1ra-188/14 — art.195 alin.1, art.327 alin.2 lit.a,c, Cod penal

1ra-188/14 — art.195 alin.1, art.327 alin.2 lit.a,c, Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-188/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Andrei Harghel,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 26 iunie 2013, declarate de procuror, de avocatul

Eduard Olaru și inculpata

Osadcenco Melania Nicolae, născută la

05 aprilie 1960, originară și locuitoare a or. Cahul, str.

Frunze 47, ap. 17, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale;

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 20 septembrie 2007 – 30 decembrie 2008,

în instanța de apel: 17 iunie 2009 – 16 aprilie 2010,

în instanța de recurs: 17 august 2011 – 28 februarie 2012,

în instanța de apel: 28 martie 2012 – 26 iunie 2013,

în instanța de recurs: 29 octombrie 2013 – 29 ianuarie 2014;

C O N S T A T Ă :

Osadcenco Melania a fost achitată de sub învinuirea sustragerii prin escrocherie a

mijloacelor bănești de la Mîndru Vasile, din motiv că în acțiunile ei lipsesc

elementele infracțiunii.

Tot ea, a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. a), c), d) Cod penal la 4

ani și 8 luni închisoare, în baza art. 327 alin. (2) lit. a) Cod penal la 3 ani și 6 luni

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa posturi de funcționar public pe un

termen de 5 ani.

În temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa posturi de funcționar public pe un termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat,

pe un termen de probă de 5 ani.

1

De la inculpată s-a încasat prejudiciul material în beneficiul părților vătămate:

Robu Atanasie - 4334 lei, Zgherea Sofiav- 300 lei, Echim Piotr - 500 lei, Carabeț

Gheorghe - 307 lei 50 bani, Mîțîblîndî Pantelei - 500 lei, Arman Elena - 300 lei,

Chirondă Vera - 800 lei, Donea Galina - 300 lei, Arseni Gheorghe - 3000 lei, Cunițîn

Elena - 3200 lei, Chelban Vasile - 3002 lei 50 bani, Popa Petru - 2694 lei 84 bani,

Panfil Zinaida - 600 lei, Buguleț Vitalie - 497 lei 48 bani.

exercitând funcția de inspector fiscal superior al Secției impozitare persoane fizice a

Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul, numită în această funcție prin ordinul

nr. 47-c din 19.03.2001 al Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul, astfel fiind persoană

cu funcție de răspundere în cadrul acestei instituții de stat, cu atribuții de serviciu în

vederea administrării plăților fiscale și nefiscale ce urmează a fi vărsate la Bugetul

Public Național de către cetățenii din satele Văleni și Taraclia de Salcie ale raionul

Cahul, folosind intenționat situația sa de serviciu în interes material și abuzînd de

situația de serviciu, în perioada anilor 2001 - 2006, în mod repetat a sustras prin

înșelăciune mijloace bănești și alte bunuri materiale de la persoanele-contribuabili, în

următoarele circumstanțe.

În toamna anului 2001, aflîndu-se în incinta Primăriei s.Taraclia de Salcie, r-1

Cahul, în exercitarea atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de încredere,

prezentîndu-i contribuabilului Cunițîn Elena date false și exagerate cu privire la

mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-l achite pentru venitul obținut în

perioada fiscală a anului 2000, a cerut de la ea suma de 2200 lei, pe care i-a primit de

la ultima a doua zi, aproximativ la orele 08:00, în biroul său de serviciu la sediul

Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul, amplasat în or. Cahul, str. L. Tolstoi

nr. 2, sumă de bani pe care a însușit-o, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții

considerabile.

În vara anului 2002, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Văleni, r-1 Cahul, fiind în

exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-i

contribuabilului Robu Atanasie date false și exagerate cu privire la mărimea

impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite el și soția sa, Robu Zinaida, pentru

venitul obținut în perioadele fiscale precedente, a cerut de la Robu Atanasie suma de

4200 lei, și peste cîteva zile, aflîndu-se în or. Cahul, în apropierea nemijlocită a

sediului Inspectoratului Fiscal de Stat amplasat în or. Cahul, str. L. Tolstoi nr. 2,

Osadcenco Melania a primit de la Robu Atanasie suma de 300 dolari SUA, care,

conform cursului valutar, constituie 4134 lei, iar peste aproximativ 2 zile, în incinta

Primăriei s. Văleni, r-1 Cahul, a primit suma de 200 lei, bani pe care i-a însușit,

cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții considerabile, în mărime de 4334 lei.

În luna iunie anul 2004, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Văleni, r-1 Cahul,

fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de încredere,

prezentîndu-i contribuabilului Chelban Vasile date false exagerate cu privire la

mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite din venitul obținut în

perioadele fiscale precedente - pretext sub care a cerut de la Chelban Casile suma de

250 dolari SUA, și a doua zi, aflîndu-se în or Cahul, str. Prospectul Republicii, vis-a-

vis de clădirea „Moldtelecom" SA, Osadcenco Melania a primit de la Chelban Vasile

2

250 dolari SUA, care, conform cursului valutar constituie 3002 lei 50 bani, pe care i-

a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

În luna noiembrie anul 2004, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Taraclia de

Salcie, r-nul Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz

de încrede, prezentîndu-i contribuabilului Popa Petru date false și exagerate cu

privire mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul obținut

în perioadele fiscale 2002 - 2004, sancțiunile financiare și penalitățile cuvenite,

precum oferindu-i promisiuni false că va micșora suma ce urmează să o achite la

buget, a cerut și a primit de la Popa Petru 3000 lei și două curci, dintre care 805 lei

16 bani au fost achitați pentru stingerea impozitului pe venit obținut de Popa Petru în

anul 2003, iar suma de 2194 lei și 84 bani și două curci în valoare de 500 lei i-a

însușit, cauzînd-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

La 08 decembrie 2004, aproximativ orele 15:00, aflîndu-se în incinta Primăriei

s. Taraclia de Salcie, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin

înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-i lui Donea Galina date false și

exagerate cu privire la mărimea impozitului pe venit, sancțiunile financiare și

penalitățile cuvenite, ce urma să le achite soțul ei, Donea Nicolae, pentru venitul

obținut în perioada fiscală 2002, a cerut și a primit de la Donea Galina 300 lei pe care

i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

La 08 decembrie 2004, orele 14:00 - 15:00, aflîndu-se in incinta Primăriei s.

Taraclia de Salcie, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin

înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-i lui Cunițîn Elena date false și

exagerate cu privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite fiul ei,

contribuabilul Cunițîn Eduard, pentru perioadele fiscale precedente și încredințînd-o

pe Cunițîn Elena că poate contribui la reducerea sumei impozitului, a cerut și a primit

de la Cunițîn Elena 1000 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în

proporții considerabile.

La 08 decembrie 2004, orele 14:00, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Taraclia

de Salcie, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și

abuz de încredere, prezentînd lui Arman Elena date false și exagerate cu privire la

mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite soțul ei, contribuabilul Arman

Ion, pentru venitul obținut în perioada fiscală 2003, precum și oferindu-i promisiuni

false că va micșora suma ce urmează să o achite la buget, a cerut și a primit de la

Arman Elena 300 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții

considerabile.

La 29 martie 2005, ora 12:00, aflîndu-se la sediul Inspectoratului Fiscal de Stat

pe raionul Cahul, amplasat în or. Cahul, str. L. Tolstoi nr. 2, fiind în exercițiul

atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-i

contribuabilului Chirondă Vera, locuitor al s. Taraclia de Salcie, r-1 Cahul, date false

și exagerate cu privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite

pentru venitul obținut în perioada fiscală 2004, a cerut și a primit de la Chirondă Vera

800 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

La 06 mai 2005, în a doua jumătate a zilei, aflîndu-se în s. Taraclia de Salcie, r-

1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de

încredere, prezentîndu-i contribuabilului Buguleț Vitalie date false și exagerate cu

3

privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul

obținut în perioadele fiscale anterioare, a cerut și a primit de la el 500 lei, din care 2

lei 52 bani au fost achitați pentru stingerea impozitului pe venit, iar 497 lei 48 bani i-

a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

La începutul lunii octombrie 2005, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Văleni, r-1

Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de

încredere, prezentîndu-i contribuabilului Arseni Gheorghe date false și exagerate cu

privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul

obținut în perioadele fiscale 2002 - 2004, și încredințîndu-1 pe acesta că-i poate

reduce suma obligațiunilor fiscale, la 10 octombrie 2005, în biroul său de serviciu la

sediul Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul, amplasat în or. Cahul, str. L.

Tolstoi nr. 2, a primit de la Arseni Gheorghe 3000 lei pe care i-a însușit-o, cauzîndu-i

părții vătămate daune în proporții considerabile.

La 18 ianuarie 2006, orele 11:30, aflîndu-se în incinta Primăriei s. Văleni, r-1

Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz de

încredere, prezentînd lui Panfil Zinaida date false și exagerate cu privire la mărimea

impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite soțul ei, contribuabilul Panfil Afanasie,

pentru venitul obținut în perioadele fiscale 2002 și 2004, încredințînd-o că ar putea

reduce suma obligațiunii fiscale în cazul achitării de urgență a obligațiunii bănești, a

cerut și a primit de la Panfil Zinaida 600 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții

vătămate daune în proporții considerabile.

La 18 ianuarie 2006, orele 12:00 - 13:00, aflîndu-se în incinta Primăriei s.

Văleni, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz

de încredere, prezentîndu-i contribuabilului Mîțîblîndî Pantelei date false și exagerate

cu privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul

obținut din efectuarea tranzacțiilor de vînzare a strugurilor în perioada fiscală 2004, a

cerut și a primit de la acesta 500 lei pe care i-a însușit, cauzînd părții vătămate daune

în proporții considerabile.

La 18 ianuarie 2006, după orele 11:00 - 12:00, aflîndu-se în incinta Primăriei s.

Văleni, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz

de încredere, prezentîndu-i contribuabilului Carabeț Gheorghe date false și exagerate

cu privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul

obținut de la efectuarea tranzacțiilor de vînzare a strugurilor în perioada fiscală 2004,

a cerut și a primit de la el 307 lei 50 bani pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții

vătămate daune în proporții considerabile.

La 18 ianuarie 2006, în a doua jumătate a zilei, aflîndu-se în incinta Primăriei s.

Văleni, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune și abuz

de încredere, prezentîndu-i contribuabilului Echim Piotr date false și exagerate cu

privire la mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul

obținut din efectuarea tranzacțiilor de vînzare a strugurilor în perioada fiscală 2004, a

cerut și a încasat de la el 500 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune

în proporții considerabile.

La 18 ianuarie 2006, orele 09:00 - 10:00, aflîndu-se în incinta Primăriei s.

Văleni, r-1 Cahul, fiind în exercițiul atribuțiilor funcționale, prin înșelăciune abuz de

încredere, prezentîndu-i lui Zgherea Sofia date false și exagerate cu privire la

4

mărimea impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite soțul ei, contribuabilul

Zgherea Nicolae, pentru perioada fiscală 2004, încredințînd-o că ar putea reduce

suma obligațiunii fiscale în cazul achitării de urgență a obligațiunii bănești, a cerut și

a primit de la Zgherea Sofia 300 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate

daune în proporții considerabile.

În rezultatul acțiunilor infracționale menționate, abuzînd de situația de serviciu,

inculpata a dobîndit prin înșelăciune și abuz de încredere, de la cetățenii Cunițîn

Elena, Robu Atanasie, Chelban Vasile, Popa Petri, Donea Galina, Cunițîn Elena,

Arman Elena, Chirondă Vera, Buguleț Vitalie, Arseni Gheorghe, Panfil Zinaida,

Mîțîblîndî Pantelei, Carabeț Gheorghe, Echim Piotr și Zgherea Sofia bani și bunuri în

valoare totală de 20.336 lei 32 bani, cauzînd astfel intereselor publice și drepturilor și

intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice daune în proporții considerabile.

Instanța a încadrat acț iunile inculpatei nîn baza art. 190 alin. (2) lit. a), c), d)

Cod penal, ca escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită repetat, cu cauzarea de daune

considerabile, cu folosirea situației de serviciu și în baza art. 327 alin. (2) lit. a) Cod

penal, ca folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a

situației de serviciu, în interes material ori in alte interese personale, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice, sîvîrșite repetat.

Instanța a reținut că inculpata a fost învinuită, că, exercitând funcția de

inspector fiscal superior al Secției impozitare persoane fizice a Inspectoratului Fiscal

de Stat pe raionul Cahul, în vederea administrării plăților fiscale și nefiscale ce

urmează a fi vărsate la Bugetul Public Național de către cetățenii din satul Taraclia de

Salcie, raionul Cahul, folosind intenționat situația sa de serviciu în interes material și

abuzînd de situația de serviciu, în luna august 2005, aflîndu-se în incinta Primăriei s.

Taraclia de Salcie, r-1 Cahul, prin înșelăciune și abuz de încredere, prezentîndu-i

contribuabilului Mîndru Vasile date false și exagerate cu privire la mărimea

impozitului pe venit ce ar fi urmat să-1 achite pentru venitul obținut în perioadele

fiscale 2002 - 2004, sancțiunile financiare și penalitățile cuvenite, a cerut și a primit

de la el 1500 lei pe care i-a însușit, cauzîndu-i părții vătămate daune în proporții

considerabile.

Inculpata a negat și acest capăt de acuzare, la fel ca și întreaga învinuire.

Partea vătămată Mîndru Vasile la 23 august 2007 a decedat, motiv din care el

nu a fost ascultat în ședința de judecată. În lipsa declarațiilor persoanei pretinse a fi

înșelată, depuse nemijlocit în fața instanței de judecată, instanța a considerat

imposibil de a concluziona referitor la existența faptului de sustragere a banilor de la

Mîndru Vasile și a vinovăției inculpatei pe acest capăt, iar probele indirecte aduse de

partea acuzării sunt insuficiente în acest sens.

Prin urmare, inculpata urmează a fi achitată pe acest capăt de învinuire.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatei, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, și concluzionat de a

stabili inculpatei o pedeapsă în formă de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

5

funcții publice, deoarece ea a comis infracțiuni ce au legătură cu exercitarea funcției

de serviciu.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata să fie recunoscută vinovată

și de sustragerea prin escrocherie a mijloacelor bănești de la Mîndru V., și de abuzul

de serviciu săvîrșit prin aceeași faptă, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza art.190 alin.

(2) lit. a), c), d), 327 alin. (2) lit. a), 84 Cod penal la 10 ani închisoare, cu executare

în penitenciar pentru femei. Să fie admisă acțiunea civilă în suma de 1500 lei

înaintată de succesorul părții vătămate, Mîndru Vasile. În rest sentința să fie

menținută.

Apelantul a invocat că instanța neîntemeiat a achitat inculpata pe capătul de

acuzare privind partea vătămată Mîndru Vasile și a aplicat ultimei o pedeapsă mult

prea blândă în raport cu faptele comise, circumstanțele agravante și personalitatea

inculpatei.

Deși audierea părții vătămate nu a fost posibilă din motivul decesului ei,

vinovăția inculpatei este dovedită prin probele indirecte administrate în instanța de

judecată.

Instanța de fond nu a luat în considerare faptul că inculpata a comis 16 fapte

prejudiciabile, săvârșind două infracțiuni, că acestea au fost săvârșite sub formă de

îndeletnicire, ceea ce denotă imposibilitatea reeducării ei în afara locurilor de

recluziune, deoarece ea nu a conștientizat urmările socialmente periculoase a faptelor

sale și nu a recuperat paguba cauzată părților vătămate.

Totodată, chiar dacă antecedentele penale sunt stinse, instanța urma să i-a în

considerare faptul comiterii anterior de inculpată a infracțiunilor îndreptate contra

patrimoniului, de asemenea numeroase, ceea ce se confirmă prin sentința 30.01.2006

a judecătoriei Cahul, conform cărora ea a fost condamnată pre art. 123 alin. (2) și

189 alin. (2) Cod penal (1961), multiple fapte care de asemenea au fost comise în

legătură cu exercitarea funcției de serviciu.

Instanța de judecată incorect a suspendat condiționat executarea pedepsei

inculpatei, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite careva temeiuri,

ținând cont de care nu ar fi rațional ca inculpata să execute pedeapsa stabilită.

3.1. A declarat apel și inculpata, în care a cerut casarea sentinței și pronunțarea

unei hotărîri, prin care să fie achitată.

Apelanta a indicat că dosarul penal a fost fabricat, că instanța de judecată nu a

analizat critic declarațiile depuse de părțile vătămate și de martori, care sunt rudele

părților vătămate, care au aflat de transmiterea banilor din vorbele ultimilor, în

declarațiile martorilor existînd divergențe și contraziceri. Părțile vătămate în ședința

de judecată nu au putut afirma mărimea sumelor de bani, perioada și pentru ce au

achitat acești bani. Majoritatea pătimiților au achitat amenzile și penalitatea calculată

specialistului în casă dar nu ei personal. Nu a fost apreciată just factura de plată a

amenzii de 3000 lei pe numele Arseni Gh. și declarațiile Donei Silvia.

fost admise, casată parțial sentința atacată și pronunțată o nouă hotărîre.

Osadcenco Melania a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

6

administrația publică, legate de activitatea administrativă de dispoziție și economic-

financiară pe un termen de 3 ani și în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în administrația publică, legate

de activitatea administrativă de dispoziție și economic-financiară pe un termen de 5

ani.

Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, i fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții în administrația publică, legate de activitatea

administrativă de dispoziție și economic-financiară pe un termen de 5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probă de 5 ani.

Instanța de apel a reținut că partea vătămată Mîndru Vasile nici în instanța de

fond și nici în instanța de apel nu a fost audiat, iar probele acumulate la ancheta

penală sunt insuficiente pentru a le pune în baza condamnării inculpatei pe episodul

dat.

Din infracțiunile incriminate inculpatei urmează de exclus semnul calificativ -

în mod repetat,în legătură cu modificarea legii în acest sens.

Instanța de fond nu a găsit întemeiat apelul depus de procuror, privind

aplicarea pedepsei privative de libertate inculpatei. Ea are loc permanent de lucru,

antecedentele penale sunt stinse.

casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei hotărîri, prin care ultima să fie

achitată.

Recurenții au motivat că sentința se bazează pe declarațiile persoanelor

recunoscute pătimite, că absolut toți martorii sînt indirecți, care nu au confirmat

transmiterea banilor inculpatei, ci numai că pătimiții posedau acești bani. Nici unul

din pătimiți nu a indicat ce sumă concretă a transmis ultimei și numai după ce au fost

date citirii declarațiilor lor din cadrul urmăririi penale, după ce de cîteva ori au fost

amenințați de procuror cu atragerea la răspunderea penală pentru refuz ori depunerea

mărturiilor false, ce este inadmisibil într-un proces imparțial, ultimii au confirmat

sumele indicate de procuror. La fel, instanțele de judecată n-au luat în considerație că

pătimiții Cunițîn E. și Robu A. au declarat că au fost impuși să depună cereri, iar

martorul Cara E., șefa Inspectoratului Fiscal, a declarat că restanțele la impozit și

sancțiunile erau sume fixe și nu puteau fi stabilite ori schimbate la discreția

inspectorului fiscal.

februarie 2012, recursul ordinar a fost admis, casată decizia contestată și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a reținut că în instanța de apel n-a fost audiată inculpata și

părțile vătămate, adică nu sînt consemnate declarațiile respective ca documente

separate care se anexează la procesul-verbal și lipsesc date privind audierea părților

vătămate în condițiile prevăzute în art.105-110 Cod de procedură penală.

Instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă și completă probelor prezentate

de părți, n-a acordat deplină eficiență prevederilor din art. 389 alin. (1) Cod de

procedură penală, în care se stipulează că sentința de condamnare se adoptă numai în

7

condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea

infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de

judecată.

Totodată, dispozitivul hotărîrii este expus neclar, fiind indicat, în mod sumar,

că se „admite cererile de apel declarate de inculpată și de procuror”, fără a fi

specificate și concretizate care anume cerințe ale apelanților se admit și care se

resping, deoarece apelurile n-au fost admise integral.

admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărîre.

Osadcenco Melania a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal la 4 ani și 8 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

administrația publică, legate de activitatea administrativă de dispoziție și economic-

financiară pe un termen de 1 an.

În baza art. 327 alin. (1) Cod penal, Osadcenco Melania a fost eliberată de

răspundere penală, conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, din

motivul expirării termenului de prescripție.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate inculpatei a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

Instanța de apel a reținut că, reieșind din prevederile art. 436 Cod de procedură

penală, ținînd cont că procurorul nu a atacat decizia instanței de apel din 16.04.2010,

cauza penală se va rejudeca în limitele în care decizia a fost casată, fără agravarea

situației inculpatei.

Prima instanță corect a constatat circumstanțele cauzei și întemeiat a stabilit

vinovăția inculpatei în comiterea escrocheriei față de toate părțile vătămate, în afară

de partea vătămată Mîndru Vasile, cît și abuzul de serviciu, în baza probelor

administrate și verificate în mod corespunzător, cercetate în prima instanță și instanța

de apel.

Nu pot fi admise argumentele apărării că declarațiile părților vătămate conțin

date diferite, inexacte, deoarece după comiterea acțiunilor imputate inculpatei a trecut

un timp îndelungat și este firesc că ele nu puteau să reține toate datele și cifrele

exact. Părțile vătămate, fiind audiate repetat în instanța de apel, au confirmat faptul

transmiterii banilor și bunurilor inculpatei, fiind înșelați de ultima.

Argumentele privind lipsa martorilor oculari este explicabil prin circumstanțele

în care s-au comis acțiuni de escrocherie, cînd inculpata era singură vis-a-vis cu

partea vătămată, într-un birou separat, fără prezența perceptorului de impozite din

primăria respectivă, sau alte persoane,

Relatările apelantului că nu sunt motive de transmitere a banilor, contravine

probelor în cauză - declaraților de impozit pe venit, fișelor de verificare a

obligațiunilor fiscale, raporturi-note de verificare a contribuabililor, din care rezultă

că părțile vătămate nu aveau datorii pe impozitul pe venit, sau acestea sume cu mult

erau mai mici, fapte necunoscute de părțile vătămate la momentul transmiterii

banilor, pe cînd inculpata prin înșelăciune, abuz de încredere, folosindu-se de

serviciu, că avea funcția de inspector fiscal, a prezentat date false despre existența

sau mărimea datoriilor fiscale, însușind diferența sumelor achitate de părțile

vătămate.

8

Totodată, acțiunile inculpatei urmează a fi recalificate la alin. (1) art. 327 Cod

penal, ca abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, în interes material, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice. Or, prin Legea nr. 277-XVI din 18.12.2008, lit. a) din

alin. (2) art. 327 Cod penal a fost exclusă.

Din aceleași considerente urmează de exclus și lit. a) din învinuirea inculpatei

pe art. 190 alin. (2) Cod penal.

Potrivit alin.(1) lit. b) art. 60 Cod penal, persoanele se eliberează de răspundere

penală dacă au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Infracțiunea prevăzută de alin. (1) art. 327 Cod penal este una mai puțin gravă și de la

comiterea ei au expirat mai mult de 5 ani.

Conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în cazurile

expirării termenului de prescripție se adoptă sentința de condamnare, fără stabilirea

pedepsei, cu liberarea de răspundere penală.

Nu este necesar de indicat în partea dispozitivă mențiunea de achitarea a

inculpatei pe epizodul privind partea vătămată Mîndru Vasile, fiind suficient

înscrierea în partea descriptivă a hotărîrii motivele recunoașterii învinuirii în această

parte neîntemeiată.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont că inculpata a comis o

infracțiune gravă, că este caracterizată pozitiv, nu are antecedente penale,

concluzionînd că aceste circumstanțe permit condamnarea inculpatei cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate.

menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a indicat că:

a) instanța de apel nu s-a expus asupra motivelor din apelul procurorului, că

instanța de fond neîntemeiat nu a reținut circumstanță agravantă săvîrșirea

infracțiunii sub formă de îndeletnicire, nu a ținut cont că în cadrul examinării cauzei

nu au fost stabilite circumstanțe atenuante, nu a ținut cont de existența prejudiciului

nerecuperat cauzat părților vătămate. Instanța de apel nu a ținut cont că anterior a mai

comis infracțiuni folosind situația de serviciu și pe care a fost liberată de pedeapsa

penală în legătură cu adoptarea legii cu privire la amnistie, și expirarea termenului de

prescripție, fapt ce nu poate caracteriza pozitiv inculpată. La individualizarea

pedepsei și dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei nu s-a luat în

considerație că majoritatea faptelor de care este învinuită inculpata au fost comise în

timpul efectuării urmăririi penale și cercetării judecătorești a cauzei penale

precedente în baza căreia ea a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 123 alin. (2) și art. 189 alin. (2) Cod penal, în redacția Legii din

24.03.1961. Cele menționate denotă că inculpata este social periculoasă, iar

reeducarea ei nu este posibilă în afară locurilor privative de libertate. Deasemenea,

instanțele de judecată incorect au suspendat condiționat executarea pedepsei,

deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite careva temeiuri, ținînd cont

de care nu ar fi rațional ca inculpata să execute pedeapsa stabilită. În asemenea

circumstanțe, cînd inculpata nu recunoaște vina, paguba nu a fost recuperată, a comis

9

infracțiunea sub formă de îndeletnicire, a comis mai multe epizoade, a săvîrșit

infracțiuni folosind situația de serviciu, activînd într-o funcție publică, instanța de

apel neîntemeiat a aplicat pedeapsa cu închisoare pe un termen de 4 ani 8 luni, și mai

mult ca neîntemeiat a stabilit pedeapsa complementară obligatorie - privarea de

dreptul de a ocupa funcții în administrația publică, legate de activitate administrativă

de dispoziție și economic-financiară pe termen de doar 1 an, pe cînd sancțiunea

prevede 3 ani.

b) potrivit deciziei instanței de apel, inculpata a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (l) Cod penal și eliberată de

răspundere penală din motivul expirării termenului de prescripție. Din norma art. 389

alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel urma să dispună - Se

recunoaște Osadcenco Melania vinovată de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea liberării de pedeapsă în cazul expirării

termenului de prescripție.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

8.1. Au declarat recurs ordinar avocatul Eduard Olaru și inculpata, în care

solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care ultima să fie achitată.

Recurenții au idicat că sentința se bazează doar pe declarațiile părților

vătămate, că absolut toți martorii sunt indirecți, care nu confirmă transmiterea banilor

inculpatei, ci numai că pătimiții posedau acești bani. Nici unul din pătimiți nu a

indicat în ședința de judecată ce sumă concretă a transmis inculpatei și numai după ce

au fost date citirii declarațiile lor din cadrul urmăririi penale, după ce de cîteva ori de

către procuror au fost amenințați cu atragere la răspundere penală pentru refuz ori

depunerea depozițiilor false, ce este inadmisibil într-un proces imparțial au

confirmat sumele indicate de procuror. Mai mult, pătimiții E. Cunițîn și A. Robu au

declarat că au fost impuși să depună cereri.

Majoritatea pătimiților au declarat că au împrumutat bani, care și de la cine,

pentru ai da inculpatei. Dar de unde acești martori țin minte sumele împrumutului și

care este garanția că toți banii împrumutați au fost transmiși inspectorului fiscal.

Toate aceste îndoieli, în lipsa de careva probe materiale ș i directe, urmează a

fi tratate în folosul inculpatei.

Urmează a fi apreciate critic depoziții pătimiților, care în prima instanță nici nu

au putut indica ce sumă de bani au transmis, poate 300 lei, poate 500 lei, dar de ce nu

1000 lei sau 5000 lei, sau poate peste vre-o cîțiva ani acești pătimiți își vor aminti că

au mai transmis și alți bani inspectorului fiscal. Da, poate cineva din ei a și lăsat

inspectorului fiscal cîțiva lei, nu se exclude acest fapt, deoarece nu se putea de dat

rest, sau din inițiativă proprie în calitate de prezent, însă trezește mari dubii faptul că

la însăși indicația șefului Inspectoratului Fiscal au fost găsiți acești oameni, au fost

impuși să depună cereri cu indicarea sumelor aproximative, fiindcă rar cine din

contribuabili ar dori să nege voința Inspectoratului Fiscal, chiar și în interesul

justiției.

10

În drept, recursul se întemeiază pe art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură

penală, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această consecutivitate se atestă următoarele împrejurări.

În primul rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Conform art. 436 alin. (4) Cod de procedură penală, la rejudecarea cauzei este

interzisă aplicarea unei pedepse mai aspre decît numai dacă hotărîrea inițială a fost

casată în baza recursului declarat de procuror sau în interesul părții vătămate din

motivul că pedeapsa fixată era prea blîndă.

Sub acest aspect și cu referire la argumentele invocate în recursul procurorului,

reproduse în pct. 8. lit. a) din decizie, se reține că procurorul nu a atacat cu recurs

ordinar decizia instanței de apel din 16 aprilie 2010, iar instanța de recurs a casat

această hotărîre și a dispus rejudecare cauzei de către instanța de apel nu pe motiv că

pedeapsa aplicată inculpatei era una prea blîndă (pct. 4. - 6. din decizie).

Rezultă că afirmarea recurentului că pedeapsa aplicată inculpatei prin decizia

ulterioară a instanței de apel, adică din 26 iunie 2013, este prea blîndă, că instanța de

apel nu s-a expus asupra circumstanțelor agravante invocate în apelul procurorului și

a aplicat inculpatei o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, nu are

suport legal.

Or, în circumstanțele enunțate, instanța de apel nici nu era în drept să agraveze

pedeapsa inculpatei în raport cu cea precedentă, care constituia la fel 4 ani și 8 luni

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art. 90 Cod

penal (pct. 4. și 7. din decizie).

Pe lîngă aceasta, privind motivele invocate de recurent și reproduse în pct. 8.

lit. b) din decizie, se atestă că procurorul, în discursul său scris (v. 6, f.d. 219) a

solicitat instanței de apel: „pe epizodul de învinuire în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 al. (1) CP Osadcenco M. urmează a fi liberată în legătură cu

expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală”, iar în

recursul ordinar a optat pentru soluția: „Se recunoaște Osadcenco Melania vinovată

de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu dispunerea

liberării de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție” (pct. 8. din decizie).

11

Dar, pe lîngă faptul că prin dispozitivul deciziei atacate inculpata este

recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod

penal, în ambele cazuri argumentele acuzatorului sunt lipsite de o fundamentare

juridică, deoarece art. 389 alin. (4), 395 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală

prevede o altă soluție pentru cazul expirării termenului de prescripție , decît cea

solicitată de procuror în fața instanței de apel și în recursul ordinar - inculpatului i se

aplică pedeapsa penală și doar apoi el este liberat de pedeapsa aplicată.

Prin urmare, instanța de apel, în raport cu motivele invocate în recursul ordinar

al procurorului, nu au comis erori de drept și de fapt, decizia instanței de apel conține

motive clare și legale pe care se întemeiază, fiind aplicate inculpatei pedepse

individualizate conform prevederilor legale, iar pronunțarea instanței asupra

circumstanțelor agravante invocate în apelul procurorului era lipsită de sens în

situația în care nu era în drept să agraveze pedeapsa aplicată anterior inculpatei.

În al doilea rînd, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

În sensul vizat și cu privire la argumentele invocate în recursul apărării (pct. 8.1

din decizie), în care nici nu se comțin referiri la erori de drept concret definite, se atestă

că împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, inclusiv

cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de

apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată inculpatei și încadrarea juridică a acțiunilor infracționale ale ei, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, just apreciate în

coroborarea lor, pronunțîndu-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul apărării, pedeapsa fiid individualizată și aplicată inculpatei în limitele

prevederilor legale.

Mai mult, recursul apărării, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct.

circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propune inculpata și avocatul

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu este temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură și invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Prin urmare, instanța de apel, în raport cu motivele invocate în recursul ordinar

al apărării, nu a comis erori de drept, decizia atacată conține o motivare concludentă

12

și legală privind concluziile adoptate în fapt și în drept astfel încît să constate fără

echivoc că au fost întrunite elementele infracțiunilor incriminate inculpatei.

Astfel, circumstanțele nominalizate denotă că recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Deci, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, ele urmează a fi

declarate inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procuror, de avocatul

Eduard Olaru și inculpata Osadcenco Melania Nicolae împotriva deciziei Curții de

Apel Cahul din 26 iunie 2013, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată la 12 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Andrei Harghel

13

Dosarul nr. 1ra-188/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 ianuarie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență :

Președinte Constantin Gurschi,

Judecători Iurie Diaconu, Andrei Harghel,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare împotriva

deciziei Curții de Apel Cahul din 26 iunie 2013, declarate de procuror, de avocatul

Eduard Olaru și inculpata

Osadcenco Melania Nicolae, născută la

05 aprilie 1960, originară și locuitoare a or. Cahul, str.

Frunze 47, ap. 17, cetățeancă a R. Moldova, fără

antecedente penale;

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procuror, de avocatul

Eduard Olaru și inculpata Osadcenco Melania Nicolae împotriva deciziei Curții de

Apel Cahul din 26 iunie 2013, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 12 februarie 2014.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Iurie Diaconu

Andrei Harghel

14