1ra-1140/2013 — art. 326 alin. 1 CP

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei: 1. 12.05.2008 – 10.06.2009 (prima instanță) 2. 10.12.2012 – 18.05.2013 (instanța de apel) 3. 08.10.2013 – 04.12.2013 (instanța de recurs) Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Florești din 10 iunie 2009, Chira Veaceslav Constantin a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 2. De către organul de urmărire penală, i-a fost înaintată învinuirea lui Chira Veaceslav pentru faptul că el, la 19 ianuarie 2008, activînd în funcție de director al filialei Florești a Centrului pentru pregătirea specialiștilor pentru Armata Națională, numit prin ordinul nr. 9 din 28 noiembrie 2005, susținînd că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Secției de Evidență și Examinare a Transportului din or. Florești, a extorcat și a primit de la Zaida Alexei, bani în sumă de 650 lei, cu scopul simplificării eliberării pe numele ultimului a permisului de conducere de categoria „A”, infracțiune prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia cu condamnarea inculpatului conform învinuirii aduse, invocînd că instanța greșit a ajuns la concluzia că învinuirea înaintată inculpatului nu s-a confirmat, iar infracțiunea traficului de influență s-a consumat în momentul efectuării promisiunii de a interveni 1 în fața unui funcționar ca acesta să întreprindă sau nu acțiuni ce intră în obligațiunile lui. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2009, a fost respins ca nefondat, apelul procurorului, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că vinovăția lui Chira Veaceslav în comiterea infracțiunii imputate nu a fost confirmată prin probe concludente, iar prima instanță corect l-a achitat, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Procurorul a atacat decizia menționată cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecători, considerînd neîntemeiată achitarea lui Chira Veaceslav de sub învinuirea adusă, argumentînd că nu au fost apreciate complet și nemijlocit probele administrate de acuzare, instanța nu s-a expus asupra tuturor motivelor apelului, fiind prezent temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 iunie 2010, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecători. 6.1. Instanța de recurs și-a motivat soluția sa prin faptul că instanța de apel nu s- a pronunțat complet, obiectiv și sub toate aspectele asupra motivelor invocate în apel, iar hotărîrea nu conține temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, instanța nu a verificat probele prezentate de părți prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel, la judecarea cauzei instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2011, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror, cu menținerea sentinței, fără modificări. 7.1. Instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că, prima instanță, în baza probelor acumulate și administrate în cadrul cercetării judecătorești corect a ajuns la concluzia privind nevinovăția lui Chira Veaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar probele administrate în cauză nu dovedesc vinovăția acestuia.

În recursul ordinar declarat de procuror, invocîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanță de apel, din motiv că vinovăția lui Chira Veaceslav în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal a fost confirmată pe deplin prin cumulul de probe administrate în cauza dată, cărora, în opinia recurentului, instanțele de judecată nu le-au dat o apreciere juridică cuvenită, fapt ce a dus la achitarea nefondată a inculpatului, iar decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, astfel fiind pronunțată o hotărîre ilegală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 august 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 iunie 2011, în cauza penală în privința lui Chira Veaceslav și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 2 9.1. În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat faptul că instanța de apel, pronunțînd decizia în cauza dată, prin care a fost respins apelul procurorului și menținută sentința de achitare în privința lui Chira Veaceslav, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, a concluzionat că ultimul nu a comis trafic de influență. Instanța de recurs a remarcat că, infracțiunea de trafic de influență are componență de infracțiune formală, consumarea căreia are loc în momentul efectuării promisiunii de a interveni în fața unui funcționar ca acesta să întreprindă sau să nu întreprindă acțiuni ce intră în obligațiunile lui pentru trafic de influență (pentru bani, bunuri, servicii, avantaje etc.), astfel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, infracțiunea traficului de influență s-a consumat pentru inculpat din momentul afirmării la 18 ianuarie 2008, că are cunoscuți la SEET Florești și promisiunii de a interveni în schimbul unei remunerări bănești în sumă de 1 000 lei, latura obiectivă a infracțiunii fiind realizată, în continuare, de către inculpat și la 19 ianuarie 2008, prin aducerea personală a lui Zaida Alexei cu automobilul său de serviciu la SEET Florești, prin intervenirea către inginerul SEET Florești, Pantaz Alexei, cu rugămintea de a primi la examen o persoană care este cu el, în scopul urgentării eliberării permisului de conducere pentru categoria „A” lui Zaida Alexei, prin invitarea personală a ultimului din coridor în biroul de serviciu al inginerului Pantaz Alexei, precum și prin primirea nemijlocită de la Zaida Alexei a remunerării bănești necuvenite în sumă de 600 lei, pentru intervenirea sa în fața lui Pantaz Alexei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2013, a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care procesul penal, pornit în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, în privința lui Chira Veaceslav a fost încetat în baza art. 391 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 60 alin.(l) lit. b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție. 10.1. În fapt, instanța de apel, pe baza probelor administrate pe dosar a constatat că, Chira Veaceslav, la data de 19 ianuarie 2008, activînd în funcție de director al filialei Florești a Centrului pentru pregătirea specialiștilor pentru Armata Națională, susținînd că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Secției de Evidență și Examinare a Transportului din or. Florești, a extorcat și a primit de la Zaida Alexei, bani în sumă de 650 lei, cu scopul simplificării eliberării pe numele ultimului a permisului de conducere de categoria „A”, săvîrșind infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal. 10.2. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat faptul că din analiza obiectivă a circumstanțelor cauzei, în raport cu probele prezentate, Colegiul penal a constatat că, argumentele invocate în sentința de achitare sunt eronate și lipsite de suport, instanța de judecată nu a dat o apreciere justă tuturor probelor, prin coroborarea acestora, în acțiunile inculpatului existînd elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. La fel, a fost menționat faptul că potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea încriminată inculpatului se atribuie la infracțiuni mai puțin grave, pentru care legea penală prevede pedeapsă maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, persoana se eliberează 3 de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal a reținut că, inculpatul a săvîrșit infracțiunea încriminată la data de 19 ianuarie 2008, termenul prescripției de tragere la răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (l) Cod penal, fiind de 5 ani. Astfel, Colegiul penal, conducîndu-se de prevederile art. 391 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal în privința lui Chira Veaceslav în temeiul art. 60 alin. (l) lit. a), b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție, adică a expirat termenul de tragere la răspundere penală.

În recursul ordinar declarat de inculpat și avocatul acestuia, Iosif Mardari, fiind invocate ca temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței de achitare pronunțată în privința inculpatului, din motiv că apelul procurorului a fost greșit admis. Recurenții menționează faptul că: - încetarea procesului penal în instanța de apel, pornit în baza art. 326 alin.(1) Cod penal, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal în legătură cu expirarea termenului de prescripție a fost decisă fără acordul inculpatului, astfel fiind încălcate prevederile art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală; - inculpatul a pledat nevinovat atît la urmărirea penală cît și în instanțele de judecată, iar concluzia instanței de apel privind vinovăția și existența în acțiunile inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal este una nefondată; - la judecarea apelului procurorului, instanța de apel nu a dat o apreciere divergențelor existente la materialele cauzei ca: divergența bancnotelor ridicate din automobilul de serviciu a lui Chira Veaceslav cu cele împachetate în plicul nr. 2, astfel nefiind demonstrat faptul promisiunii și/ sau estorcării de bani de la Zaida Alexei de către inculpat și precum că ultimul are sau susține că are influență asupra funcționarului public de la SEET Florești; - concluzia instanței de apel, precum că învinuirea ce ține de estorcarea de bani în sumă de 1 000 lei sau 650 lei, a fost constatată, fapt indicat în ordonanța de punere sub învinuire din 31 martie 2008, este formulată în rezultatul unor aprecieri eronate și unilaterale, făcute în baza procesului- verbal de primire a plîngerii lui Zaida Alexei, conținutul căreia este în contrazicere cu declarațiile sale date în prima instanță; - instanța de apel l-a condamnat pe inculpat fără o examinare completă a tuturor probelor care se conțin în materialele cauzei, fapt ce contravine prevederilor art. 414 Cod de procedură penală.

Verificînd argumentele invocate în recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței 4 de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță generală adoptată în cauza dată. Recurentul invocă în recursul ordinar declarat, ca temeiuri pentru recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, o hotărîre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar conform pct. 8) alin. (1) al aceluiași articol, în cazul cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Însă, instanța de recurs constată că, argumentele din recursul avocatului, Iosif Mardari și inculpatului sunt neîntemeiate, iar decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Chira Veaceslav în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, să fie justă și întemeiată. Necătînd la faptul că, inculpatul vina nu și-a recunoscut, instanța de apel a constatat că vinovăția lui pe deplin a fost dovedită prin: declarațiile părții vătămate Zaida Alexei și ale martorului Pantaz Alexei, procesul-verbal de primire a plîngerii lui Zaida Alexei din 18 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 5-6); procesul-verbal privind înzestrarea cu tehnică specială din 19 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 12); procesul-verbal privind marcarea banilor din 19 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 13); procesul-verbal privind percheziția corporală a lui Chira Veaceslav din 19 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 17); ordonanța de percheziție a autoturismului de serviciu „VAZ 2107” cu n/î FA 9090 (vol.1, f.d. 19-21); procesul-verbal de ridicare de la Zaida Alexei a banilor marcați în sumă de 400 lei din 20 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 26); procesul-verbal de stenografiere a convorbirilor între Zaida Alexei și Chira Veaceslav (vol.1, f.d. 36-38); procesul- verbal de confirmare a înregistrării comunicărilor dintre Zaida Alexei și Chira Veaceslav din 20 ianuarie 2008 (vol. 1, f.d. 39); chitanțele de plată achitate de Zaida Alexei, pentru procedura de schimbare a permisului de conducere cu includerea categoriei „A” (vol. 1, f.d. 46); cererea lui Zaida Alexei către SEET Florești cu solicitarea de a i se perfecta permisul de conducere (vol.1, f.d. 47); procesul-verbal de ridicare a descifrărilor convorbirilor telefonice de la telefonul 0 (250) 2-20-16, ce aparține filialei Florești a „Centrului de pregătire a specialiștilor pentru AN” din 04 martie 2008 (vol. 1, f.d. 146); lista descifrărilor convorbirilor de ieșire de la telefonul mobil al lui Zaida Alexei (vol. 1, f.d. 147-148, 149-151), rezultă cu certitudine că inculpatul Chira Veaceslav a comis infracțiunea de trafic de influență. Astfel, instanța de apel corect a constatat că vina inculpatului Chira Veaceslav de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal pe semnele: traficul 5 de influență manifestat prin primirea de bani pentru sine, săvîrșită intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar public, în scopul de a-l face să îndeplinească acțiuni ce intră în obligațiile sale de serviciu - este dovedită pe deplin, just apreciind critic depozițiile inculpatului Chira Veaceslav, considerîndu-le ca o metodă aleasă de ultimul pentru a evita răspunderea penală, deoarece ele sînt combătute în totalmente de ansamblul de probe administrate. Instanța de apel a remarcat că infracțiunea de trafic de influență are componență de infracțiune formală, consumarea căreia are loc în momentul efectuării promisiunii de a interveni în fața unui funcționar ca acesta să întreprindă sau să nu întreprindă acțiuni ce intră în obligațiunile lui pentru trafic de influență (pentru bani, bunuri, servicii, avantaje etc.), astfel, instanța de apel corect a statuat că infracțiunea traficului de influență s-a consumat din momentul afirmării inculpatului, la data de 18 ianuarie 2008, precum că are cunoscuți la SEET Florești și promisiunii de a interveni în schimbul unei remunerări bănești în sumă de 1 000 lei, pentru ca Zaida Alexei să obțină permisul de conducere pentru categoria „A”. Mai mult ca atît, latura obiectivă a infracțiunii de trafic de influență a fost realizată de către inculpat la 19 ianuarie 2008, prin aducerea personală a lui Zaida Alexei cu automobilul său de serviciu la SEET Florești, prin intervenirea către inginerul SEET Florești, Pantaz Alexei, cu rugămintea de a primi la examen o persoană care este cu el, în scopul urgentării eliberării permisului de conducere pentru categoria “A” și prin invitarea personală a lui Zaida Alexei, din coridor în biroul de serviciu, precum și prin primirea nemijlocită de la acesta a remunerării bănești necuvenite în sumă de 650 lei. Astfel, instanța de apel just a considerat că, prima instanța eronat a concluzionat că prin probele prezentate de OUP și cercetate în instanță, nu și-au găsit confirmare latura obiectivă și latura subiectivă a traficului de influență în acțiunile inculpatului. La judecarea cauzei, instanța de apel corect a conchis că intenția inculpatului de a trafica influența s-a confirmat prin declarațiile părții vătămate Zaida Alexei și ale martorului Pantaz Alexei, ultimul modificîndu-și declarațiile pe întreg procesul penal, aceastea fiind just apreciate critic, ca fiind date în scop de evitare și apărare a lui Chira Veaceslav de la răspundere penală, deoarece erau colegi de serviciu. Întemeiate sunt și argumentele instanței de apel privind faptul că prima instanță nu a ținut cont de faptul că, în momentul reținerii în flagrant delict, Chira Veaceslav fiind la volanul automobilului, s-a deplasat de la fața locului, conducînd cu viteză sporită timp de 15-20 minute, automobilul fiind reținut de colaboratorii de poliție doar în fața porților de intrare a Bazei Militare din Florești. La fel, este fără temei și argumentul recurentului privind încălcarea prevederilor legale ce țin de percheziție și ridicarea de obiecte (înregistrarea video), fapt ce duce la anularea procesului-verbal de percheziție a autoturismului de serviciu “VAZ 2107” cu n/î FA 9090 și cel de ridicare a banilor (vol.1, f.d. 20-21). În această ordine de idei, conform prevederilor art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală, declararea nulității actului procedural are loc numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului privind încetarea procesului penal în instanța de apel în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, în legătură cu 6 expirarea termenului de prescripție, adică a termenului de tragere la răspundere penală, fără acordul inculpatului, astfel fiind încălcate prevederile art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, întrucît acestă prevedere se referă la situația în care nu s-a început cercetarea judecătorescă în instanță și se aplică doar în faza de urmărire penală sau în partea pregătitoare a ședinței de judecată. Astfel, Colegiul penal constată că, în urma analizei tuturor probelor cercetate și verificate, instanța de apel întemeiat a statuat că argumentele invocate în sentința de achitare erau eronate și lipsite de suport, iar instanța de judecată nu a dat o apreciere justă tuturor probelor, prin coroborarea acestora, în acțiunile inculpatului existînd elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal. Colegiul penal al Curții de Apel corect a conchis, că potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea încriminată inculpatului se atribuie la infracțiuni mai puțin grave, pentru care legea penală prevede pedeapsă maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 60 alin. (1) lit. a), b) Cod penal, persoana se eliberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni mai puțin grave. În acest context, instanța de apel just a reținut că, inculpatul a săvîrșit infracțiunea încriminată la data de 19 ianuarie 2008, termenul prescripției de tragere la răspundere penală pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 alin. (l) Cod penal, fiind de 5 ani. Ca urmare a celor invocate, conducîndu-se de prevederile art. 391 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel a concluzionat corect de a înceta procesul penal în privința lui Chira Veaceslav în temeiul art. 60 alin. (l) lit. a), b) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție, adică expirării termenului de tragere la răspundere penală. În asemenea condiții, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile pct. 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Chira Veaceslav și avocatul acestuia, Iosif Mardari împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2013 în cauza penală în privința lui Chira Veaceslav Constantin, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 decembrie 2013. Președinte Judecător Judecător (semnătura) (semnătura) (semnătura) Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător: Ghenadie Nicolaev 7 8