1ra-1013/13 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 07 iulie 2011, Levința Ștefan a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin adăugirea pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Orhei din 03 iunie 2010, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar pentru minori. Acțiunea civilă a fost admisă, încasîndu-se de la Levința Ștefan în beneficiul părții vătămate, Balan Timofei, prejudiciul material în mărime de 24 750 lei. Prin aceiași sentință au fost condamnați Șalin Nicolae și Roșca Ion, însă în privința lor hotărîrile judecătorești nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că Levința Ștefan, în seara unei zile din luna martie 2010, prin înțelegere prealabilă cu Șalin Nicolae și Roșca Ion, la inițiativa și propunerea ultimului, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin spargerea peretelui, au pătruns în depozitul din gospodăria cet. Balan Timofei, situată în s. Voroteț, raionul Orhei de unde au sustras pe ascuns 1 bunuri în sumă totală de 9000 lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate daune materiale în proporții considerabile. 2.1. Tot el, Levința Ș., continuîndu-și acțiunile sale criminale, în una din zilele lunii aprilie 2010, prin înțelegere prealabilă cu Roșca I., la inițiativa și propunerea ultimului, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în gospodăria cet. Balan Timofei, situată în s. Voroteț raionul Orhei unde, prin spargerea peretelui, au pătruns în depozit și au sustras pe ascuns bunuri în sumă totală de 18250 lei, prin ce i-a cauzat părții vătămate daune materiale în proporții considerabile.

Sentința menționată a fost atacată cu apel la 10 ianuarie 2013 de către avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului sa-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, invocînd că la stabilirea pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de faptul, că inculpatul Levința Ș., la momentul săvîrșirii infracțiunii era minor, a recunoscut parțial vinovăția în comiterea infracțiunii și s-a căit sincer de cele comise, concomitent a invocat, că acțiunea civilă a fost soluționată ilegal de către prima instanță. Referitor la termenul de atac, a indicat că a depus tîrziu cererea, deoarece inculpatul Levința Ș. a considerat, că Curtea de Apel Chișinău, prin decizia sa din 13 octombrie 2011, se va expuse și în privința pedepsei sale, deși au depus apeluri doar inculpații Șalin N. și Roșca I. Avocatul Roșca Snejana a încheiat contract de asistență juridică cu Levința Ș. la 10 decembrie 2012 și abia la data de 21 decembrie 2012 a avut posibilitatea de a face cunoștință cu materialele cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, a fost respins apelul declarat, ca depus peste termen și menținută sentința primei instanțe fără modificări.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, invocînd că omiterea termenului de declarare a apelului a fost întemeiată, motivele fiind enumerate în apel, mai mult ca atît, consideră, că comiterea infracțiunii de către inculpatul Levința Ș. a fost determinată de situația materială grea a acestuia.

Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei Colegiul penal consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Din conținutul recursului ordinar declarat de către avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan, rezultă că nu este de acord cu aprecierea probelor de către instanțele de judecată, solicitînd aplicarea unei pedepse mai 2 blînde, iar referitor la termenul omis de declarare a apelului, a invocat că a încheiat contract de asistență juridică cu Levința Ș. la 10 decembrie 2012 și abia la data de 21 decembrie 2012 a avut posibilitatea de a face cunoștință cu materialele cauzei. Potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Din materialele cauzei rezultă, că sentința Judecătoriei Orhei din 07 iulie 2011 a fost contestată cu apel de către avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan abia la 10 ianuarie 2013 (vol. II, f.d. 75-76), însă apelul acestuia a fost respins ca depus peste termen, iar în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o examinare în fapt și în drept a hotărîrii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Astfel, sentința rămîne definitivă la data expirării termenului de apel. Totodată, instanța de recurs remarcă, că în textul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, instanța de apel a enunțat că „ Conform dovezii de primire, la data de 24 august 2011, inculpatului Levința Ș. i-a fost înmânată copia sentinței integrale din 07 iulie 2011 (vol. I, f.d.239), astfel termenul de declarare a apelului a expirat la data de 12 septembrie 2011, iar apelul avocatei Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan a fost depus la 10 ianuarie 2013” (Vol. II, f.d. 116). Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală rezultă, că avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan nu este în drept să declare recurs ordinar în ceea ce privește asprimea pedepsei stabilite, din motiv că în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul. Instanța de recurs, avînd în vedere că soluția din decizia instanței de apel cu privire la tardivitatea apelului este întemeiată, nu este în drept să se expună asupra fondului cauzei. Motivele din recurs, precum că avocata Stoianov L. a încheiat contract de asistență juridică cu Levința Ș. la 10 decembrie 2012 și abia la data de 21 decembrie 2012 a avut posibilitatea de a face cunoștință cu materialele cauzei, sunt irelevante în speța dată, fiindcă inculpatului Levința Ș. i s-a indicat în dispozitivul sentinței atacate– dreptul la apel în 15 zile (vol. I, f.d. 204-208). Prin urmare, deoarece în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul și recurentul nu a adus motive întemeiate pentru a contesta soluția adoptată de instanța de apel, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. 3

Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roșca Snejana în numele inculpatului Levința Ștefan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, în cauza penală în privința lui Levința Ștefan Petru, fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 decembrie 2013. Președinte Ursache Petru Judecători Vladimir Timofti Nicolaev Ghenadie 4