sentința de achitare a inculpatului, a menționat că impactul a avut loc din cauza că Proca Tudor a ieșit la depășire pe contrasens, neasigurîndu-se că în fața lui nu era un alt mijloc de transport. De asemenea, nu pot fi puse la baza sentinței declarațiile soției inculpatului care diferă de cele de la anchetă și nici ale martorului Iordachi Ion care nu a fost acolo în acea seară.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2013, apelurile declarate de către Iovu Artiom și reprezentantul părții vătămate Baușer Jana, au fost respinse ca inadmisibile. Au fost admise apelurile declarate de către procuror, de succesorul părții vătămate Postica Larisa, a fost casată sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Proca Tudor a fost condamnat în baza art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. 2 Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei numite sub formă de închisoare, a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani, obligîndu-1 pe Proca Tudor să nu-și schimbe domiciliul fără acordul organului de executare a sentinței. Conform art. 387 alin. (3) Cod procedură penală, acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Postica Larisa a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile. 4.1 În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate a constatat că Proca Tudor, la data de 03 iulie 2009, aproximativ la orele 22-00, conducînd automobilul de model Ford Siera cu n/î ST AJ-797, pe str. Ștefan cel Mare din or. Strășeni, încălcînd prevederile art. 51 lit. с) al Regulamentului circulației rutiere, care prevede că, „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stînjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze, are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre", nu a ținut cont de aceste prevederi, și la depășirea automobilului de model Opel Frontera cu n/î ST AP-013, condus de cet. Voloc Victor, a tamponat frontal automobilul de model VAZ-2109 cu n/î CU AR-417 care venea din sens opus, condus de cet. Iovu Artiom, în urma impactului, pasagerul Coban Petru, în urma leziunilor corporale primite, a decedat, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr.155 din 10 iulie 2009, conform căruia, decesul acestuia a survenit în urma vătămărilor corporale grave periculoase pentru viață, și sunt în legătură cauzală directă cu decesul, iar pasagerilor Cozma Valeriu și Mereuță Serghei le-au fost cauzate leziuni corporale ușoare. 4.2 În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că conform pct. 51 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stînjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre". Potrivit pct. 7 al Regulamentului Circulației Rutiere, "depășire - devansarea unui vehicul în mers, în cazul în care se impune ieșirea de pe banda de circulație inițială. Deplasarea vehiculelor pe o bandă a carosabilului cu o viteză mai mare decît viteza vehiculelor de pe banda alăturată nu se consideră depășire". În asemenea context, instanța de apel a reținut că o clauză obligatorie pentru aplicarea prevederilor pct. 51 RCR și, respectiv pentru a pretinde efectuarea unei depășiri, este faptul, că automobilul devansat (depășit) urmează să fie în mișcare. Anume acest fapt și a fost dovedit în speța dată. Reieșind din aceea că în instanța de judecată a fost dovedit faptul că automobilul „Ford" nemijlocit înainte de tamponare a ieșit la depășirea automobilului „Opel" care se afla în mișcare, adică a intrat pe banda din mijloc care era deja ocupată de automobilul „Vaz”, anume șoferul Proca Tudor este vinovat de producerea accidentului rutier în cauza dată. În urma accidentului rutier, pasagerul automobilului „Vaz", Coban Petru a primit leziuni corporale grave care au dus la deces și acesta se află în legătură cauzală cu leziunile primite în accident, fapt confirmat prin Raportul de expertiză medico- legală nr. 155 din 10 iulie 2009. În consecință, colegiul a conchis că vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal a fost dovedită. 3 Colegiul nu a soluționat în fond acțiunea civilă ci doar a admis-o în principiu deoarece succesorul părții vătămate Postica Larisa nu a prezentat dovezi pentru justificarea sumei solicitate. Cît privește apelul declarat de către Iovu Artiom, instanța de apel a considerat că acesta urma a fi respins ca inadmisibil deoarece potrivit art. 401 Cod procedură penală, Iovu Artiom nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul examinării cauzei penale în instanța de fond nu a fost recunoscut ca parte vătămată și nici nu a solicitat acest lucru. Mai mult ca atît, în calitate de martor el nu are dreptul să declare apel în latura penală și civilă, ci doar referitor la cheltuielile sale judiciare. Cît privește apelul declarat reprezentantul părții vătămate Baușer Jana, colegiul a menționat că un astfel de participant în cauza dată nu a fost constatat. Din certificatul de naștere al copilului Coban Alexandra (xerocopie), anexat la acest apel, s-a constatat că tatăl este Coban Petru. Colegiul a admis că acesta ar putea fi copilul decedatului, însă un certificat de căsătorie între acesta și Baușer Jana nu a fost prezentat și, respectiv, aceasta nu poate pretinde în mod legal la careva despăgubiri ca membru al familiei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, succesorul părții vătămate Postica Larisa și avocatul Luca Alexandru, în numele inculpatului, au declarat recursuri ordinare. Succesorul părții vătămate Postica Larisa solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatului și în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului să-i fie stabilită spre executare o pedeapsă privativă de libertate și cu admiterea acțiunii civile înaintate. Recurenta menționează faptul că instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului, incorect a concluzionat că în privința acestuia pot fi aplicate pevederile art. 90 Cod penal, cu stabilirea spre executare a unui termen de probă de 4 ani din motiv că nu a analizat comportamentul inculpatului, care nu și-a recunoscut vinovăția iar caracteristica eliberată de Uniunea Veteranilor Războiului pentru Independență din r-nul Strășeni este falsă. Cît privește acțiunea civilă, recurenta consideră că instanța de apel incorect nu a examinat-o fiindcă ea a prezentat destule probe ce ar confirma suportarea cheltuielilor pentru înmormîntarea fiului său. Din aceste motive, consideră că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, erori de drept prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală. 5.1 În recursul avocatului Luca Alexandru, declarat în numele inculpatului, fiind invocate ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare a inculpatului de sub învinuirea de comitere a infracțiunii incriminate din motiv că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, acesta fiind neclar, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Recurentul consideră că instanța de fond corect a concluzionat că acțiunile inculpatului nu constituie o depășire în sensul prevederilor art. 7 al Regulamentului Circulației Rutiere fiindcă depășirea urmează să întrunească condițiile: automobilul 4 devansat (depășit) să se afle în mișcare și automobilul ce efectuează depășirea și automobilul devansat să se deplaseze pe aceeași bandă. Însă, probele acumulate au dovedit că automobilul „Opel”, condus de martorul Voloc Victor, la momentul impactului, staționa pe banda dreaptă, fiind parcat în rînd cu alte automobile, anume din cauza automobilelor parcate pe aceeași bandă, în spatele automobilului martorului Voloc Victor atît mișcarea ultimului cît și a automobilului inculpatului pe banda dreaptă era imposibilă, fapt confirmat prin declarațiile inculpatului, ale martorilor Proca Aurelia, Voloc Victor, Cheptene Ion, Mereuța Serghei, ultimii în instanța de fond confirmînd faptul staționării automobilului „Opel” . Astfel, instanța de apel, la pronunțarea deciziei de condamnare, a transcris depozițiile martorilor care nu au fost la locul impactului, fără a le supune unei careva aprecieri iar probele ce îl dezvinovățesc pe inculpat cum ar fi raporturile de expertiză autotehică nu au fost apreciate.

Judecînd recursurile declarate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi respinse cu menținerea hotărîrii atacate din următoarele considerente. Cu referire la recursul succesorului părții vătămate Postica Larisa, instanța de recurs menționează următoarele. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (modificat prin Legea nr. 66 din 05 aprilie 2012, intrat în vigoare la 27 octombrie 2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 16 mai 2013 în prezența procurorului, inculpatului Proca Tudor, avocaților Josan Dumitru și Luca Alexandru, succesorului părții vătămate Postica Larisa, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (vol. III, f.d. 52) și aceștia au fost înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate – 13 iunie 2013, fapt confirmat prin recipisa semnată de participanții la proces, inclusiv și de succesorul părții vătămate, la această dată pronunțarea deciziei integrale a fost amînată pentru data de 20 iunie 2013 din motivul complexității cauzei (vol. III, f.d. 52). Aceste circumstanțe certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursul succesorului părții vătămate Postica Larisa a fost declarat la 01 august 2013 (vol. III, f.d. 97), adică peste 8 zile după expirarea termenului menționat, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul în cauză a fost declarat peste termen. Or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual- penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate la 20 iunie 2013 expira la 23 iulie 2013, iar succesorul părții vătămate Postica Larisa a avut reală posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege. 5 Raportînd situația dată la prevederile art. 422 și alin.(1) pct.1) al art.435 Cod de procedură penală, rezultă că recursul declarat de succesorul părții vătămate urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind declarat peste termen. 6.1 Cît privește recursul avocatului Luca Alexandru, declarat în numele inculpatului, acesta, la fel, va fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii contestate din următoarele considerente. Recurentul a invocat ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal lărgit constată că argumentele din recursul declarat sunt neîntemeiate, avocatul Luca Alexandru neaducînd nici o argumentare din punct de vedere ale temeiurilor invocate, ce ar permite instanței de recurs casarea deciziei instanței de apel pentru a repara erorile de drept invocate. Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar ca declarațiile inculpatului Proca Tudor, ale succesorului părții vătămate Postica Larisa, ale martorilor Iovu Artiom, Cheptene Ion, Mereuță Serghei, Cozma Nicolai, Sestrejivitovschi Petru, Antanaciuc Victor, Șuparschi Lilian, Voloc Victor, Proca Aurelia, Iordachi Ion; ale experților de la Centrul Național de Expertiză Judiciară, martorii Țurcan Valerii și Hapatniucovschi Mihail, în coraborare cu procesul- verbal de cercetare la fața locului din 03 iulie 2009 și plan schița anexată la acest proces- verbal, prin care a fost stabilită poziția unităților de transport pe carosabil, urmele rămase pe carosabil, precum și hotarele carosabilului (f.d. 8-28, vol. I); raportul de expertiză medico legală nr. 155 din 10 iulie 2009, prin care s-a stabilit că lui Coban Petru i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață și sunt în legătură directă cu decesul acestuia; dîndu-le acestora o apreciere corespunzătoare, astfel just concluzionînd că acțiunile inculpatului Proca Tudor urmează a fi încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal după indicii - „încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a provocat din imprudență decesul unei persoane". Astfel, instanța de apel corect a apreciat critic declarațiile inculpatului, acestea fiind ca o poziție de apărare a sa și just nu au fost reținute în detrimentul acestuia iar declarațiile martorului Voloc Victor din cadrul instanțelor de fond și cea de apel, instanța de apel, la fel, întemeiat le-a apreciat critic, considerînd ca veridce declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale, conform cărora, ajungînd, cu automobilul său în regiunea cafenelei „Primăvara" din or. Strășeni, a văzut cum un automobil „For Sierra", ce se deplasa în spatele său, dorind să iasă la depășire, în acest moment s-a tamponat cu un automobil de model „Lada-09" de culoare roșie, care se deplasa în sens opus. A menționat că automobilul „Lada-09" se afla la o distanță de aproximativ 200 metri în timpul cînd automobilul de model „Ford-Sierra" i-a ieșit la depășire. El văzînd situația respectivă, a micșorat viteza și în acest moment a văzut cum automobilul de model „Lada-09" s-a tamponat cu automobilul de model „Ford Sierra". Fiind audiat suplimentar la data de 13 iulie 2009, martorul dat, la fel, a declarat că se deplasa singur în automobilul său în momentul impactului dintre automobilele menționate. 6 Astfel, instanța de apel corect a dat o apreciere critică declarațiilor acestuia din instanța de fond, unde Voloc Victor și-a modificat declarațiile, declarînd instanței că "în momentul cînd a văzut impactul, automobilul lui staționa, deoarece el a oprit automobilul pentru a lăsa un pasager, aprinsese farul din stînga pentru a semnaliza reînceperea deplasării". Prin urmare, instanța de apel just a conchis că aceste declarații nu corespund adevărului, ele fiind combătute prin declarațiile martorilor Mereuță Serghei, Sestrejivitovschi Petru, Antanaciuc Victor, care au afirmat că automobilul de model Opel se deplasa în momentul și pînă la tamponare, adică automobilul „Ford" a ieșit la depășirea lui pe banda din mijloc, însuși martorul Voloc Victor a declarat în instanța de judecată că inculpatul se deplasa în urma lui, a întors capul și l-a văzut la depășire, mergea alături pe banda din stînga lui (f.d. 15 vol.II). La fel, instanța de apel corect a apreciat critic și declarațiile martorilor Proca Aurelia, soția inculpatului și Iordachi Ion, prietenul și vecinul lui, deoarece aceștia erau persoane cointeresate în rezultatul examinării cauzei în favoarea inculpatului, însă, martorii Antanaciuc Victor, Sestrejivitovschi Petru, Șuparschi Petru erau persoane neutre, absolut imparțiale și declarațiile lor impuneau credibilitate. Astfel, instanța de apel întemeiat a reiterat că, comform pct. 51 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, „înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau a stînjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre". Potrivit pct. 7 al Regulamentului Circulației Rutiere: "depășire - devansarea unui vehicul în mers, în cazul în care se impune ieșirea de pe banda de circulație inițială. Deplasarea vehiculelor pe o bandă a carosabilului cu o viteză mai mare decît viteza vehiculelor de pe banda alăturată nu se consideră depășire". Din aceste considerente, instanța de apel just a reținut că o condiție obligatorie pentru aplicarea prevederilor pct. 51 al Regulamentului Circulației Rutiere și, respectiv pentru a pretinde efectuarea unei depășiri, este faptul, că automobilul devansat (depășit) urmează să fie în mișcare, fapt care a fost dovedit în instanța de apel. Prin urmare, instanța de apel corect a concluzionat că în ședința de judecată a fost dovedit faptul că automobilul „Ford", nemijlocit înainte de tamponare, a ieșit la depășirea automobilului „Opel" care se afla în mișcare, adică a intrat pe banda din mijloc care era deja ocupată de automobilul Vaz, iar șoferul Proca Tudor este vinovat de producerea accidentului rutier în cauza dată, în urma căruia, pasagerul automobilului „Vaz" Coban Petru a primit leziuni corporale grave care au dus la deces și acesta se afla în legătură cauzală cu leziunile primite în accident, fapt confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 155 din 10 iulie 2009. Din cele menționate, instanța de apel corect a conchis că a fost dovedită vina inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, iar recursul avocatului Luca Alexandru, declarat în numele inculpatului, prin care acesta solicită menținerea sentinței de achitare pronunțată de prima instanță, nu poate fi reținut, nefiind prezente careva temeiuri pentru admiterea lui și va fi respins din motivele invocate mai sus.

Din aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, 7 DECIDE: Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de succesorul părții vătămate Larisa Postica și de avocatul Alexandru Luca în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2013 în cauza penală în privința lui Proca Tudor Ion, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la data de 14 ianuarie 2014. Președinte semnătura Petru Ursache Judecători semnătura Ghenadie Nicolaev semnătura Vladimir Timofti semnătura Elena Covalenco semnătura Nicolae Gordilă Copia corespunde originalului Judecător Ghenadie Nicolaev 8