1ra-822/13 — art. 328 alin. 2 lit. a CP

1ra-822/13 — art. 328 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-822/2013

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 noiembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Covalenco Elena și Druță

Ion,

cu participarea:

procurorului – Crijanovschi Sergiu,

avocatului – Cebotari Pavel

părții vătămate – Ipate Nichita

inculpatului – Baciu Alexei,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, și de partea

vătămată, Ipate Nichita, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 08 aprilie 2013, în cauza penală privindu-l pe

Baciu Alexei Pavel, născut la 10 septembrie 1975,

originar din s. Țîpala, r-ul Ialoveni, domiciliat în mun.

Chișinău, com. Ghidighici, str. A. Mateevici 12, ap. 24;as

Date referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

3.02.07.2013-26.11.2013(instanța de recurs ordinar)

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul, Crijanovschi Sergiu, și partea vătămată, Ipate Nichita, au solicitat

admiterea recursurilor în sensul declarat.

Avocatul Cebotari Pavel și inculpatul Baciu A. s-au pronunțat pentru

respingerea recursurilor ordinare declarate, cu menținerea hotărîrii atacate.

Asupra recursurilor în cauză în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

CONSTATĂ:

Alexei a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în organele

M.A.I. ale R.M. pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

1

Acțiunea civilă înaintată de Ipatii Nichita privind încasarea

prejudiciului moral a fost lăsată fără examinare.

polițist în Izolatorul de Detenție Preventivă al Comisariatului General de

Poliție al mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere, la 28

noiembrie 2005, în intervalul de timp 08.00-09.00, în incinta Izolatorului de

Detenție Preventivă al C.G.P. mun. Chișinău, situat pe str. Tighina nr.6

mun. Chișinău, împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire

penală, în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o altă

procedură, contrar prevederilor art. 14, 15 din Legea RM nr.416-12 din

18.12.1990„Cu privire la poliție”, depășind vădit limitele atribuțiilor de

serviciu acordate prin lege, i-a aplicat deținutului Ipate Nichita multiple

lovituri cu mînile și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, prin ce i-a

provocat suferințe fizice.

2.1. Tot el, Baciu Alexei, la 03 decembrie 2005, în intervalul de timp

între orele 08.00 și 09.00 în incinta Izolatorului de Detenție Preventivă al

C.G.P. mun. Chișinău situat pe str. Tighina nr.6 mun. Chișinău, împreună cu

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora

cauza penală a fost disjungată într-o altă procedură, contrar prevederilor art.

14, 15 din Legea RM nr. 416-12 din 18.12.1990 ,,Cu privire la poliție”,

depășind vădit limitele atribuțiilor de serviciu acordate prin lege, i-a aplicat

deținutului Ipate Nichita multiple lovituri cu mînile și picioarele pe diferite

regiuni ale corpului, prin ce i-a provocat suferințe fizice.

inculpatului Baciu Alexei, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Baciu Alexei să fie achitat, invocînd că atât organul de urmărire

penală, cît și instanța de judecată greșit au interpretat învinuirea înaintată

inculpatului Baciu Alexei, recunoscându-1 vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, deoarece în ședința de judecată din

06.04.2012, partea vătămată Ipate N., a înaintat o cerere în care a menționat, că în

cadrul recunoașterii persoanei după fotografie din 24.02.2010, procurorul direct i-

a indicat la Baciu Alexei, ca fiind persoana cu porecla „Buldog”, ulterior, în

ședința de judecată din 06.06.2012, după susținerile verbale, partea vătămată a

cerut reluarea cercetării judiciare, solicitînd instanței de a fi audiat suplimentar

asupra procedurii de recunoaștere după fotografii, deoarece nu era sigur de faptul

că anume Baciu A. l-a maltratat; de asemenea a invocat că instanța de fond la

adoptarea sentinței nu a ținut cont de declarațiile martorului apărării, Paraschiv

Anatolie, care a indicat că „în luna noiembrie 2005 activa în calitate de șef al I.D.P.

C.G.P. mun. Chișinău, iar inculpatul Baciu Alexei, ce deținea funcția - inspector

2

inferior al I.D.P., se afla în subordonarea lui și nu avea dreptul să scoată din celule

arestații sau să-i lovească; nu a fost sesizat precum că inculpatul l-ar fi maltratat pe

Ipate N., ultimul adresîndu-se personal la d-lui cu rugămintea de ai îmbunătăți

condițiile de trai; Ipate N. avea posibilitatea de a se adresa zilnic la medic, drept de

care s-a folosit, înscrisurile respective fiind evidențiate în registru, însă cu leziuni

corporale Ipate N. nu s-a adresat; zilnic izolatorul a fost inspectat de către

procurorii responsabili de la Procuratura mun. Chișinău, care verificau toți arestații

și îi primeau în audiență.

3.1. În apelul declarat de partea vătămată, Ipate N., s-a solicitat casarea

sentinței în latura acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunea civilă înaintată să

fie admisă integral, din considerentul că instanța de fond, lăsînd fără soluționare

acțiunea civilă, a încălcat prevederile art. 225 Cod de procedură penală.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de partea vătămată, Ipate Nichita.

A fost admis din alte motive apelul declarat de avocatul Breazu Sergiu în

numele inculpatului Baciu Alexei, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre în

această parte, prin care Baciu Alexei a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, iar în temeiul art. 60 Cod

penal, procesul penal intentat în privința lui Baciu Alexei a fost încetat în legătură

cu intervenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată, Ipate Nichita, a fost lăsată

fără soluționare.

Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a constatat, că Baciu Alexei,

deținînd funcția de polițist în Izolatorul de Detenție Preventivă al C.G.P. al mun.

Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere, la 28 noiembrie 2005, în

intervalul de timp 08.00- 09.00 în incinta Izolatorului de Detenție Preventivă al

C.G.P. mun. Chișinău situat pe str. Tighina nr.6 mun. Chișinău, împreună cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora cauza penală a

fost disjungată într-o altă procedură, contrar prevederilor art.14, l5 din Legea RM

nr.416-12 din 18.12.1990 „Cu privire la poliție,, depășind vădit limitele atribuțiilor

de serviciu acordate prin lege, i-a aplicat deținutului Ipate Nichita multiple lovituri

cu mîinile și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, provocîndu-i acestuia

suferințe fizice.

Tot el, Baciu Alexei, la 03 decembrie 2005, în intervalul de timp 08.00-09.00

în incinta Izolatorului de Detenție Preventivă al C.G.P. mun Chișinău situat pe str.

Tighina nr.6 mun. Chișinău, împreună cu alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală în privința cărora cauza penală a fost disjungată într-o altă

procedură, contrar prevederilor art. 14, 15 din Legea RM nr. 416-12 din

18.12.1990 „Cu privire la poliție”, depășind vădit limitele atribuțiilor de serviciu

3

acordate prin lege, i-a aplicat deținutului Ipate Nichita multiple lovituri cu mîinile

și picioarele pe diferite regiuni ale corpului, provocîndu-i acestuia suferințe.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat, că la momentul

comiterii infracțiunii și condamnării inculpatului Baciu A., acțiunile ilegale

ale acestui corect au fost calificate în baza legii, care era în vigoare și

anume art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, însă ținând cont de faptul că lit. a)

din aliniatul (2) al art. 328 Cod penal a fost exclusă prin Legea nr.252 din

08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012, acțiunile inculpatului Baciu Alexei prin

prisma art. 10 Cod penal, urmează a fi încadrate în baza art. 328 alin. (1) Cod

penal.

De asemenea, instanța de apel a reținut, că aparent careva semne

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(2) Cod penal, se

conțin în alte articole ale Codului penal (în vigoare la momentul examinării

în instanța de apel), însă acțiunile inculpatului nu pot fi reîncadrate juridic,

în conformitate cu art. 10 alin. (1) Cod penal.

Totodată a menționat, că conform materialelor cauzei, a fost dovedit cu

certitudine, că acțiunile inculpatului Baciu A. conțin indicii componenței de

infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, și anume „săvîrșirea de

către o persoană publică a unor acțiuni, care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanei fizice".

Concomitent, instanța de apel a indicat, că procesul penal în baza art. 328

alin. (1) Cod penal în privința inculpatului Baciu A. urmează a fi încetat pe motivul

intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală în conformitate cu prevederile

art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală.

Referitor la acțiunea civilă, înaintată de partea vătămată Ipate N., instanța de

apel a indicat că ultimul nu a adus probe confirmătoare privind cuantumul

prejudiciului moral și material solicitat, astfel nefiind în drept de a dispune

încasarea sumelor neprobate.

de către partea vătămată Ipate Nichita.

5.1. Procurorul, în recursul ordinar declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6),

12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanțe de apel, cu

menținerea sentinței, invocînd că:

- sentința instanței de fond în partea calificării acțiunilor inculpatului

Baciu A. în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal este legală și întemeiată,

respectiv urmează a fi menținută în această parte cît și-n partea stabilirii

pedepsei;

4

- instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptei săvîrșite de

către inculpat în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, din motivul excluderii lit.

a) din aliniatul (2) al art. 328 Cod penal prin Legea nr.252 din 08.11.2012, în

vigoare la 21.12.2012, deoarece fapta ilicită a fost comisă de către Baciu A. pînă la

intrarea în vigoare a acestor modificări;

- vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate de organul de

urmărire penală a fost dovedită prin probele administrate în cadrul urmăririi

penale și cercetate în ședința de judecată și corect puse la baza sentinței de

condamnare, dar care nu au fost apreciate la justa valoare de către instanța

de apel, fiind criticate nefondat, tendețios și eronat;

- la baza deciziei instanței de apel au stat doar motivele invocate în

apelul inculpatului și interpretările eronate ale instanței de apel, nefiind luat

în considerație faptul, că instanța de fond l-a recunoscut culpabil și

condamnat pentru comiterea faptelor incriminate de către organul de

urmărire penală.

5.2. În recursul ordinar declarat de partea vătămată, Ipate Nichita,

invocîndu-se temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 1), 6), 8), 12) Cod de procedură

penală s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Baciu A. să fie condamnat în baza

art. 166/1 alin. (2) lit. c), e) Cod penal (red. 08.11.2012), iar acțiunea civilă

declarată să fie admisă integral, pe motiv că instanța de apel încadrînd

acțiunile inculpatului Baciu A. în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, nu a

ținut cont de faptul că prevederile acestui articol nu prevăd maltratarea

persoanei cu picioarele și pumnii de către doua sau mai multe persoane cu

funcție de răspundere. Concomitent a invocat, că instanța de apel

neîntemeiat a lăsat fără soluționare acțiunea civilă înaintată de către partea

vătămată Ipate N., în care el solicită numai dauna morală, făcînd trimitere la

prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, deoarece însuși

aceste prevederi legale nu prevăd lăsarea fără examinare a acțiunii civile,

dar se admite în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor

materiale cuvenite să hotărască instanța civilă, dar nu prejudiciu moral, care

se calculează conform art. 1423 Cod civil, jurisprudenței Curții Supreme de

Justiție și jurisprudenței CEDO.

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că acestea urmează a fi admise, reieșind din

următoarele considerente.

Conform art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

prima instanță, fiind în drept să dea o nouă apreciere probelor din dosar.

5

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

6.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror

Instanța de recurs menționează, că prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în

vigoare din 21.12.2012 a fost abrogată litera a) a alineatului (2) al art. 328 Cod

penal, fiind totodată modificate și completate un șir de acte legislative, avînd ca

scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre

ele și Codul penal al Republicii Moldova.

Tot, prin această Lege a fost introdus art. 166/1 Cod penal – Tortura,

tratamentul inuman sau degradant.

Concomitent alin.(2) al art. 123 Cod penal a fost modificat cu

următorul cuprins:

"(2) Prin persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv

funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al

serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice,

altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților

publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale,

al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu

funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze

în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes

public. "

În consecință, fapta de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de

serviciu de către un polițist, precum este speța dată, după modificările

operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în

continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise

de către un colaborator de poliție, în baza art. 166/1 Cod penal.

La modificarea Legii penale s-a ținut cont, că Codul penal al Republicii

Moldova conține un șir de prevederi aplicabile persoanelor cu funcții de

răspundere, acuzați că ar fi recurs la tortură sau maltratare. Astfel, art. 328

Cod penal, care incrimina în alin. (2) abuzul de putere, inclusiv lit. a),

violența avea prevederi, care se suprapun cu infracțiunea de tortură, în

special calificările din art. 328 sunt considerate drept constituente ale lex

specialis ale art. 309/1 Cod penal (red. 30.06.2005). Această modificare a

6

exclus posibilitatea recalificării acțiunilor de tortură, tratament inuman sau

degradant la exces de putere, fapt negativ menționat de CEDO în hotărîrile

Valeriu și Nicolae Roșca și Pădureț contra Moldovei. Din aceste motive a

fost abrogată lit. a) al alin. (2) art. 328 Cod penal și nicidecum fapta nu a

fost decriminalizată.

Astfel, concluzia instanței de apel, precum că „ aparent, careva semne

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) Cod penal, se

conțin în alte articole ale Codului penal (în vigoare la momentul examinării

în instanța de apel), însă acțiunile inculpatului nu pot fi reîncadrate juridic,

deoarece contravin prevederilor art. 10 alin. (1) Cod penal…”, instanța de

recurs o consideră neîntemeiată.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că conform art. 8

Cod penal caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc

de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei.

Art.10 alin. (1) Cod penal stipulează, că „legea penală, care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a

acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat

pedeapsa, dar au antecedente penale.

(2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei

vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”.

Prin urmare, avînd în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.12 nu conține

careva prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei, care ar

ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis

infracțiunea, aceasta nu are efect retroactiv în speța dată, și acțiunile

subiecților infracțiunilor care cad sub incidența legii în cauză, urmează a fi

calificate, potrivit prevederilor art.8 Cod penal, în baza legii penale în

vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii.

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează, că sancțiunea

prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (red. 18.12.2008) prevede o

pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, pe cînd

sancțiunea art. 166/1 alin. (2) lit. c), e) Cod penal (red. 08.11.2012 ) în care ar

urma reîncadrarea corectă a faptelor comise de inculpatul Baciu A. prevede o

pedeapsă cu închisoare de la 3 la 8 ani sau cu amendă în mărime de la 800 la 1000

de unități convenționale, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10

ani. Astfel, aplicînd prevederile art. 8, 10 Cod penal, se constată că urmează a fi

menținută încadrarea efectuată de instanța de fond, care a încadrat juridic corect

7

fapta comisă de către inculpatul Baciu A. în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal

(red. 18.12.2008), fără a agrava situația acestuia, care întemeiat a pus la baza

acestei soluții declarațiile inculpatului Baciu A.; declarațiile părții vătămate, Ipate

N.; precum și plîngerea părții vătămate Ipate N., adresate Procuraturii Generale a

RM din 06.02.2007; explicațiile părții vătămate Ipate N. depuse către Procuratura

Generală a RM la 19.07.2007; rapoartele de examinare medico-legală nr. 2079/D

din 29.08.2007 și nr. 1914/D din05.08.2008; procesul verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 24.02.2010.

Pentru aceste motive, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat

de procuror, cu menținerea în partea laturii penale a sentinței primei instanțe.

6.2. Referitor la recursul declarat de partea vătămată, Ipate Nichita.

Din conținutul recursului declarat, rezultă că partea vătămată, Ipate N.,

critică decizia instanței de apel în latura civilă și în latura penală, solicitînd

casarea ambelor hotărîri judecătorești, cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin

care inculpatul Baciu A. să fie condamnat în baza art. 166/1 alin. (2) lit. c),

e) Cod penal (red. 08.11.2012), iar acțiunea civilă declarată de el să fie

admisă integral.

Referindu-se la solicitarea în partea laturii penale, Colegiul lărgit

invocă aceleași motive ca și la recursul procurorului, considerînd necesar de

a admite această solicitare, dar cu menținerea soluției primei instanțe în

această parte.

Referitor la latura civilă, Colegiul lărgit invocă, că partea vătămată

Ipate N., în apel (Vol.II, f.d 208), motivînd cerințele sale, s-a expus asupra

dezacordului său cu sentința adoptată, referitor la acțiunea civilă, solicitînd

numai despăgubiri morale, nu și materiale, însă instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat, deși apelantul invocă

probe concrete care, în opinia sa, confirmau cerințele sale referitoare la

încasarea prejudiciului moral.

Instanța de apel a lăsat fără examinare acțiunea civilă înaintată de

partea vătămată, Ipate N., invocînd că „consideră nefondat apelul declarat

de partea vătămată, Ipate N., referitor la soluționarea acțiunii civile –

prejudiciul material și moral – deoarece în lipsa probelor ce ar confirma

cuantumul solicitat, instanța de judecată nu este în drept să dispună

încasarea sumelor neprobate, iar legea procesual penală la art. 387 alin.

(3) Cod de procedură penală prevede că în situația, în care nu poate fi

stabilit cu exactitate cuantumul despăgubirilor solicitate, prin

neprezentarea probelor, totodată materialele prezente la cauza penală, în

speța dată, confirmă doar cauzarea leziunilor corporale părții vătămate,

dar nu și suma cheltuită pentru tratament…” (Vol. II, f.d.245-246).

Această motivare duce la concluzia, că instanța de apel a motivat total

incorect apelul, fiindcă motivarea este în contradicție cu prevederile art.387

Cod de procedură penală, care stipulează, că o dată cu pronunțarea sentinței

de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile

8

și mărimea pagubei cerute de partea civilă, este obligată să admită acțiunea

civilă, în tot sau în parte, ori să o respingă și numai, alin. (3) - în cazuri

excepționale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții

civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în

principiu, acțiunea civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor

cuvenite să hotărască instanța civilă.

Relevantă în acest sens, este hotărîrea CEDO din 19.11.2009, în cauza

Tonchev vs. Bulgaria, prin care s-a constatat că prin nesoluționarea acțiunii

civile, a fost încălcat art.6 din Convenție, Curtea a considerat că, “… în

situația în care sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune

civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că aceștia

se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute în art.6.”

Din materialele dosarului rezultă, că potrivit rapoartelor de expertiză

medico-legală nr. 2079/D din 29.08.2007 și nr. 1914/D din 05.08.2008 (Vol. I,

f.d. 111, 119), părții vătămate, Ipate N., i-au fost cauzate leziuni corporale, fără

cauzarea prejudiciului sănătății. Mai mult ca atît, din declarațiile părții vătămate,

Ipate N., acesta la 28.11.2005 și 03.12.2005 a fost maltratat de către inculpatul

Baciu A. și alți colaboratori de poliție cu pumnii și picioarele peste tot corpul, a

fost umilit, înjosit, intimidat, cauzîndu-i-se suferințe fizice și psihice grave, o stare

de stres și frustrare enormă.

Potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic,

pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice

provocate de decesul rudelor apropiate etc.

Colegiul lărgit constată, că instanțele de judecată absolut nemotivat au

lăsat fără examinare acțiunea civilă în partea prejudiciului moral, prin ce,

evident a fost încălcată practica CEDO cu referire la art. 6 al Convenției

Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Reieșind din aceste motive, instanța de recurs consideră, că decizia

instanței de apel în partea laturii civile urmează a fi casată cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelantul – partea

vătămată Ipate Nichita în apel, și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica CEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

9

DECIDE:

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, și de partea vătămată Ipate Nichita,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie

2013, în privința lui Baciu Alexei Pavel, și:

- menține în partea laturii penale sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 20 iunie 2012, prin care Baciu A. a fost condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit.

a) Cod penal (red. 18.12.2008) la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții în organele M.A.I. ale R.M. pe un termen de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei cu închisoare i-a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligîndu-l să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

- în partea laturii civile - se dispune rejudecarea cauzei de către Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia în partea laturii civile nu este susceptibilă de a fi atacată, iar în partea

laturii penale este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 17 decembrie 2013,

ora 950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Covalenco Elena

Druță Ion

10