1ra-942/2013 — art.201-1 alin. 3, lit.a CP

Dosarul 1ra-942/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

30 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare

declarate de inculpata Pînzar Svetlana împotriva sentinței Judecătoriei

Strășeni din 06 martie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 29 aprilie 2013 și cel al avocatului Ropot Veaceslav în numele

inculpatei Pînzar Svetlana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 aprilie 2013, în cauza penală în privința lui

Pînzar Svetlana Pavel,

născută la 16 aprilie 1978, originară din or.

Strășeni, domiciliată pînă la reținere în s. Bubuieci,

str. Plopilor, nr. 1, mun. Chișinău.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

instanță);

de apel);

(instanța de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

Svetlana a fost condamnată în baza art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal,

cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 6 ani și 8 luni

închisoare.

În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată

parțial partea neexecutată, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 7 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, pentru femei.

Svetlana, la 15 noiembrie 2012, aproximativ la 1600, aflîndu-se la domiciliul

său din s. Scoreni, r-nul Strășeni în urma unui conflict apărut cu soțul său

Pînzar Alexandru, i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în regiunea

1

abdomenului, cauzîndu-i ultimului conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 255 din 11 decembrie 2012, leziuni corporale grave.

a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blîndă non privativă de

libertate, invocînd că ea s-a apărat de soțul său Alexandru Pînzar, care a

vrut să o lovească. Totodată a menționat, că este mama a patru copii

minori, care au nevoie de îngrijirea ei.

Ulterior, în cadrul ședinței instanței de apel atît inculpata, cît și

avocatul acesteia au solicitat casarea sentinței cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de fond, invocînd că nu sunt de acord cu faptul că

cauza a fost examinată în procedura specială prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de inculpata Pînzar Svetlana, ca

fiind nefondat și menținută sentința atacată.

fond a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

considerînd justă concluzia privind vinovăția lui Pînzar Svetlana în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a respins versiunea inculpatei precum că

nu i s-a explicat ce înseamnă a fi examinată cauza în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, deoarece acestea poartă un

caracter declarativ, astfel, instanța de apel a constatat că în ședința instanței

de fond pînă la începerea cercetării judecătorești, inculpata Pînzar Svetlana

a solicitat printr-o cerere scrisă examinarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și asupra

cărora nu are obiecții.

La fel, Colegiul penal a menționat că potrivit art. 364 1 alin.(8) Cod de

procedură penală, inculpata care a recunoscut săvîrșirea faptei indicate

în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de reducerea cu 1/3 a

limitelor de pedeapsă prevăzută de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

2

Prin urmare, instanța de apel a menționat că instanța de fond la

stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. 82 Cod penal, deoarece

în acțiunile inculpatei a fost prezentă starea de recidivă periculoasă

conform art. 34 Cod penal, astfel, pedeapsa nu poate fi mai mică de 2/3 din

maximul celei mai aspre pedepse, iar infracțiunea incriminată inculpatei a

fost comisă în perioada executării pedepsei, din care motiv corect au fost

aplicate prevederile art. 85 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa prin

cumulul de sentințe.

declarat recursuri ordinare:

- avocatul Ropot Veaceslav, în interesele inculpatei Pînzar Svetlana,

care invocînd temeiul de drept prevăzut la alin. 1), pct.6) al art. 427 Cod de

procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel într-un alt

complet de judecată. În motivarea recursului recurentul a invocat că

instanța de fond urma să respingă cererea inculpatei privind examinarea

cauzei în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, deoarece inculpata nu

a înțeles care sunt efectele examinării cauzei în procedura simplificată, mai

mult ca atît, inculpata nu a recunoscut faptele incriminate prin rechizitoriu,

susținînd permanent că a acționat în stare de legitimă apărare;

- inculpata Pînzar Svetlana, care fără a invoca vreun temei drept

prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri

prin care să-i fie numită o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal. Totodată, solicită să fie audiați martorii și partea vătămată care pot

confirma faptul că ea se apăra de Pînzar Alexandru, care a vrut să o bată.

declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție consideră inadmisibilitatea acestora din următoarele

considerente.

7.1. Cu referire la recursul avocatului Ropot Veaceslav în interesele

inculpatei Pînzar Svetlana:

Potrivit textului recursului avocatului ca temei de casare a hotărîrii

judecătorești este invocat pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, că

3

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar și cînd

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorul

recursului, nu sînt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a

motivat soluția adoptată, oferind răspunsuri la motivele apelului declarat,

precum se vede că și dispozitivul deciziei nu contrazice cu motivarea

soluției, care este expus destul de clar.

După cum rezultă din recurs, avocatul Ropot Veaceslav în numele

inculpatei Pînzar Svetlana nu este de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, exprimîndu-și dezacordul referitor la faptul că

cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută la art. 3641

Cod de procedură penală.

Referitor la argumentele invocate de avocatul Ropot Veaceslav

precum că inculpata Pînzar Svetlana nu a înțeles care sunt efectele

examinării cauzei în procedura simplificată în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală, și că aceasta în cadrul ședinței instanței

de fond nu a recunoscut faptele incriminate prin rechizitoriu susținînd că

ea a fost în stare de legitimă apărare, urmează a fi respinse ca nefondate,

deoarece, potrivit cererii inculpatei (f.d.109) aceasta a recunoscut faptele

incriminate prin rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală în schimbul unei pedepse

mai blînde. Mai mult ca atît, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată a instanței de fond (f.d.113-115) la întrebarea președintelui către

Pînzar Sv. dacă aceasta înțelege condițiile recunoașterii probelor

administrate în faza de urmărire penală și recunoaște învinuirea în

comiterea unei infracțiuni excepțional de grave, ultima a răspuns afirmativ,

susținînd în continuare că dorește ca cauza să fie examinată conform

4

dispoziției art. 364 1 Cod de procedură penală, invocînd „că recunoaște în

totalitate săvîrșirea faptului indicat în rechizitoriu”.

Totodată, Colegiul penal, menționează că semnînd personal cererea

de examinare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire în

prezența apărătorului, inculpata Pînzar Svetlana din start a recunoscut

învinuirea adusă în baza art. 2011 alin. (3) lit.a) Cod penal, din care

considerente cauza a fost judecată în procedura simplificată.

În recomandarea nr. 29 „Privind judecarea cauzelor penale în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală” se stipulează că, „După

depunerea de către inculpat a înscrisului autentic < instanța se pronunță printr-o

încheiere, prin care dispune judecarea în procedură simplificată, prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală. Încheierea nu este susceptibilă căilor de atac. Din

momentul pronunțării încheierii, inculpatul și apărătorul lui nu pot renunța

ulterior, pe parcursul procesului penal, asupra opțiunii de a fi judecată cauza în

procedura respectivă.”

Astfel, Colegiul penal evidențiază că argumentele recursului au fost

anterior invocate în apel, iar instanța de apel s-a pronunțat detaliat asupra

acestora, respingîndu-le ca neîntemeiate.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la stabilirea pedepsei

inculpatei Pînzar Svetlana i s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7,

61, 75, 76, 77, 82 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al

faptei, persoana inculpatei, circumstanțele cauzei, fiindu-i numită o

pedeapsă echitabilă în raport cu fapta comisă, astfel temeiuri de a interveni

în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că

acesta este vădit neîntemeiat.

7.2. Cu referire la recursul inculpatei Pînzar Svetlana:

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

5

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru repararea erorilor de drept comise

de instanța de fond și de apel în cazurile stipulate în acest articol.

Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului

cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță

generală abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de

procedură penală.

Din textul recursului declarat în cauză rezultă că, inculpata Pînzar

Svetlana nu a respectat aceste cerințe, inclusiv prevederile art.430 pct.5)

Cod de procedură penală, cerință esențială față de recurs, prin care autorul

trebuie să invoce concret cel puțin unul din temeiurile prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, care este conținutul acestuia, argumentarea nu

din punct de vedere a stării de fapt, ci a problemei de drept și prin ce cauza

dată are importanță deosebită pentru jurisprudență.

Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de

către recurentă.

Inculpata Pînzar Svetlana nu este de acord cu aprecierea probelor

date de către instanțele ierarhic inferioare, solicitînd aplicarea unei pedepse

mai blînde cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, și în acest caz,

aceasta era obligată prin lege să invoce vreunul din temeiurile pentru

recurs stipulate în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, însă nu s-a

conformat legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune

inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Recurenta, declarînd recurs, n-a invocat nici unul din temeiurile

obligatorii recursului ordinar, stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, și în situația dată, se impune inadmisibilitatea

recursului, pe motiv că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

6

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursului ordinar și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea

recursului.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpata Pînzar

Svetlana împotriva sentinței Judecătoriei Strășeni din 06 martie 2013 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2013,

deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 pct.5)

Cod de procedură penală, iar cel declarat de avocatul Ropot Veaceslav în

numele inculpatei Pînzar Svetlana, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2013, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 noiembrie 2013.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Constantin Alerguș

/semnătura/ Andrei Harghel

7