1ra-1173/2013 — art.190 alin.5 CP

1ra-1173/2013 — art.190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul 1ra-1173/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

11 decembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpata Racoviță Diana și avocatul acesteia Dumitran Ignat împotriva

sentinței Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Cahul din 22 mai 2013 pe cauza penală în privința lui

Racoviță Diana Vasile,

născută la 12 mai 1985, originară și domiciliată pînă la

reținere în s. Zîrnești, r-nul Cahul,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

instanță);

apel);

(instanța de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate privind

administrarea bunurilor materiale pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 96 Cod penal, executarea pedepsei în privința lui Racoviță

Diana a fost amînată pînă la atingerea copilului a vîrstei de 8 ani.

S-a dispus încasarea de la inculpata Racoviță Diana;

- în beneficiul lui Aschetova Oxana a sumei de 1100 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Bogdan Valeriu a sumei de 700 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Tutunaru Mihail a sumei de 850 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Gulicova Ecaterina a sumei de 20 200 Euro și 3000 dolari

SUA, echivalentul cursului oficial în valută națională la momentul executării

hotărîrii;

- în beneficiul lui Pripeșa Maria a sumei de 7000 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

1

- în beneficiul lui Babanuță Valeriu a sumei de 15 050 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Vornicova Vasilisa a sumei de 3500 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Sainceva Ivana a sumei de 1250 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Serdenco Andrei a sumei de 700 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

- în beneficiul lui Avramenco Lilia a sumei de 800 Euro, echivalentul

cursului oficial în valută națională la momentul executării hotărîrii;

Acțiunea civilă înaintată de Dandeș Ion către inculpata Racoviță Diana a

fost lăsată fără soluționare, fapt ce nu împiedică pe Dendeș Ion de a intenta o

acțiune în ordinea procedurii civile.

Diana urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, sub pretextul perfectării pașaportului “bulgar”,invocînd că

ea are un cunoscut în mun. Chișinău care se ocupă de perfectarea

pașapoartelor, a convins partea vătămată Ascherova Oxana în legalitatea

acțiunilor sale și a primit de la aceasta în luna august 2009, ziua nefiind stabilită

de organul de urmărire penală, suma de 1100 Euro, care conform cursului

oficial al BNM la acel moment constituia 17600 lei, ulterior au fost însușiți de

Racoviță Diana, prin ce a cauzat părții vătămate o daună materială

considerabilă.

Tot ea, Racoviță D., în luna iulie 2009,data nefiind stabilită de organul de

urmărire penală, sub pretextul perfectării pașaportului “bulgar”, prin

înșelăciune și abuz de încredere l-a convins pe Bogdan Valeriu în legalitatea

acțiunilor sale și a primit de la acesta bani în sumă de 700 Euro, care conform

cursului oficial al BNM la acel moment constituia 11060 lei, ulterior suma i-a

fost transmisă ei prin intermediul soției părții vătămate – Bogdan Diana

cauzîndu-i părții vătămate o daună materială considerabilă.

În luna august 2009, data nefiind stabilită de organul de urmărire penală,

tot ea, Racoviță Diana prin înșelăciune și abuz de încredere l-a convins pe

Tutunaru Mihail în legalitatea acțiunilor sale și sub pretextul perfectării

pașaportului “bulgar” a primit la o dată neidentificată a lunii august 2009 de la

Tutunaru Mihail bani în sumă de 850 Euro, care la acel moment constituia 13

600 lei, pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate o daună materială

considerabilă.

Tot ea, Racoviță Diana, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna octombrie 2009, ziua nefiind

stabilită de organul de urmărire penală, în aceleași circumstanțe a însușit de la

Avramenco Lilia bani în sumă de 800 Euro, care conform cursului oficial al

2

BNM, constituia 13 256 lei, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil.

Tot ea, Racoviță Diana, urmărind scopul însușirii bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, în luna august 2009, data nefiind

stabilită de organul de urmărire penală, prezentînd părții vătămate Seredenco

Andrei informații intenționat false precum că ea se ocupă de perfectarea

pașapoartelor bulgare, neavînd dreptul de a presta servicii în domeniul

perfectării actelor, convingînd partea vătămată Seredenco A. în legalitatea

acțiunilor sale a însușit de la ultimul bani în sumă de 700 Euro, dintre care

suma de 400 Euro i-a fost transmisă lui Racoviță de către Ascherova Oxana, iar

suma de 300 Euro i-a fost transmisă inculpatei de către Seredenco A. personal,

care conform cursului oficial al BNM, constituia 11 599lei, cauzîndu-i părții

vătămate un prejudiciu material considerabil.

Tot ea, avînd intenția de a însuși bunurile altei persoane prin înșelăciune

și abuz de încredere, în luna aprilie 2010, data nefiind stabilită de organul

urmărire penală, prezentînd părții vătămate Galiurova Ecaterina informații

intenționat false precum că, ar avea o asigurare în sumă de 100000 lei,

abuzînd de încrederea ultimei, nefiind angajată în cîmpul muncii, știind cu

certitudine că nu v-a restitui banii părții vătămate Galiurova Ec., a însușit de la

ultima sub pretextul organizării nunții sale suma de 1500 Euro și 2000 dolari

SUA. Ulterior, sub pretextul procurării unui apartament la 01 iulie 2010, a

însușit de la ultima suma de 7000 Euro și 1000 dolari SUA. Ulterior, la data de

10 iulie 2010, abuzînd de încrederea părții vătămate Galiurova Ecaterina,

prezentîndu-i informații intenționat false precum că, are nevoie de bani

pentru a efectua reparația în apartament, a împrumutat de la Galiurova Ec.

suma de 2000 Euro, ulterior la data de 26 iulie 2010, în aceleași circumstanțe și

sub același pretext a împrumutat de la Galiurova Ec. suma de 2000 Euro. La

finele lunii iulie 2010 în circumstanțe similare a împrumutat de la Galiurova E.

suma de 1400 Euro. Tot ea, la 09 august 2010 prezentându-i părții vătămate

Galiurova Ec. informații intenționat false precum că, ar avea nevoie de bani

pentru achitarea apartamentului procurat, abuzînd de încrederea ultimei,

nefiind angajată în cîmpul muncii, știind cu certitudine că nu v-a restitui banii

părții vătămate, a împrumutat de la ultima suma de 8000 Euro.

Prin acțiunile sale intenționate Racoviță Diana a cauzat părții vătămate

Galiurova Ecaterina un prejudiciu material considerabil la suma de 20200 Euro

și 3000 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 386464 lei.

Tot ea, avînd intenția de însușire a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, la 20 aprilie 2010, prezentînd părții vătămate

Prișcepa Maria informații intenționat false, abuzînd de încrederea ultimei,

nefiind angajată în cîmpul muncii, știind cu certitudine că nu v-a restitui banii

părții vătămate Prișcepa Măria, a împrumutat pentru organizarea nunții sale

3

suma de 5000 Euro. Ulterior, tot ea, sub pretextul procurării unui apartament,

la mijlocul lunii mai 2010, data nefiind stabilită de organul de urmărire penală,

a însușit de la Prișcepa M. suma de 1500 Euro, iar la 10 iunie 2010, în aceleași

circumstanțe, a însușit de la ultima suma 500 Euro, ulterior la 18 iunie 2010,

suma de 620 Euro. Tot ea, la 26 august 2010, prezentând părții vătămate

Prișcepa Maria informații intenționate false și abuzînd de încrederea ultimei

sub pretextul organizării zile de pomină pentru tatăl său, a însușit de la ultima

suma de 500 Euro.

Prin acțiunile sale intenționate Racoviță Diana a cauzat părții vătămate

Prișcepa Maria un prejudiciu material considerabil la suma totală de 8120

Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 133715,22 lei.

Tot ea, Racoviță D. avînd intenția de a însuși bunurile altei persoane prin

;înșelăciune și abuz de încredere, în perioada de timp 01 august 2010 – 19

august 2010, prezentînd părții vătămate Băbănuță Valeriu informații

intenționat false, promițîndu-i ultimului că va restitui sumele de bani cu

procent, știind cu certitudine că nu v-a restitui banii din motivul lipsei sursei de

venit, abuzînd de încrederea părții vătămate, a însușit de la ultimul suma de

15050 euro.

Prin acțiunile sale intenționate Racoviță Diana a cauzat părții vătămate

Băbănuță V. un prejudiciu material considerabil la suma totală de15050 Euro,

care conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie 239140 lei.

Tot Racoviță Diana, la 22 aprilie 2010, avînd intenția de însușire a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentând

părții vătămate Vornicova Vasilisa, informații intenționat false, abuzînd de

încrederea ultimei, nefiind angajată în cîmpul muncii, știind cu certitudine că

nu v-a restitui banii părții vătămate, a împrumutat pentru organizarea nunții

sale suma de 1000 Euro. Ulterior, tot ea, la 21 iulie 2010, sub pretextul

procurării unui apartament a însușit de la Vornicova V. suma de 2500 Euro,

cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil la suma totală

de 3500 Euro, ceea ce conform cursului oficial al Băncii Naționale constituie

57045 lei.

Tot ea, la 28 iulie 2010, avînd intenția de însușire a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentînd părții vătămate

Saincena Ivana informații intenționat false, promițîndu-i ultimei că îi va

întoarce suma de bani împrumutată cu procent de dobîndă, știind cu

certitudine că nu v-a restitui sumele din motivul lipsei sursei de venit, abuzînd

de încrederea părții vătămate a Saincena I., a însușit de la ultima suma de 1500

Euro, prin ce i-a cauzat un prejudiciu material considerabil mărime de 1500

Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 23987,55 lei.

În urma acțiunilor sale Racoviță Diana a cauzat părților vătămate pagubă

materială în proporții deosebit de mari la suma de 907466,77 lei.

4

- acuzatorul de stat, care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Cahul

din 11 iulie 2012, în partea aplicării față de inculpată a prevederilor art. 96 Cod

penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care, Racoviță

Diana să fie condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 10 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și să exercite activitate ce

ține de administrarea mijloacelor bănești pe un termen de un an, cu executarea

pedepsei în penitenciar pentru femei.

În motivarea apelului procurorul a invocat că instanța de fond a

argumentat posibilitatea aplicării art. 96 Cod penal, prin faptul că escrocheria

este plasată în capitolul infracțiuni contra patrimoniului și nu contra vieții și

sănătății persoanei. Apelantul a considerat că sentința instanței de fond în

această parte este neîntemeiată, deoarece amînarea executării pedepsei pentru

femeile care au copii minori constituie o posibilitate a instanței, dar nu o

obligație și poate fi aplicată doar în cazul cînd instanța va constata că persoana

vinovată nu prezintă pericol real pentru societate. Aplicînd prevederile art. 96

Cod penal, instanța de fond nu a reținut faptul că inculpata a comis o

infracțiune deosebit de gravă, nu a recunoscut vina, nu s-a căit de cele comise,

prejudiciul cauzat nu a fost recuperat. Drept urmare consideră că aplicînd art.

96 Cod penal, în privința inculpatei Racoviță Diana, pedeapsa penală nu-și

atinge scopurile enunțate în prevederile art. 61 Cod penal.

- avocatul, Dumitrian Ignat în numele inculpatei Racoviță Diana, care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri

de achitare a lui Racoviță D., deoarece instanța de fond greșit a concluzionat că

în acțiunile lui Racoviță D. persistă elementele infracțiunii imputate, în

materialele cauzei sunt probe care confirmă că între inculpată și părțile

vătămate au avut loc relații civile, în toate cazurile Racoviță D. cu excepția

cazului cu Dandiș Ion a eliberat părților vătămate recipise în care se indica

suma împrumutată și procentul care urma să fie achitat, astfel, este demonstrat

faptul că inculpata nu a avut scopul de însușire a banilor. Mai mult, atît la

momentul încheierii contractelor de împrumut, cît și pe parcurs inculpata nu a

negat asumarea de către ea a unor obligațiuni, ea întreprinzînd măsuri reale de

a-și onora obligațiile, însă apariția unui litigiu în instanța de judecată, a stopat

îndeplinirea obligațiilor.

fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatului Dimitrian Ignat în

numele inculpatei Racoviță Diana și admis apelul declarat de acuzatorul de

stat, casată parțial sentința Judecătoriei Cahul din 11 iulie 2012, în latura penală

în partea numirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărîre în această parte

potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

5

Racoviță Diana a fost condamnată în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la

10 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis pentru

femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate

privind administrarea bunurilor materiale pe un termen de 1 an.

În rest sentința a fost menținută.

de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire

penală și verificate în ședința de judecată prin prisma art. 100 Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității

lor, iar toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept și, astfel, ajungînd la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatei Racoviță Diana în baza art. 190 alin.(5)

Cod penal.

Instanța a conchis că, prima instanță corect a reținut ca probe ce confirmă

vinovăția inculpatei și anume: - declarațiile părților vătămate Ascherova

Oxana, Bogdan Valeriu, Tutunaru Mihail, Seredenco Andrei, Avramenco Lilia,

Galiurova Ecaterina, Prișcepa Maria, Băbănuță Valeriu, Vornicova Vasilisa,

Saincena Ivana și Dandiș Ion - declarațiile martorilor Chiurpea I., Niculiță C.,

Bogdan D., precum și actele cauzei: - informația de la ÎCS „Mary Kay Limited”

SRL, - informația CA „Grawe Carat” SA; - informația de la OCT Chișinău;

- informația de la Instituția medico sanitară publică Centru Medicilor de familie

Cahul; - copiile recipiselor prin care se confirmă că Racoviță Diana a primit de

la părțile vătămate diferite sume bănești.

La fel, instanța de apel a considerat că argumentele avocatului

referitor la emiterea unei hotărîri de achitare în privința lui Racoviță

Diana pe motiv că vina acesteia în infracțiunea imputată nu se confirmă prin

probele prezentate de acuzatorul de stat, și că între ea și părțile vătămate au

avut loc relații civile au fost respinse, deoarece, instanța de fond a dat o

apreciere completă și obiectivă tuturor probelor prezentate, și just a făcut

concluzia în sentința adoptată, că aceste argumente sunt declarative, și au drept

scop eschivarea de la răspunderea penală fiind infirmate prin totalitatea

probelor administrate.

Colegiul penal, a respins ca nefondat și argumentul referitor la faptul că

„inculpata a întreprins măsuri reale de a-și onora obligațiile, însă apariția unui

litigiu civil în instanța de judecată a stopat îndeplinirea acestora”, instanța de

apel a considerat că acest motiv a fost invocat în scop de formare a iluziei

precum că inculpata era în stare de a executa o obligațiune contractuală civilă și

în scop de a tăinui intenția reală de a dobîndi bunuri sub formă de împrumut,

intrînd în încrederea victimelor prin promiterea unor dobînzi extrem de mari.

6

Referitor la apelul înaintat de acuzatorul de stat, instanța de apel a

conchis că, instanța de fond corect și întemeiat a ajuns la concluzia că

reeducarea și corectarea inculpatei este posibilă doar prin aplicarea unei

pedepse privative de libertate, stabilindu-i acesteia o pedeapsă prin prisma art.

75 Cod penal, pedeapsă care este în limita sancțiunii articolului în baza căruia a

fost condamnată. Totodată, Colegiul penal a conchis că instanța de fond ilegal

și neîntemeiat a aplicat în privința inculpatei prevederile art. 96 alin. (1) Cod

penal, deoarece cu certitudine s-a constatat că inculpata a comis o infracțiune

deosebit de gravă, de cele comise nu s-a căit, nu a întreprins măsuri reale de a

recupera prejudiciul cauzat, astfel că amînarea executării pedepsei pe un

termen de 5 ani, face imposibilă atingerea scopului pedepsei penale, și nu va

duce la restabilirea echității sociale, la corectarea inculpatei, precum și la

prevenirea de noi infracțiuni atît din partea inculpatei precum cît și altor

persoane.

ordinar inculpata Racoviță Diana și avocatul acesteia Dumitran Ignat,

care invocînd temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6) și 8) Cod de

procedură penală, au solicitat, casarea hotărîrilor contestate, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Racoviță Diana.

În motivarea soluției solicitate recurenții au invocat că instanțele ierarhic

inferioare nu au dat apreciere tuturor probelor din dosar, la fel nu au făcut o

analiză a acțiunilor părților vătămate, care erau conștiente de acțiunile lor, ei

doreau și o rugau pe Racoviță D. să ia banii cu împrumut, mai mult partea

vătămată Galiurova E., împrumuta bani de la alte persoane cu un procent mai

mic, ca mai apoi să-i dea cu împrumut inculpatei cu un procent mai mare.

Totodată, s-a invocat că în acțiunile inculpatei nu sînt prezente elementele

constitutive ale infracțiunii, iar între părțile vătămate și inculpată au avut relații

civile contractuale.

Mai invocă că, nu a avut intenția de escrocherie, doar că Racoviță D. nu a

putut să-și onoreze obligațiile din motiv că procentele de împrumut erau

exagerat de mari. Consideră că nimeni nu poate fi privat de libertate doar din

motivul că nu este în stare să îndeplinească un careva angajament contractual.

Acțiunile lui Racoviță D. au fost calificate în baza prevederilor art. 190 alin.

(5) Cod penal, escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane,

prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari. Însă,

primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată

ca escrocherie doar în cazul în care încă la momentul intrării în stăpînire asupra

acestor bunuri, făptuitorul urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția

să-și execute angajamentul asumat.

cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul consideră că hotărîrea

7

judecătorească este legală și întemeiată, iar recursul urmează a fi respins ca

inadmisibil, din următoarele considerente.

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Recurenții, au invocat în recursul declarat ca temei pentru recurs pct.6)

și 8) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Potrivit pct.6) și 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar

va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească

devenită definitivă.

Însă, Colegiul penal constată că, recursul declarat nu cuprinde o careva

motivare ori argumentare din punct de vedere al temeiurilor invocate.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul Dumitran Ignat și inculpata

Racoviță Diana invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui

Racoviță Diana în comiterea escrocheriei.

Sub acest aspect, Colegiul reține că instanța de fond și de apel, în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au examinat

complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul

pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât

și în cadrul ședințelor de judecată, atît ale apărării cît și ale acuzării, fapt ce

face, ca concluzia despre vinovăția lui Racoviță D. în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, să fie justă și întemeiată.

Astfel, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

desfășurat în textul hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, și

anume: declarațiile părților vătămate Ascherova Oxana; Bogdan Valeriu; Tutunaru

Mihail; Seredenco Andrei; Galiurova Ecaterina; Prișcepa Maria; Bărbuță Valeriu;

Vornicova Vasilisa; declarațiile martorilor Chiurpea Ion; Niculiță Chirilă; Bogdan

Diana; precum și actele cauzei - informația de la ÎCS „Mary Kay (Moldova)

Limited" SRL (f.d.258, vol.I); - informația de la CA „Crawe Carat" SA (f.d.260,

vol.I) ; - informația de la ÎS „Cadastru” filiala Cahul, (f.d.202, 240-241 vol.I);

- informația de la Instituția medico-sanitară publică Centrul Medicilor de

Familie Cahul (f.d.270, vol.I); - copiile recipiselor (f.d.90, vol.I), conform cărora

Racoviță (Tataru) Diana a primit de la Ascherova Oxana suma de 1100 euro, de

8

la Bogdan Valeriu suma de 700 euro, de la Tutunaru Mihail suma de 850 euro;

de la Galiurova Ecaterina suma de 22400 Euro și 3000 dolari SUA (f.d.12-15,

59,60-62 vol.I); de la Prișcepa Maria suma de 7000 Euro (f.d.120 verso, vol.I );

de la Băbănuță Valeriu la 01 august 2010 suma de 6000 Euro, la 02 august 2010

suma de 6000 Euro și la 18 august 2010 suma de 2600 Euro(f.d.127-129, vol.I);

de la Vornicova Vasilisa 1000 Euro (f.d.135, vol.I); de la Saincena Ivana suma de

1500 Euro (f.d.141, vol.I); de la Avramenco Lilia suma de 800 Euro (f.d.153,

vol.I); de la Palea Oxana suma de 5500 Euro (f.d. 158, vol.I);- copia contractului

de împrumut autentificat notarial (f.d.147, vol.I). Temeiuri de a pune la îndoială

veridicitateaacestor probe nu s-au stabilit.

Mai mult, invocarea în recursul ordinar a dezacordului cu modul de

apreciere a probelor administrate în dosar nu poate servi drept temei de casare

a unei hotărîri judecătorești definitive, atît timp cît alte circumstanțe nu sunt

invocate.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că Racoviță Diana nu a

comis infracțiunea de escrocherie și între părți au avut loc relații civile,

sunt neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, iar nerecunoașterea

vinovăției de către inculpată în comiterea infracțiunii date, nu poate servi temei

de achitare a acesteia, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost

administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția inculpatei

în comiterea infracțiunii imputate și este apreciată de către instanța de recurs

drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărind scopul evitării

răspunderii penale.

Instanța de recurs menționează că în acțiunile ce i se incriminează lui

Racoviță D., se regăsesc elementele laturii obiective a componenței de

infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și anume escrocheria, adică

dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune sau abuz de

încredere în proporții deosebit de mari și anume:

Dobîndirea ilicită se dovedește prin luarea ilegală și gratuită a surselor

bănești de către inculpată din posesia părților vătămate care a cauzat un

prejudiciu patrimonial efectiv acestora săvîrșită în scop de cupiditate, fapt

confirmat prin recipise (f.d. 12-15,59-62,120,127-129,135,141,147,153 vol. I)

Abuzul de încredere fiind prezent avînd ca bază relațiile interpersonale,

într-un cerc de persoane, ce au recomandat inculpata, în unele cazuri părților

vătămate ca persoană ce le poate perfecta pașapoarte bulgărești, iar în alte

cazuri, ca pe o persoană de încredere care pentru sume de bani împrumutate

achită o dobîndă și restituie împrumutul în termen.

Înșelăciunea - prin aceea că inculpata nu a întreprins nimic pentru a

perfecta pașapoartele bulgărești promise, totodată nu a întreprins nimic pentru

a întoarce banii care după cum afirmă Racoviță D. i-a luat cu împrumut, iar

acțiunile pe care le-a întreprins și anume eliberarea de recipise pentru sumele

9

primite și restituirea a careva sume cu titlu de dobîndă, erau efectuate cu

scopul de a demonstra celor din jur caracterul „legitim” al acțiunilor sale și cu

scopul de-a cîștiga încrederea persoanelor, ca ulterior să primească de la

acestea sume și mai mari de bani, sume pe care nu avea intenția de a le restitui.

Potrivit prevederilor art. 1, Protocolul nr. 4 CEDO, potrivit căruia “nimeni

nu poate fi privat de libertatea sa pentru singurul motiv că nu este în măsură să

execute o obligațiune contractuală”.

Instanța de recurs, reține că în sensul acestei norme, persoana nu poate fi

privată de libertate în cazul în care se va demonstra că la momentul asumării

anumitor obligațiuni cît și pe parcurs acesta a întreprins măsuri reale pentru

a-și onora obligațiunile contractuale.

Aceste prevederi nu pot fi atribuite la cazul lui Racoviță Diana.

Instanța menționează că, în cazul cînd una din părți, asumîndu-și

angajamente, nu are posibilitate și nici dorință să le execute (în prealabil

fiindu-i transmise bunuri de cealaltă parte, care astfel își pierde dreptul de

proprietate asupra lor), este necesară intervenția legii penale.

Astfel, în esență, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept

civile se face luîndu-se în considerație două aspecte de maximă importanță:

atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența

disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Aceste două

aspecte sunt puse la baza circumstanțelor care trebuie cercetare în vederea

constatării lipsei sau prezenței scopului de cupiditate.

Colegiul penal conchide că argumentele recurenților precum că, în speță,

nu s-a stabilit intenția lui Racoviță D. de a însuși prin înșelăciune mijloace

bănești, iar între ea și părțile vătămate au avut loc relații civile și pentru a

delimita o infracțiune de niște raporturi juridice civile era necesar să fie

demonstrat faptul că la data primirii sumelor bănești, Racoviță D. avea intenția

să însușească aceste sume de bani, sunt nefondate și acestea nu pot servi drept

temei legal de a casa hotărîrile contestate.

Colegiul penal menționează că intenția inculpatei de a însuși prin

înșelăciune și abuz de încredere mijloace bănești a apărut la ultima înainte de intrarea

în stăpînire asupra acestor bunuri, acest fapt fiind dovedit prin faptul că

inculpata în lipsa unei surse de venit a solicitat și a primit de la Galiurova Ec.,

Prișcepa M.,Băbănuță V., Vornicova V., și Saincena I. cu titlu de împrumut în

cumul o sumă impunătoare și anume 48370 Euro și 3000 dolari SUA pe o

perioadă relativ scurtă de timp din aprilie 2010 pînă în august 2010 nu pentru o

activitate economică în urma căreia să primească profit, dar pentru cheltuieli

curente așa cum ar fi procurarea unui apartament, pentru organizarea nunții

etc. cunoscînd cu certitudine că nu dispune de posibilități reale de a-și îndeplini

obligațiile asumate și de a restitui sumele de bani.

10

Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul repetă textul apelului și

argumentele expuse de recurenți au fost anterior invocate în apel. Lecturînd

textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la

toate motivele apelului declarat. În fapt, decizia instanței de apel corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

În astfel de circumstanțe, instanța de recurs constată, că instanța de apel la

examinarea apelului declarat de partea apărării a respectat cerințele art. 101,

414, 417 Cod de procedură penală, a răspuns la toate motivele invocate de

apelant.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de recurenți

nu sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpata Racoviță Diana

și avocatul acesteia Dumitran Ignat, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din

11 iulie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 22 mai

2013, în cauza penală în privința lui Racoviță Diana Vasile, deoarece este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 27 decembrie

2013.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Constantin Alerguș

Andrei Harghel

11