1ra-1102/2013 — art. 151 al. 2 CP

1ra-1102/2013 — art. 151 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-1102/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Andrei Harghel,

Judecători Iurie Diaconu, Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013, declarat de avocatul Constantin Brînza și

inculpatul

Stoianov Valeriu Vasile, născut la

02 ianuarie 1976, originar și locuitor al mun. Chișinău,

com. Cruzești, str. B. Bodoni 63, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 05 martie 2010 – 05 octombrie 2011,

în instanța de apel: 19 decembrie 2011 – 28 februarie 2012,

în instanța de recurs: 08 iunie – 16 octombrie 2012;

în instanța de apel: 13 noiembrie 2012 – 05 iunie 2013,

în instanța de recurs: 24 septembrie – 27 noiembrie 2013

C O N S T A T Ă :

Stoianov Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzută

de art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, din motiv că a acționat în stare de legitimă

apărare care, în conformitate cu art. 36 Cod penal, înlătură caracterul penal al faptei.

Acțiunea civilă înaintată de Panuța Evgheni a fost respinsă ca neîntemeiată.

învinuit, că la 04 ianuarie 2010, ora 01:00, aflîndu-se în ograda casei de locuit pe str.

Romană 29, com. Cruzești, mun. Chișinău, ce aparține surorii sale, Stoianov

Veronica, în urma conflictului cu Codița Dumitru și Panuța Evgheni, considerînd că

ultimii îi îngrădesc accesul în locuință, intenționat a efectuat 7 împușcături din

pistolul personal de model ,,Baical 442” cu nr. XAH-3406, în direcția ultimilor, în

rezultatul la ce două gloanțe au nimerit în piciorul stîng al lui Panuța Alexandru,

cauzîndu-i vătămări corporale grave, care sînt periculoase pentru viață, în formă de

1

fractură deschisă comutativă în treimea medie a oaselor gambei stîngi cu deplasare,

confirmate prin raportul de expertiză medico-legală nr.73/D din 25.01.2010.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatului în baza art. 151

alin. (2) lit. f) Cod penal, ca vătămare intenționată gravă a integrității corporale, care

este periculoasă pentru viață, acțiuni săvîrșite prin mijloace periculoase pentru viața

sau sănătatea mai multor persoane.

Instanța a stabilit, că la 04 ianuarie 2010, între orele 00:00 - 01:00,

inculpatul a fost telefonat de sora, Veronica Stoianov, care i-a comunicat că fostul soț

Gh.Grama împreună cu cîteva persoane necunoscute, au venit la ea acasă și face

gălăgie. El a plecat spre casa surorii, unde a văzut lîngă poartă automobilul lui

Gh.Grama. În automobil la volan era o persoană necunoscută - martorul V. Iacob.

Auzind din casă strigătele lui Gh.Grama și surorii sale, el s-a îndreptat spre casă și

lîngă ușă a fost atacat cu lovituri de către E. Panuța și D. Codița. Între ei s-a încins o

bătaie, în timpul căreia a reușit să scoată pistolul de model „Baical 442”, și a produs

o împușcătură de preîntîmpinare în aer, solicitînd verbal încetarea acțiunilor de

bătaie. E. Panuța și D. Codița nu au încetat aplicarea loviturilor și el a efectuat încă 7

împușcături în direcția picioarelor acestora, 2 gloanțe nimerind în piciorul stîng al lui

E. Panuța.

Instanța a ajuns la concluzia că declarațiile părții vătămate E. Panuța,

martorilor D. Codița, Gh. Grama, în comun cu declarațiile celorlalți martori ai

acuzării și materialele cauzei penale, nu reprezintă un ansamblul de probe suficient

pentru a se pronunța referitor la vinovăția inculpatului și nu pot fi puse la baza

sentinței de condamnare a acestuia.

Deși acțiunile inculpatului formal constituie elementele infracțiunii imputate,

deoarece în urma împușcăturilor produse intenționat în direcția părții vătămate E.

Panuța, ultimul a suferit vătămări corporale grave, periculoase pentru viață,

inculpatul nu urmează a fi tras la răspundere penală, deoarece există cauza ce înlătură

caracterul penal al faptei, prevăzută de art. 35 lit. a) Cod Penal - legitima apărare.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 151

alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, încasînd de la inculpat în beneficiul lui Panuța E. prejudiciul material

în sumă de 7.000 lei și moral în mărime de 50.000 lei.

Apelantul a indicat că argumentele instanței de fond sunt eronate și lipsite de

suport probator, că vinovăția inculpatului în ședință a fost integral dovedită prin

probele prezentate, și anume declarațiile părții vătămate Panuța E., martorilor Codița

D., Iacob V., Grama G.

La adoptarea sentinței de achitare, instanța de fond a dat prioritate declarațiilor

martorului Stoianov Veronica, care sunt conforme declarațiilor inculpatului, însă care

urmează a fi apreciate critic deoarece ultima este sora inculpatului.

Urmează a fi apreciate critic și declarațiile inculpatului, care invocă că este

nevinovat, dar care a afirmat, că în timpul conflictului a tras din arma de foc ca să se

elibereze din încăierarea a celor două persoane cu care era în conflict. Cînd a efectuat

prima împușcătură, Panuța E. era la pămînt, Codița V. 1-a lăsat și s-a dat la o parte,

iar inculpatul, făcînd cîțiva pași în spatele casei, a mai efectuat 3-4 împușcături.

2

În situația dată declarațiile inculpatului sunt conforme cu ale părții vătămate și

contravin poziției apărării, precum că au fost efectuate mai multe împușcături în scop

de preîntîmpinare și doar la final 1-a rănit pe Panuța E. Din cele relatate de inculpat

rezultă că după ce 1-a rănit pe Panuța E., s-a îndreptat spre grădină, apoi a intrat în

curte unde a efectuat și celelalte împușcături.

3.1 Partea vătămată Panuța Evgheni la fel a declarat apel, solicitînd casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal.

Apelantul a invocat motive de ordin general, afirmînd declarațiile că sentință

este ilegală, nefondată și neîntemeiată.

2012, ambele apeluri au fost admise, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Stoianov Valeriu a fost condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal la

5 ani închisoare

În temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa aplicată a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 5 ani.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Panuța Evgheni 6300,39

lei paguba materială și 15.000 prejudiciu moral.

Instanța de apel a reținut, că totalitatea probelor administrate și cercetate în

întregul proces penal dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului.

rejudecării cauzei de către instanță de apel.

Recurentul a invocat că instanța de apel, aplicînd condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei, s-a referit doar la unele aspecte de caracteristică a

inculpatului, însă a ignorat totalmente principiul individualizării pedepsei penale.

În opinia recurentului suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare pentru

fapta comisă de către inculpatul nu va duce la stabilirea echității sociale, deoarece

ultimul nu a restituit paguba materială cauzată părții vătămate, a săvîrșit o infracțiune

gravă, cu aplicarea armei de foc, deci corectarea lui precum și prevenirea de noi

infracțiuni este irațională fără aplicarea unei pedepse privative de libertate.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5.1. Avocatul Viorel Malanciuc la fel a declarat recurs ordinar, cerînd casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

Recurentul a indicat că instanța de apel n-a luat în considerație că inculpatul a

acționat în limitele legitimei apărări.

octombrie 2012, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocat și a

fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia instanței de apel în

latura stabilirii pedepsei inculpatului și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel.

Instanța de recurs a constatat că din conținutul deciziei instanței de apel, se

evidențiază că hotărîrea adoptată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

pedepsei, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat de procuror în sensul vizat.

3

Motivele invocate de procuror referitor la individualizarea pedepsei în sensul

aplicării greșite a prevederilor art. 90 Cod penal, sunt întemeiate, deoarece instanța

de apel nu a respectat criteriile generale de individualizare a pedepsei și a aplicat

inculpatului neîntemeiat prevederile art. 90 Cod penal.

apelurile procurorului și a părții vătămate Panuța Eugeniu au fost admise, casată

sentința și pronunțată o nouă hotărîre.

Stoianov Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută

la art. 151 alin. (2) lit. f) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 5 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, începînd din momentul reținerii.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Panuța Eugeniu

prejudiciul material în sumă de 6300,39 lei și prejudiciul moral în mărime de 15.000

lei.

La stabilirea pedepsei inculpatului instanța de apel a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, că inculpatul a săvîrșit o infracțiune gravă, cu aplicarea armei de

foc, care atentează la viața și sănătatea persoanei, de motivul infracțiunii, de persoana

inculpatului, care anterior nu a fost judecat, nu a restituit paguba materială cauzată

părții vătămate, de datele ce-1 caracterizează, cum ar fi că la evidența medicului

narcolog sau psihiatru nu se află, la locul de trai este caracterizat pozitiv, de lipsa

circumstanțelor agravante și atenuante, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării acestuia, precum și că scopul pedepsei penale este restabilirea

echității sociale.

solicitînd casarea hotărîrii instanței de apel cu menținerea sentinței instanței de fond.

Recurenții au invocat că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că

vina inculpatului nu a fost dovedită la adoptarea deciziei nu a făcut o analiză detaliată

și obiectivă a tuturor probelor pe cazul dat, dar s-a limitat numai la descrierea

superficială și unilaterală a unor circumstanțe.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (l) pct. 12) Cod de procedură

penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

Sub acest aspect se reține că recursul ordinar este fondat în drept doar pe art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care prevede temeiul că faptei

săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 8 din prezenta decizie).

Însă, în pofida prevederilor enunțate, recurentul nu a indicat care ar fi erorile

concrete de drept și esența circumstanței că faptei săvîrșite i s-ar fi dat o încadrare

juridică greșită și care ar fi în acest caz calificarea corectă a acțiunilor infracționale

4

ale inculpatului, fiind omisă în totalitate și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate

în acest sens.

Rezultă, că recursul nominalizat nu întrunește condițiile de conținut, iar

instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul avocatului și

inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decît interesele legii.

Mai mult, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei se constată că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărîrii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7 din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, ținînd cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei

recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale.

Mai mult, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.

8 din prezenta decizie, este întemeiat pe critica modului în care instanța de apel a

apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, instanța apreciază probele în conformitate cu propria convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei

în sensul propus de avocat și inculpat nu constituie temei de drept din cele prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală. În speță invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar este lipsită de orice suport legal.

Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de fapt ori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți. Decizia

instanței conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar recursul

ordinar se apreciază ca vădit neîntemeiat.

5

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) și 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește condițiile legale de conținut și este vădit neîntemeiat.

Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Constantin Brînza și

inculpatul Stoianov Valeriu Vasile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

iunie 2013, deoarece nu îndeplinește condițiile legale de conținut, fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 26 decembrie 2013.

Președinte Andrei Harghel

Judecători Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

6

Dosarul nr. 1ra-1102/13

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

DISPOZITIV

27 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Andrei Harghel,

Judecători Iurie Diaconu, Constantin Alerguș,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 05 iunie 2013, declarat de avocatul Constantin Brînza și

inculpatul

Stoianov Valeriu Vasile, născut la

02 ianuarie 1976, originar și locuitor al mun. Chișinău,

com. Cruzești, str. B. Bodoni 63, cetățean al R. Moldova,

fără antecedente penale.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1) și 4), alin. (3) Cod

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Constantin Brînza și

inculpatul Stoianov Valeriu Vasile împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

iunie 2013, deoarece nu îndeplinește condițiile legale de conținut, fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 26 decembrie 2013.

Președinte Andrei Harghel

Judecători Iurie Diaconu

Constantin Alerguș

7