1re-256-2013 — art.91 CP

Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 02 iulie 2004 și încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chișinău din 09 martie 2011, Ungureanu Petru a fost condamnat în baza art.88 pct.8), 89, 200 alin.1 Cod penal (red.1961), cu aplicarea art.84 Cod penal, definitiv la 19 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Condamnatul s-a adresat cu cerere în instanța de judecată solicitînd, în temeiul art.91 Cod penal, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

Prin încheierea Judecătoriei Rezina din 26 februarie 2013, a fost respinsă, ca nefondată, cererea condamnatului Ungureanu Petru privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. Soluția respectivă a fost motivată prin faptul că, potrivit prevederilor art.91 Cod penal, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen poate fi aplicată dacă instanța de judecată va considera posibilă corectarea condamnatului fără executarea deplină a pedepsei, dacă acesta a reparat integral daunele cauzate prin infracțiunea pentru care este condamnat, care a participat la executarea și care nu a refuzat executarea muncilor remunerate și neremunerate. Instanța a conchis că lipsesc temeiuri pentru liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, deoarece P.Ungureanu cu toate că a ispășit termenul de 14 ani 10 luni și 04 zile, ce constituie ¾ din termenul total de pedeapsă, acesta a comis mai multe infracțiuni, unele dintre care fac parte din categoria celor deosebit și excepțional de grave, nefiind prezentate probe, care ar dovedi că corectarea condamnatului poate avea loc fără executarea deplină a pedepsei. La fel, instanța a conchis că cererea acestuia urmează a fi respinsă și din motivul că administrația Instituției Penitenciare nr.17 anterior a înaintat un demers, prin care a solicitat liberarea condiționată înainte de termen a condamnatului de la executarea pedepsei penale, care prin încheierea Judecătoriei Rezina din 21.11.2012 a fost respinsă, iar nefiind contestată de părți a devenit definitivă.

Împotriva încheierii nominalizate a declarat recurs condamnatul solicitînd admiterea acestuia, anularea încheierii și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie 1 dispusă liberarea condiționată înainte de termen, pe motiv că este angajat în cîmpul muncii și executînd pedeapsa a acumulat zile privilegiate, care i-au fost incluse în termenul de ispășire a pedepsei, și nu a avut încălcări ale regimului de detenție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2013, recursul condamnatului a fost respins ca nefondat. Instanța de apel, apreciind circumstanțele și împrejurările comiterii faptelor de către condamnat, motivele și scopul urmărit de către acesta, în corelație cu comportamentul lui pe parcursul executării pedepsei, atitudinea lui față de faptele săvîrșite, și, cu toate că se caracterizează pozitiv, a executat efectiv 14 ani 10 luni și 04 zile din termenul stabilit de pedeapsă, ce constituie mai mult de ¾ din termenul de pedeapsă de 19 ani închisoare, pe parcursul executării pedepsei a comis o abatere disciplinară, care la moment este stinsă, nu i-au fost aplicate careva măsuri de stimulare, la locul executării pedepsei se caracterizează satisfăcător, este încadrat în cîmpul muncii și este implicat la munci neremunerate, a ajuns la concluzia că este prematură liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a acestuia, deoarece dînsul a comis o infracțiune intenționată violentă, cu un grad prejudiciabil sporit, soldată cu decesul unei persoane, ce face parte din categoria celor excepțional de grave, și, în opinia instanței, termenul executat din pedeapsă este insuficient pentru restabilirea echității sociale și conștientizării de către condamnat a scopului pedepsei pentru fapta comisă, în vederea neadmiterii pe viitor a unor fapte prejudiciabile.

În recursul în anulare declarat de condamnatul Ungureanu Petru se solicită casarea hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă cererea sa, pe motiv că instanțele nu au luat în considerație faptul că dînsul este angajat în cîmpul muncii și executînd pedeapsa a acumulat zile privilegiate, care i-au fost incluse în termenul de ispășire a pedepsei și nu are încălcări ale regimului de detenție.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Conform prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, numai hotărîrile judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac, în cazurile în care cauza a fost examinată în fond. Potrivit modificărilor operate prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, prevederile expuse în alin.(2) și (3) ale art.452 Cod de procedură penală, au fost abrogate. În speța în cauză, condamnatul P.Ungureanu a depus recurs în anulare la 03.05.2013, adică după intrarea în vigoare a legii menționate. Conform art.3 Cod de procedură penală în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Chestiunea care s-a aflat în examinarea instanței de fond și de recurs, se referă la una din cele reglementate de art.469 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală - liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen. În conformitate cu prevederile art.472 Cod de procedură penală, încheierea instanței privind soluționarea chestiunilor referitor la executarea hotărîrilor judecătorești poate fi atacată de către persoanele interesate, în termen de 15 zile, cu recurs care se judecă conform prevederilor titl.II cap.IV secțiunea a 2-a §2 din Partea specială. Potrivit deciziei instanței de recurs, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău la 09 aprilie 2013, a constatat că soluția primei instanțe, care a respins cererea condamnatului ca fiind nefondată, este corectă, astfel că întemeiat a respins recursul condamnatului P.Ungureanu. 2 Conform art.466 alin.(2) pct.6) și alin.(5) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de recurs a devenit definitivă și irevocabilă la data cînd s-a respins recursul, deci la 09 aprilie 2013. Prin urmare, după examinarea recursului de către instanța de recurs, căile de atac a unei hotărîri judecătorești pe o chestiune de executare a pedepsei s-au epuizat și o asemenea hotărîre nu mai cade sub incidența hotărîrilor judecătorești irevocabile prevăzute de art.452 alin.(1) Cod de procedură penală. După cum s-a menționat mai sus, cu recurs în anulare pot fi atacate acele hotărîri judecătorești irevocabile care au trecut căile ordinare de atac - calea apelului și a recursului ordinar. În cazul în care, potrivit legii, o hotărîre judecătorească nu parcurge aceste două căi consecutive de atac această hotărîre, deși a devenit irevocabilă, nu mai are calea de atac a recursului în anulare. Cele menționate denotă faptul că, în speță, condamnatul P.Ungureanu a utilizat o cale de atac neprevăzută de lege. În aceste împrejurări, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat de condamnat din motiv că legea nu prevede o atare cale de atac.

În conformitate cu prevederile art.432, 452, 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Ungureanu Petru împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Rezina din 26 februarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2013, privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, în temeiul art.91 Cod penal. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la data de 20 noiembrie 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Elena Covalenco Nicolae Gordilă 3