1ra-1199/2013 — art. 264 al. 2, 90 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie 2013, Cara Alexandru a fost condamnat în baza art. 264 alin. (2) CP la 2 ani închisoare. În baza art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că Cara Al. la 11 august 2012, conducînd automobilul de model ,,Mercedes E 320”, cu număr de înmatriculare CA 4443 AX, unde pe scaunul din față de partea pasagerului se afla cet. E. Sudioglo, fiind în stare de ebrietate, deplasîndu-se pe traseul R-38 (Taraclia-Cahul) din direcția s. Moscovei, r-nul Cahul în direcția or. Cahul, cu viteza mai mare de 77 km/h, încîlcind pct. 10 alin. (l) lit. b), pct.14 lit. a), pct. 42 alin. (2) și pct. 45 alin. (1) ale Regulamentului Circulației Rutiere, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, a ieșit pe bordură, unde a avut loc ciocnirea cu copacii, de la care cet. E. Sudioglo a primit leziuni corporale de grad mediu. În drept, acțiunile inculpatului Cara Al. au fost încadrate în prevederile art. 264 alin. (2) Cod penal - încălcarea regulile de circulație rutieră de către persoana care conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie sănătății.

Avocatul M. Galupa în interesele inculpatului Cara Al. a depus apel, solicitînd casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărîri cu reîncadrarea acțiunilor inculpatului din art. 264 alin. (2) CP în art. 264 alin.(1) CP cu liberarea lui de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională conform art. 55 CP. În argumentarea apelului, apelantul a indicat că inculpatul nu se afla în stare de ebrietate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2013, a fost respins apelul apărătorului ca fiind nefondat cu menținerea sentinței. 1 Instanța de apel, respingînd argumentele apelului a relevat, că instanța de judecată corect a stabilit starea de fapt și de drept în cauză iar măsura de pedeapsă a fost numită cu respectarea prevederilor art. 61, 75 CP.

Inculpatul Cara Al. împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar, solicitînd casarea hotărîrilor anterioare, cu reîncadrarea acțiunilor lui din art. 264 alin. (2) CP în art. 264 alin.(1) CP cu aplicarea art. 55 CP, motivînd, că nu s-a stabilit starea de ebrietate.

Verificînd argumentele invocate de recurent în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursului ordinar, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Menținînd sentința, instanța de apel a relatat, că vinovăția lui Cara Al. se confirmă prin: declarațiile părții vătămate E. Sudioglo (f.d. 118), declarațiile martorului A. Balaban (f.d. 119), precum și: - procesul-verbal de cercetare la fața locului accidentului rutier și tabelul fotografic anexat din 11.08.2012 (f.d.6-10, 12-16); - procesul-verbal de reținere și aducere a vehiculului la parcarea specială din 11.08.2012, conform căruia a fost efectuată reținerea și aducerea la parcarea specială a vehiculului de model „Mercedes E 320” fără număr de înmatriculare, condus de cet. Cara Al. fiind deteriorat-deformat 90% (f.d. 19); - raportul de constatare medico-legală nr. 174 D din august 2012, conform căruia la cet. E. Sudioglo s-au constatat vătămări corporale medii (f.d. 27). - raportul de constatare medico-legală nr. 1525 din 13 august 2012, din care rezultă că, în sîngele cet. Cara Al. s-a depistat alcool etilic în calitate de 1,74%, echivalent 1,74 g/l (prelevat pe 11.08.12, ora 09:30) (f.d. 29); - raportul de expertiză medico-legală nr. 321d din 29 august 2012 potrivit căruia în sîngele lui Cara Al. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,74 %, echivalent 1,74g/l (prelevat la 11.08.2012 ora 09.30).Din punct de vedere teoretic, ținînd cont de faptul că din organismul uman alcoolul etilic se elimină în mod fiziologic, în cantitate medie de cea 0,13%, pe oră, cet.Cara Al. cu 2,5 ore pînă la momentul prelevării sîngelui(11.08.12, ora 07.00) avea o concentrație de alcool etilic în sînge 2,06%, echivalentul a 2,06g/l. (f.d.48) ș.a.. Instanța de apel a mai constatat, că raportul de expertiză medico-legală nr. 32 ld din 29 august 2012 potrivit căruia în sîngele lui Cara Al. s-a depistat alcool etilic (f.d.48), a fost comunicat inculpatului și avocatului, sub semnătură, la data de 13.09.2012, însă ei n-au înaintat careva dezacorduri și nu au depus contestație împotriva acestui raport de expertiză.(f.d. 51) .

Afirmația apelantului precum că pentru constatarea stării de ebrietate a inculpatului era necesar de proba sîngelui și a vaporilor din aerul expirat, este greșită, or, starea de ebrietate nu cade sub incidența art. 97 CPP, care prevede circumstanțele care se constată prin anumite mijloace de probă, iar la caz, sunt admisibile probele pertinente, concludente și utile administrate în conformitate cu Codul de procedură penală. Totodată, indicele calificative - starea de ebrietate - prevăzut de art. 264 alin. 2 (2) CP, nu implică anumit grad de ebrietate alcoolică: minim sau avansat, cînd se cere expres stabilirea concentrației de alcool atît în sînge, cît și în aerul expirat.

Pedeapsa a fost numită ținînd cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, datele privind personalitatea inculpatului, circumstanțele atenuante și agravante inclusiv și cele invocate în recurs.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) CPP, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 CPP, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) CPP, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Însă în speță, se reține că recursul declarat de inculpat nu se întemeiază pe nici unul din temeiurile stipulate expres de dispoziția art. 427 alin. (1) CPP, mai mult, recurentul nu reflectă în ce constă problema de drept de importanță generală care persistă în cauză, care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar duce la casarea hotărîrii atacate prin prisma temeiurilor din norma de drept vizată.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) CPP, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 CPP, iar recursul declarat de inculpatul Cara Al. este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de Procedură Penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 28 ianuarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2013 declarat de Cara Alexandru Iurie, ca vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 decembrie 2013, ora 930. Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi Judecători /semnătura/ Andrei Harghel /semnătura/ Constantin Alerguș Copia corespunde originalului Andrei Harghel 3