1ra-997/2013 — Vătămare intenționată gravă a integrității corporale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Vătămare intenţionată gravă a integrităţii corporale
- Temei legal
- art.151 alin.1, art.369 alin.3 lit.c CP
1ra-997/2013 — Vătămare intenționată gravă a integrității corporale (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-997/2013
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
06 noiembrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
Președinte – Constantin Gurschi,
judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Bînzari Liliana, în numele inculpatului Pirogovshi Serghei, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2013, în cauza penală
privindu-l pe
Pirogovschi Serghei Alexandr, născut la
02.11.1992, originar din s. Găvănoasa, r-nul
Vulcănești, domiciliat mun. Chișinău,
Ghidighici, str. Comuna din Paris, nr.43.
Termenul de examinare a cauzei:
1) Prima instanță: 25.10.2011 - 02.12.2011
2) Instanța de apel: 25.01.2012 - 28.02.2012
Rejudecare:1) 17.12.2012 - 04.02.2013;
3) Instanța de recurs:
1) 29.06.2012 - 30.10.2012, dispusă rejudecarea,
2) 10.09.2013 – 06.11.2013
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 02 decembrie 2011,
Pirogovschi S. a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de
art.151 alin.(1) și art. 369 alin.(1) CP, fiindu-i stabilită pedeapsa:
pe art.151 alin.(1) CP sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani
pe art.369 alin.(1) CP sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani.
Conform art.84 alin.(1), prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i s-a aplicat
pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 1 lună, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Măsura preventivă aplicată lui Pirogovschi S. obligațiunea de nepărăsire a
localității s-a înlocuit cu arestul preventiv, cu luarea sub strajă din sala de judecată.
Termenul ispășirii pedepsei se va calcula din data pronunțării sentinței, 02
decembrie 2011.
Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vițălari V. a fost admisă parțial, cu
încasarea din contul lui Pirogovschi S. în beneficiul lui Vițălari V. cu titlu de
prejudiciu moral suma de 25.000 (două zeci și cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu
material pentru cheltuielile de asistență juridică suma de 3500 lei.
În rest în partea încasării prejudiciului moral, a fost respinsă ca nefondată, iar în
partea încasării prejudiciului material suportat în legătură cu cheltuielile de tratament,
a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului sumei să se pronunțe instanța
de judecată în ordinea procedurii civile.
Potrivit sentinței s-a stabilit că, la 14.09.2011, în jurul orelor 13.00, militarul în
termen al Brigăzii 2 Infanterie Motorizată, Pirogovschi S., aflându-se în cantina de
vară a unității amplasate în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu 37, a încălcat grav
cerințele art.26 a Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul militarilor”,
art.art.14,15 al Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate al RM, art.5 al
Regulamentului Disciplinei Militare, fără motive întemeiate i-a aplicat soldatului
Vițălari V. o lovitură cu piciorul în regiunea abdominală partea stângă și o lovitură cu
palma în regiunea feței, în rezultatul cărora părții vătămate i-au fost cauzate vătămări
corporale grave.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către procurorul în Procuratura Militară, E.
Manolachi, și de avocații Iu. Pascari și I. Dogotari în numele inculpatului Pirogovschi
S..
În motivarea apelului procurorul a invocat că, instanța de fond incorect a
considerat, că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de
art.369 alin.(3) lit.c) CP, care prevede sancționarea relațiilor neregulamentare între
militari, dacă acestea s-au soldat cu urmări grave, ceia ce nu se conține în prevederile
alin.(1) a art.369 CP.
Menționează că, în dispozitivul sentinței instanța de fond nu s-a expus privitor la
acțiunea civilă înaintată de acuzatorul de stat, iar în partea descriptivă a sentinței se
indică că aceasta se lasă fără examinare. Instanța urma să admită acțiunea în partea
restantă pe care o are de achitat inculpatul, adică suma de 782, 02 lei.
A solicitat, casarea parțială a sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărîri potrivit ordinii prevăzute pentru prima instanță, prin care Pirogovschi S. să
fie recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin.(3) lit.c) CP
și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. A menține
condamnarea lui Pirogovschi S. în baza art. 151 alin.(l) CP. Conform art.84 alin.(l) CP,
pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor a-i stabili inculpatului
Pirogovschi S. pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
A încasa de la inculpatul Pirogovschi S. paguba materială restantă în sumă de
782,02 lei, în folosul statului pentru tratamentul părții vătămate Vițălari V..
Avocații Iu. Pascari și I. Dogotari în numele inculpatului Pirogovschi S., în
motivarea apelurilor, au solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri, prin care lui Pirogovschi S. să-i fie stabilită o pedeapsă non-privativă
de libertate cu aplicarea art.90 CP, motivînd că, pedeapsa stabilită este prea aspră,
instanța de fond a apreciat incorect gardul de pericol social care-l reprezintă inculpatul
și circumstanțele care atenuează vinovăția sa: recunoașterea integrală a vinovăției și
căința sinceră, săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, contribuția activă la
descoperirea infracțiunii. Nu s-a luat în considerație atitudinea inculpatului după
săvîrșirea infracțiunii imputate, a restituit cheltuielile suportate de către partea
vătămată pentru tratament și este predispus să achite și paguba morală cauzată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2013,
au fost respinse ca inadmisibile apelurile avocaților Iu. Pascari și I. Dogotari în
declarate în numele inculpatului Pirogovschi S., iar apelul procurorului a fost admis
din alte motive, inclusiv din oficiu, casată sentința judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 02.12.2012, și a pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Pirogovschi S. a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea
infracțiunii prevăzute de art.369 alin.(3) lit.c) CP și stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 4 ani și 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis.
Celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut fără modificări.
Termenul pedepsei stabilite inculpatului Pirogovschi S., s-a calculat din
04.02.2013, cu includerea termenului deținerii în stare de arest de la 02.12.2011 pînă la
04.02.2013.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt, însă a dat o apreciere incorectă probelor
examinate în cadrul ședinței de judecată, greșit ajungînd la concluzia de reîncadrare a
acțiunilor inculpatului în baza art.369 alin.(1) CP, motivînd că, consecințele „vătămări
corporale grave” sunt prevăzute la art.151 alin.(1) CP.
Instanța de apel a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpatului Pirogovschi S.
întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.369 alin.(3) lit.c) CP - încălcarea
regulilor statutare cu privire la relațiile dintre militari, în timpul îndeplinirii serviciului
militar, dacă între ei nu există raporturi de subordonare și dacă această încălcare s-a
manifestat prin acte de violență, soldate cu urmări grave, și nu necesită o calificare
suplimentară pe art.151 alin.(1) CP.
La stabilirea pedepsei, instanța de apel s-a condus de principiul individualizării
răspunderii penale și pedepsei penale în corespundere cu prevederile art.7,61,75,76 78
CP, ținînd cont că, inculpatul a recunoscut vina, anterior nu este condamnat, vîrsta lui
tînără, are la întreținere un copil minor, însă a considerat că, unica și indiscutabilă
metodă de reeducare și corijare este o pedeapsă privativă de libertate.
De asemenea, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a admis
parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vițălari V., iar acțiunea civilă
înaintată de Procuratura Militară a lăsat-o fără examinare, deoarece în proces nu a fost
solicitat să fie atrasă ca parte interesată și nici nu a stabilit în contul cui să fie încasată
suma.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către avocatul L. Bînzari, în
numele inculpatului Pirogovschi S., solicitînd casarea acesteia, precum și a sentinței în
partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și condamnarea cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei, motivînd că, instanța de apel incorect a calificat
acțiunile inculpatului Pirogovschi S. în baza art.369 alin.(3) lit.c) CP, stabilindu-i o
pedeapsă privativă de libertate, care este prea aspră. Este de acord cu concluziile
instanței de fond în ce privește calificarea acțiunilor inculpatului în baza art.151
alin.(1) și art.369 alin.(1) CP, deoarece sintagma „urmări grave” nu reprezintă
echivalentul „vătămări grave”. Consideră că, reeducarea și corijarea Lui Pirogovschi
S. este posibilă fără privarea de libertate, prin suspendarea executării pedepsei.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) CPP, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile
stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, instanța de recurs examinînd
admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,
fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că este vădit neîntemeiat.
Recurentul invocă temeiurile prevăzute de pct.10 alin.(1) art.427 CP- „s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”și pct.12 - „faptei săvîrșite
i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
Colegiul penal menționează că, infracțiunea prevăzută de art.369 CP este o
infracțiune formală, care se consideră consumată din momentul încălcării regulilor
statutare cu privire la relațiile dintre militari, dacă între ei nu există raporturi de
subordonare, într-o variantă-tip alin.(1) – „dacă această încălcare s-a manifestat prin
acte de violență” și două variante agravante prevăzute la alin.(2) – „se soldează cu
vătămarea ușoară sau medie a integrității corporale sau a sănătății” și alin.(3) –
„soldate cu urmări grave”.
Prin urmări grave se are în vedere vătămarea gravă a integrității corporale sau a
sănătății ori decesul victimei.
Infracțiunea de categoria celei ce s-a imputat inculpatului poate fi săvîrșită în
dispozițiunea unității militare, pe teritoriul sau în afara teritoriului ei, în timpul
exercitării obligațiunilor de serviciu militar sau în timpul de odihnă, în timpul
activității sportive, culturale, în timpul permisiilor din unitatea militară, în timpul
aflării în delegație, în instituțiile medicale, punctele medicale sau spitale etc.
Componența de infracțiune e prezentă în cazurile în care lovirea sau alte acte de
violență au fost săvîrșite în legătură cu îndeplinirea de către partea vătămată a
obligațiunilor sale legate de serviciul militar, adică în cadrul activității de serviciu a
acesteia.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.369 CP are un caracter
complex: obiectul juridic principal îl constituie relațiile sociale cu privire la
respectarea, în timpul îndeplinirii serviciului militar, a regulilor statutare referitoare la
relațiile dintre militari, dacă între ei nu există raporturi de subordonare; obiectul juridic
secundar îl formează relațiile sociale cu privire la integritatea corporală a militarului.
Din punct de vedere al laturii subiective această infracțiune se săvîrșește cu
intenție directă, atunci cînd făptuitorul înțelege că, aplicînd lovituri ori săvîrșind altă
violență față de alt militar, cu care nu se află în relații de subordonare, încalcă ordinea
de comportare reciprocă între militari, stabilită de regulamentele militare, și dorește
aceasta.
În speța dată, atît inculpatul, cît și partea vătămată se considerau militari în
termen, în baza ordinului Comandantului Brigăzii 2 infanterie motorizată nr.212 din
04 noiembrie 2010 și între ei nu existau raporturi de subordonare.
Acțiunile săvîrșite de către inculpat la data de 14.09.2011, pe teritoriul unității
militare este o infracțiune de încălcare a regulilor statutare cu privire la relațiile dintre
militari, care s-au manifestat prin aplicarea violenței față de partea vătămată, soldată
cu vătămări corporale grave, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2587 D
din 06.10.2011, care corect sau încadrat numai în baza art. 369 alin.(3) lit.c) CP.
Din cele menționate mai sus, Colegiul penal consideră că, acțiunile inculpatului
nu necesită a fi încadrate și în baza art.151 alin.(1) CP, deoarece vătămarea gravă a
integrității corporale sau a sănătății se cuprinde în totul de prevederile art.369 alin.(3)
lit.c) CP. Analizînd construcția acestei norme penale se observă că legiuitorul a avut în
vedere apărarea nu numai a ordinei de drept în timpul efectuării de către cetățeni a
serviciului militar, a respectării regulilor statutare și relațiile dintre aceștia, dar și viața
și sănătatea lor după cum s-a prescris în alin. (2) lit.c).
Dispoziția normei penale descrisă în alin.(1) stabilește răspunderea penală în
cazul aplicării actelor de violență și atunci cînd acestea au urmat cu cauzarea
intenționată a vătămărilor corporale grave, acestea cad sub înțelesul de „urmări grave”.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Pirogovschi S., instanța de recurs
constată că, instanța de apel i-a aplicat corect pedeapsa pentru infracțiunea comisă,
potrivit criteriilor de individualizare a pedepsei - cerințe de care instanța de judecată
este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei
vinovate de săvîrșirea infracțiunii. Pedeapsa trebuie să fie echitabilă, legală și
individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului Penal și în strictă
conformitate cu dispozițiile părții generale a CP, ținîndu-se cont de gravitatea
infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Pedeapsa trebuie să contribuie la corectarea condamnatului și prevenirea săvîrșirii
de noi infracțiuni atît de condamnat, cît și de alte persoane.
Instanța de recurs reține că, temeiurile invocate de recurent prevăzute la art. 427
alin. (1) pct.10),12) CPP, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de
erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare hotărârea atacată este
legală și întemeiată.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-
419 CPP, de aceia recursul ordinar declarat de avocatul Bînzari L. în numele
inculpatului Pirogovshi S. se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 456, art. 432 alin. (2) pct. 4) CPP, Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Bînzari Liliana, în numele
inculpatului Pirogovshi Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 04 februarie 2013, în cauza penală privindu-l pe Pirogovschi Serghei
Alexandr, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată se va pronunța la data de 27 noiembrie 2013.
Președinte: semnătura Constantin Gurschi
Judecători: semnătura Constantin Alerguș
semnătura Andrei Harghel
Copia corespunde originalului
Președinte Constantin Gurschi