1ra-989/2013 — art. 145 alin. 2, lit. e,i CP

Prin sentința Judecătoriei Călărași, din 04 septembrie 2012, au fost condamnați: - Adam Andrei în baza art. 145 alin. (2) lit. e) și i) Cod penal la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. - Cazac Zinovia în baza art. 145 alin. (2) lit. e) și i) Cod penal la 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. 1

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Adam Andrei împreună cu Cazac Zinovia, la 28 iunie 2011, aproximativ la ora 1900 - 1930, aflîndu-se în s. Căbăiești, r-nul Călărași, în gospodăria cet. Coșeru Zinaida, sub pretextul că ultima a furat o căldare și o frînghie, profitînd de starea de neputință evidentă a părții vătămate, exprimată prin distrofie generală ca consecință a abuzului de alcool, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzînd urmările lor, admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, intenționat, i-au aplicat acesteia multiple lovituri cu un harag pe diferite părți ale corpului și capului, organ de importanță vitală deosebită, cauzîndu-i ultimei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 144 din 31 mai 2012, leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, care au dus la decesul victimei. În aceleași circumstanțe, la 28 iulie 2011, aproximativ la ora 1900 - 1930, Cazac Zinovia împreună cu Adam Andrei, aflîndu-se în gospodăria cet. Coșeru Zinovia din s. Căbăiești, r-nul Călărași, sub pretextul că ultima a numit-o cu cuvinte urîte, precum și că i-a sustras din gospodăria sa mai multe bunuri, profitînd de starea de neputință evidentă a părții vătămate, exprimată prin distrofie generală ca consecință a abuzului de alcool, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, prevăzînd urmările lor, admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, intenționat, i-au aplicat acesteia multiple lovituri cu un harag pe diferite părți ale corpului și capului, organ de importanță vitală deosebită, cauzîndu-i ultimei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 144 din 31 mai 2012, leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, care au dus la decesul victimei.

Sentința a fost contestă cu apel de către: - avocatul Castraveț Valeriu în numele inculpatului Adam Andrei, care a solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, deoarece în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele infracțiunii, argumentînd următoarele: potrivit declarațiilor martorilor minori Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I., Boboc Il. depuse atît în cadrul urmăririi penale, cît și în ședința instanței de fond, se confirmă că victima Coșeru Z. încă înainte de a fi lovită de inculpați, „avea buzele, ochii și fața vînătă”, iar la întrebarea martorilor, victima le-a spus că a fost lovită și fracturată la un picior de către Lupu Nicolai. Astfel, acuzarea nu a verificat cine i-a cauzat leziunile corporale victimei pînă la ziua incidentului, care a fost gravitatea și consecutivitatea provocării acestora și nu a verificat 2 versiunea cauzării vătămărilor corporale de către Lupu N. sau eventual de către alte persoane; este lipsită de suport probatoriu și afirmația că victima a decedat pe loc, deoarece potrivit concluziilor expertizelor medico-legale nu s-a putut stabili timpul survenirii decesului victimei, iar potrivit raportului de examinare histopatologic nr. 1336 din 24.08.2011 este menționat că „după tabloul microscopic hemoragiile au apărut în jurul la 10-12 ore înainte de deces”. Însă, potrivit declarațiilor expertului medico-legal Botnaru A. depuse în cadrul ședinței instanței de fond acesta a declarat că decesul lui Coșer Z. a survenit la data de 29.06.2011, ora 04.00. Astfel, după aplicarea loviturilor cu haragul de către Adam A. victima era vie, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor minori Boboc Il., Boboc I., Hîncu N., Hîncu Dm.; în speță lipsește atît latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 145 sau 151 Cod penal, cît și cea subiectivă, deoarece nu există și nu a fost demonstrată legătura cauzală dintre pretinsele acțiuni infracționale ale inculpatului și decesul victimei. Adam A. nu își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut urmările, nu a dorit și nu a admis în mod conștient survenirea acestora, adică a decesului victimei Coșeru Z. - avocatul Lazari Constantin în numele inculpatului Adam A., care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de achitare, invocînd că instanța nu a individualizat acțiunile fiecărui inculpat, nu a fost stabilit timpul decesului victimei, în cadrul urmăririi penale inculpatul Adam A. a fost maltratat în scopul depunerii declarațiilor autoincriminatoare și nu a fost demonstrată înțelegerea între inculpați. - inculpata Cazac Z. și avocatul acesteia Tetelea M., care au solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În argumentarea apelului avocata a invocat că declarațiile martorilor minori Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I., Boboc Il., sunt calomnioase, nu corespund adevărului și sunt depuse în apărarea lor, minorii fiind influențați de părinții lor, iar declarațiile acestora nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare. Inculpata Cazac Z. a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, de reîncadrare a acțiunilor, fără a-și motiva soluția.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, au fost admise apelurile inculpatei Cazac Z. și avocatei acesteia Tetelea 3 Maria și a avocaților Castraveț V. și Lazari C. în numele inculpatului Adam Andrei, casată parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința Judecătoriei Călărași din 04 septembrie 2012 și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - lui Adam Andrei și Cazac Zinovia le-a fost stabilită pedeapsa în baza art. 145 alin.(2) lit.e), i) Cod penal, de 10 ani închisoare, fiecăruia, cu executarea în penitenciar de tip închis și, respectiv în penitenciar pentru femei. În rest, sentința a fost menținută.

În motivarea soluției date, instanța de apel a indicat că probele prezentate în sprijinul învinuirii, relevate în sentință, obiectiv și sub toate aspectele au fost examinate și apreciate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Adam Andrei și Cazac Zinovia în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.e), i) Cod penal. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că la numirea acesteia instanța de fond s-a condus de prevederile legii, individualizînd strict pedeapsa, ținînd cont de circumstanțele cauzei, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării persoanelor vinovate. La fel, instanța de apel, constatînd că atît pe parcursul urmăririi penale, cît și judecării cauzei s-a stabilit încălcări ale drepturilor lui Adam A. și Cazac Z., a considerat necesar de a aplica prevederile art. 385 alin.(4) Cod de procedură penală, drept recompensă pentru încălcările depistate, și a le reduce pedeapsa lui Adam A. cu cîte doi ani, iar lui Cazac Z. cu trei ani.

Împotriva hotărîrii judecătorești nominalizate au declarat recursuri ordinare: - avocatul Lupea G. în numele inculpatei Cazac Z., care, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Recurenta a invocat următoarele circumstanțe: - acțiunile lui Cazac Z. sunt încadrate în baza art. 145 alin.(2) lit.e), i) Cod penal, iar pentru aplicarea agravantei – “omorul săvîrșit profitînd de starea de neputință a victimei” sunt necesare îndeplinirea a 2 condiții și anume: - victima să se afle în stare de neputință de a se apăra și ca făptuitorul să profite de 4 această stare a victimei. În materialele cauzei nu există nici o probă care ar dovedi că victima Cazacu Z. suferea de distrofie generală ca consecință a abuzului de alcool, iar acuzarea se contrazice cu proba precum că martorii minori Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I., Boboc Il. au confirmat că înainte de aplicarea loviturilor de către inculpată, victima avea buzele, ochii și fața vînătă, iar la întrebarea cine a lovit-o, dînsa a spus că a fost bătută și că i s-a fracturat un picior de către Lupu N. - acuzatorul de stat nu a verificat cine este Lupu N., dacă acesta a cauzat leziunile victimei la 28.06.2011, care era gravitatea lor și dacă este legătura cauzală cu decesul victimei. - instanța de apel a respins demersul avocaților de a fi audiat martorul Lupu N., care are legătură directă cu întîmplarea produsă și demersul privind audierea suplimentară a martorilor minori Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I. și Boboc Il., care după părerea pedagogului nu sunt adevărate, dar sunt depuse în apărarea lor; - nu sunt prezentate probe ce confirmă că victima a decedat pe loc, precum și calificarea infracțiunii în baza art. 145 alin.(2) Cod penal nu este dovedită, dat fiind faptul că victima a fost bătută de către 7 persoane, fără a fi stabilit gradul de implicare a fiecărei persoane, astfel, acțiunile lor urmează a fi încadrate în baza art. 151 alin.(4) Cod penal. - avocatul Lazari Constantin în numele inculpatului Adam Andrei, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare. În argumentarea recursului avocatul a motivat următoarele: - instanțele judecătorești au dat o calificare greșită în ce privește calificativul alin.(2) lit.i) al art. 145 Cod penal – omorul săvîrșit de două persoane, deoarece nu există coautorat dacă fiecare inculpat acționează independent și în momente diferite. Coautorat există doar cînd sunt întrunite condițiile și anume, este realizată o legătură subiectivă între coautori și cînd acțiunea este comisă împreună, în comun. Astfel, intenția coautorului, trebuie să cuprindă știința și voința că, prin activitatea lui unită cu a celuilalt coautor, este săvîrșit actul de executare necesar pentru realizarea infracțiunii respective. În lipsa legăturii subiective nu există coautorat. În speță, inculpații Adam A. și Cazac Z. au acționat separat, la diferite intervale de timp și nu în comun, fără a exista între ei o careva legătură subiectivă. 5 - instanțele de judecată nu au motivat care intenție a existat în acțiunile lui Adam A., deoarece infracțiunea de omor este caracterizată prin intenție, și anume este realizată prin două modalități: intenția directă, cînd persoana își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevedea urmările prejudiciabile și dorea survenirea aestora și intenția indirectă – situația în care persoana își dădea seama de gradul prejudiciului faptei, prevedea urmăririle prejudiciabile, nu dorea, însă admitea în mod conștient survenirea acestor urmări. - nu a fost demonstrată latura obiectivă, latura subiectivă, legătura cauzală ce ar exista între acțiunile lui Adam A. și decesul lui Coșer Z.; - la etapa urmăririi penale nu au fost respectate prevederile art. 10 alin.(3 1) Cod de procedură penală, care prevede că sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, fiindcă la verificarea maltratării lui Adam A. nu au fost cercetate probele, adică nu s-a efectuat controlul medical de către penitenciar sau de către un alt medic, care era obligat să-l examineze la momentul reținerii. - avocata Gordilă Svetlana în numele inculpatului Adam A., care invocînd temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărîrilor contestate, cu emiterea unei noi hotărîri de achitare, deoarece faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În motivarea recursului avocata a menționat că victima, după aplicarea loviturilor cu haragul de către Adam A. era vie, iar acuzatorul de stat nu a pus în fața expertului medico-legal problema privind stabilirea timpului survenirii decesului victimei. Potrivit stării de fapt acțiunile incriminate lui Adam A. au avut loc în perioada orelor 1900 – 1930, data de 28 iunie 2011, iar potrivit materialelor cauzei penale, declarațiilor inculpaților și a martorilor Boboc Il., Boboc I., Hîncu Dm. și Hîncu N., incidentul s-a desfășurat cînd deja se întuneca. Martorii Burghelea V. și Barbănouă V. au declarat că aproximativ pînă la orele 2130 -2200, ei s-au aflat împreună cu Adam A. și au mers împreună pînă aproape de locul incidentului, unde Adam A. a rămas. Totodată, stabilirea exactă a timpului cauzării loviturilor de către Adam A. are o importanță deosebită pentru aprecierea, calificarea corectă și legală a acțiunilor inculpatului. Instanțele judecătorești nu au analizat și apreciat corespunzător declarațiile inculpatului Adam A. care au fost consecvente pe tot parcursul procesului penal și ale martorilor minori Boboc I., Boboc Il., Hîncu N. care au 6 respins categoric faptul precum că inculpatul Adam A. ar fi aplicat victimei lovituri cu haragul peste cap sau în apropierea capului. Corpul delict anexat la dosar prezentat experților ca obiect cu care au fost produse loviturile, nu are nici o valoare probantă, și corect instanța a considerat ca o probă lipsită de concludență și pertinență ce nu poate fi pusă la baza sentinței de condamnare. Totodată, s-a constatat că haragul folosit pentru aplicarea loviturilor era mai subțire, aproximativ de grosimea unui deget și mai lung. Potrivit concluziei expertizei medico-legale în comisie nr.144 din 31 mai 2012, s-a constatat că, “nu este exclusă posibilitatea producerii unora din vătămările corporale depistate la victimă cu haragul prezentat pentru examinare”. Astfel, de către comisia de experți s-a constatat că o parte a vătămărilor corporale au fost cauzate victimei cu alte obiecte nestabilite în cadrul urmăririi penale și deci nu au fost aplicate de către Adam A., dat fiind faptul că inculpatul a aplicat lovituri doar cu haragul. Consideră, că Adam A. nu a comis fapta imputată, astfel acțiunile lui nu conțin elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2) lit.e), i) Cod penal, iar învinuirea înaintată fiind una ilegală. - inculpatul Adam Andrei, care invocînd temeiurile prevăzute în pct.6), 8) și 12) al alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor contestate, cu dispunerea achitării acestuia, din lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive ale infracțiunii. Inculpatul invocă că fapta de omor imputată lui a fost comisă la data de 28.06.2011, în jurul orelor 1900-1930, iar potrivit declarațiilor expertului medico- legal Butnaru Alexandru, acesta a considerat că decesul lui Coșer Z. a survenit la 29.06.2011, ora 0400. Decesul victimei s-a produs de la loviturile primite anterior, fapt confirmat de vecinii victimei, precum și de martorii minori, care au declarat că victima le-a spus că a fost bătută de Lupu Nicolae, iar cele două lovituri aplicate de inculpat, nu au legătură cauzală cu decesul victimei.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele și motivele invocate, Colegiul conchide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Atît avocatul Lupea G. în numele inculpatei Cazac Zinovia, cît și inculpatul Adam A. și avocații Gordilă S., Lazari C. în numele acestuia, au invocat în recursurile ordinare declarate, ca temeiuri pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală. 7 Potrivit pct.6), 8) și 12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise în instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Însă, instanța de recurs constată că, textul recursurilor declarate nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere ale temeiurilor stipulate în pct. 6), 8), 12) alin. (1) ale art. 427 Cod de procedură penală. Totodată, recurenții nu indică nici un argument în susținerea acestor motive, nu invocă concret, care sînt argumentele care ar confirma că Adam A. și Cazac Z. nu au comis infracțiunea imputată lor. Din conținutul recursurilor rezultă că recurentii invocă dezacordul lor cu aprecierea probelor și a nevinovăției lui Cazac Zinovia și Adam Andrei în cele imputate. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul în care constată că sunt vădit neîntemeiate. Instanțele de fond și de apel au cercetat toate probele prezentate de părți, a audiat inculpații, martorii, expertul, a cercetat actele cauzei și, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, le-au dat o apreciere obiectivă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității probelor adunate în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția condamnaților Adam Andrei și Cazac Zinovia în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.145 alin.(2) lit.e), i) Cod penal, iar încadrarea juridică a acțiunilor lor este justă. Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textele sentinței și deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit. Totodată, temeiurile invocate de recurenți referitor la nevinovăția lui Adam Andrei și Cazac Zinovia în săvîrșirea infracțiunii de omor, sînt neîntemeiate și se resping, deoarece atît instanța de fond, cît și instanța de apel au motivat condamnarea lui A. Adam și Z. Cazac prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestora de comiterea infracțiunii imputate și anume: 8 - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.06.2011 cu tabelul fotografic (f.d.8-19,vol.I); - procesul-verbal de verificare a declarațiiilor la locul infracțiunii din 30.06.2011 cu tabelul fotografic (f.d.60-71, vol.I), unde martorii minori Boboc Ilie, Boboc Ion, Hîncu Dumitru și Hîncu Nina, au indicat locul unde Cazac Zinovia și Adam Andrei au lovit-o pe victima Coșer Z. cu un harag; - raportul de expertiză medico-legală nr.92 D din 08 august 2011 (f.d.104, vol.I), prin care s-a constatat că moartea cet. Coșer Zinaida a survenit în urma traumei asociate acute sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, hemoragii subarahnoidale masive a creierului și a cerebelului, edem cerebral pronunțat, fracturii multiple de coaste bilateral cu hemoragii în țesuturile moi adiacente, fractura osului ulnar stîng în 1/3 cu deplasarea fragmentelor cu hemoragii în țesuturile moi, plăgii în regiunea parieto-temporală dreapta a capului și la baza degetului 4 a mîinii stîngi și echimoze multiple de pe corp, care se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care au fost produse în urma loviturilor multiple cu corpuri dure contondente, cu o forță mare. Vătămările corporale au legătură cauzală directă cu survenirea decesului; - procesul-verbal de audiere a lui Cazac Zinovia din 29.06.2011 în calitate de bănuit (f.d.27-28,vol.I), care a declarat că la 28 iunie 2011, în jurul orelor 19.00- 19.30 la ea acasă a venit minorul Hîncu împreună cu Boboc numele căruia nu-l cunoaște care i-a spus că Coșeru Z. i-a luat o sapă din gospodăria sa. Cazac Z. auzind aceasta s-a dus la Coșeru Z. și din ograda acesteia de jos a luat un băț cu care a lovit-o pe ultima peste corp și picioare de două ori. Cînd a intrat în ograda lui Coșeru Z. acolo l-a văzut și pe Adam A. împreună cu minorii Boboc și Hîncu care o băteau pe victimă cu niște bețe lungi, la care Cazac Z. a strigat la ei ca aceștea să înceteze acțiunile lor, însă ei continuau să o bată, precum și victima a strigat la ei ca să o lase în pace, dînsa era în viață. - procesul-verbal de audiere a lui Adam Andrei din 29.06.2011 în calitate de bănuit (f.d.34-35,vol.I), care a comunicat că la 28 iunie 2011, se afla în s. Căbăiești r-nul Călărași și aproximativ la orele 19.00-19.30 venea de la fratele său, Adam Ion spre casă. Pe drum a trecut pe lîngă gospodăria cet. Coșeru Z., în ogradă a văzut-o pe ultima, care era bătută și vînătă. Intrînd în discuție cu aceasta a aflat că a fost lovită recent de Lupu N. Fiind furios pe Coșeru Z. deoarece aceasta i-a furat o căldare, frînghia și lanțul de la fîntînă i-a reproșat că nu mai are ce căuta la casa fratelui săi, a pus mîna pe un băț și a lovit-o de 9 două ori pe victimă peste corp, după care a aruncat aragul jos și a plecat. Cînd a intrat în orgada victimei acolo erau copiii, care se aflau la poartă și Cazac Z. care deja au bătut-o pe Coșeru Z. El a văzut cum Cazac Z. a lovit-o pe victimă cu un arag, deoarece ultima i-a furat niște bunuri. - raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.144 din 31 mai 2012 (f.d.180-191, vol.II), potrivit căruia moartea cet. Coșeru Z. s-a datorat hemoragiilor subarahnoidale masive a creierului și cerebelului, ca rezultat al traumei cranio-cerebrale închise confirmată prin prezența a unei plăgi contuse semilinare în regiunea parieto-temporală drepta cu dimensiunile 4x0,7 cm și ale multiplelor echimoze masive și excoriații în regiunea feței. Plaga contuză semilunară din regiunea parieto-temporală drepta cu dimensiunile 4x0,7 cm și ale multiplelor echimoze masive și excoriații în regiunea feței, hemoragiilor subarahnoidale masive a creierului și cerebelului au fost produse prin multiple lovituri cu un corp dur contondent, posibil la data de 28.06.2012, și nu se exclude posibilitatea producerii unora din ele cu haragul prezentat spre examinare și sunt calificate ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață. - raportul de cercetare medico-legală histopatologică nr. 1836 din 24.08.2011 (f.d.82-83, vol.III) prin care s-a constatat că, “la cadavrul Coșer Z. hemoragiile au apărut în jurul la 10-12 ore înainte de deces”; - procesul-verbal de audiere a expertului Butnaru Alexandru în ședința instanței de apel (f.d.168-169, vol.III) care a declarat că moartea victimei Coșer Z. a survenit peste 10-12 ore după provocarea vătămărilor. Consideră, că vătămările corporale care au dus la decesul victimei, au fost provocate cu 10-12 ore pînă la deces, iar victima a fost bătută în jurul orelor 1900-2000 și a decedat aproximativ la orele 0500- 0600. Timpul decesului l-a apreciat reieșind din schimbările morfologice a corpului, în baza raportului histopatologic. Consideră, că leziunile corporale depistate la victimă au fost provocate în același timp, și ele nu puteau apărea de pe urma căderii părții vătămate. Careva vătămări corporale lăuntrice victima nu a avut, iar sîngele lichid cu cheaguri sangvine din cavitățile cardului confirm despre faptul că moartea a fost lentă. În urma aplicării loviturii cu haragul de grosimea 2-4 cm, ar putea survenit decesul persoanei. Cu haragul examinat în cadrul procesului puteau fi provocate vătămări cu efect letal. - procesul-verbal de audiere a martorului Badia Veronica în cadrul ședinței instanței de apel (f.d.170-171, vol.III), care a comunicat că pe victimă o cunoștea 10 ca medic de familie și ea împreună cu expertul a participat la cercetarea cadavrului. Pe cadavrul victimei a observat o plagă contuzionată, simptomul ochelarilor, echimoze în jurul ochilor și pe față, o fractură la mînă sau la picior, exact nu ține minte. În jurul victimei erau haragi și sticlă. Reieșind din constituția corpului, consideră că decesul a survenit de la loviturile suportate la cap. Reieșind din constituția victimei, dînsa nu era în stare să opună rezistență sau fortă unui atac. Loviturile care au dus la deces, puteau fi provocate și cu haragii. Referitor la argumentele condamnatului Adam Andrei și avocații acestuia Lazari C., Gordilă Sv. cu privire la maltratarea lui Adam A. de către colaboratorii de poliție și procurorul Martea Vl. instanța le consideră neîntemeiate, deoarece a fost efectuat un control deplin și suplimentar a circumstanțelor indicate de către acesta, atît pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată, cît și cea de apel, iar prin ordonanțele de refuz în începerea urmăririi penale a procurorului, adjunct în Procuratura r-lui Călărași, D. Triboi din 20 aprilie 2012 și 30 octombrie 2012, au fost verificate declarațiile lui Adam Andrei, privind maltratarea sa de către colaboratorii de poliție al CPR Călărași și procurorul Martea Vl., astfel s-a dispus neînceperea urmăririi penale (f.d.166, vol.II, 156-157, vol.III). Mai mult ca atît, prin încheierea Judecătoriei Călărași din 21 iunie 2012, s-a declarat inadmisibilă plîngerea avocatul Chisnencu A. și a lui Adam A. împotriva ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 20 aprilie 2012. Totodată, instanța de recurs menționează că potrivit procesului-verbal de reținere a lui Adam Andrei din 29 iunie 2011 (f.d.36, vol.I) în urma percheziției corporale efectuate în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură penală, “la Adam Andrei s-a depistat excoriații pe obrazul drept sub ochiul drept și vîrful nasului”. Fiind audiat în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit Adam A. la întrebarea procurorului de unde pe corp are leziuni, acesta a explicat “că leziunile au fost provocate în timpul reținerii în s. Găureni, r-nul Nisporeni, colaboratorii de poliție de la Călărași nu l-au bătut” (f.d.34-verso, vol.I), de unde rezultă, că inculpatul nu a fost maltratat, ceea ce este în contradicție cu declarațiile făcute de către el. Prin urmare, argumentele recurenților, precum că Adam A. și Cazac Z. nu a comis infracțiunea de omor, însă ambii i-au aplicat victimei Coșeru Z. doar cîte două lovituri cu haragul, de la care ultima nu putea deceda, precum 11 și că anterior victima a fost maltratată de către Lupu N. și în urma loviturilor primite aceasta a decedat contravin materialelor cauzei, deoarece, atît instanța de fond, cît și cea de apel corect a menționat că vinovăția lui Adam Andrei și Cazac Zinaida se dovedește și prin declarațiile martorilor minori Boboc I., Boboc Il, Hîncu N., Hîncu Dm., care au declarat că Cazac Z. i-a aplicat lovituri cu bățul lui Coșeru Z., iar Adam A. a lovit-o mai puternic pe Coșeru Z. decît Cazac Z. Adăugător martorul minor Boboc Ion a comunicat că Adam Andrei a lovit-o pe Coșeru Z. de circa 10 ori cu un băț, în timp ce o bătea Adam A. o întreba pe Coșeru Z. de ce i-a furat căldarea și frînghia, însă ultima nu răspundea nimic. Martorul minor Hîncu Dm. a menționat că atît Cazac Z., cît și Adam A. i-au aplicat victimei lovituri peste corp și în regiunea capului. Cazac Z. a găsit un borcan cu untură și i l-a aruncat lui Coșeru Z. în regiunea feței. Minorii nominalizații mai sus au confirmat că și ei au lovit-o pe Coșeru Z. la indicația lui Adam Andrei. Instanța de recurs menționează că infracțiunea prevăzută la art. 145 Cod penal este o infracțiune materială, și se consideră consumată din momentul producerii morții cerebrale a victimei. Nu are importanță dacă moartea cerebrală s-a produs imediat sau după expirarea unui interval de timp mai îndelungat. Legea penală nu stabilește nici un termen critic de producere a morții cerebrale. Astfel, în speță victimei Coșeru Z. i-au fost provocate leziuni grave, iar decesul acesteia s-a produs după o perioadă de timp. Pentru calificarea faptei în baza art. 145 Cod penal nu are importanță dacă fapta a fost suficientă prin ea însăși să producă moartea, sau a condus la această urmare comasată cu alte cauze preexistente, important este să existe o legătură cauzală, adică să se constate că celelalte cauze, fără această faptă prejudiciabilă nu ar fi provocat moartea. Prin urmare, a fost dovedit faptul că inculpații Adam Andrei și Cazac Zinovia au acționat cu intenție atît față de aplicarea loviturilor, cît și de decesul victimei. Loviturile au fost comise victimei cu un harag, sapă și un borcan, care au avut loc pe rînd, cu intensitate pe întreg corpul victimei, chiar și dacă aceștia nu au dorit să intervină un asemeneaa rezultat (decesul victimei), au acceptat posibilitatea producerea lui. Adam A. văzînd că victima se află culcată la pămînt, i-a aplicat și el lovituri, necătînd la faptul că ultima se ruga să nu-i 12 fie aplicate lovituri peste corp, unde se nimerea, ținînd cont de faptul că loviturile sunt aplicate de un bărbat, cu o intensitate mai mare. Argumentul avocatului Lazari C. că inculpatul Adam Andrei nu a avut intenția omorului victimei este neîntemeiat, deoarece aplicîndu-i acesteia lovituri cu haragul peste corp și în cap, dînsul își dădea seama că pune în pericol viața acesteia, prevăzînd posibilitatea cauzării morții și admițînd în mod conștient survenirea acesteia, astfel că acțiunile lui cuprind semnele componenței de infracțiune în baza căreia a fost recunoscut vinovat. La fel, inculpații au avut și motiv de a comite fapta de omor, deoarece între inculpați și victimă erau relații de dușmănie, Coșeru Z. fiind consumătoare de băuturi alcoolice și în scopul satisfacerii nevoii de alcool, fura bunuri din gospodăriile persoanelor, inclusiv a inculpatei Cazac Z. și fratelui inculpatului Adam A., pe care le înstrăina pentru a obține bani. Astfel, lovirea victimei pe întreg corp de nenumărate ori, cu un obiect dur presupune posibilitatea rezultatului mortal, deoarece modul și mijlocul folosit pentru aplicarea loviturilor și regiunea în care s-au produs, fiind de natură de a provoca decesul. Ambii inculpați au aplicat multiple lovituri cu un obiect dur, pe întreaga suprafață a corpului victimei, inclusiv zonele vitale, astfel aceștea fiind în coautorat. În cazul în care două sau mai multe persoane, acționînd cu intenția de a lipsi de viață victima, aplică fiecare numeroase lovituri victimei și chiar dacă numai una din aceste lovituri s-a dovedit a fi mortală, toate aceste persoane trebuie considerate – coautori la infracțiunea de omor. Nu pentru că este imposibil a stabili cine din ele a aplicat lovitura mortală, dar pentru că coautorul voiește să participe la săvîrșirea faptei în mod direct, material, pe cînd complicele participă indirect, secundar, voiește să participe ajutînd pe altul. Prin fiecare lovitură pe care coautorii o aplică ei doresc, implicit, ca una dintre ele să devină lovitura mortală. Mai mult ca atît, după aplicarea loviturilor de către inculpați victima nu a fost în stare să se miște de la locul unde a fost comisă infracțiunea, aceasta ulterior fiind depistată decedată exact în locul în care martorii minorii Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I. și Boboc IL. au arătat că Coșeru Z. a fost bătută, fapt confirmat și prin procesele-verbale de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu tabelul fotografic (f.d.60-71, vol.I). La fel, instanța menționează că, argumentele inculpatului Adam Andrei, precum că acesta nu a comis infracțiunea de omor și pe parcursul examinării 13 cauzei a dat declarații consecvente, contravin materialelor cauzei, fapt confirmat prin declarațiile contradictorii ale inculpatului date în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit, potrivit cărora acesta a declarat că „cînd a intrat în ograda lui Coșeru Zinaida acolo mai erau copii, care se aflau la poartă și Cazac Zinovia care deja au bătut-o pe Coșeru Z. El a văzut cum Cazac Z. lovea cu un arag în Coșeru Z. și a înțeles că aceasta a fost lovită, deoarece i-a furat niște bunuri”, iar în instanțele judecătorești și-a modificat poziția, declarînd că „la momentul incidentului nu cunoaștea dacă Cazac Z. i-a aplicat careva lovituri victimei… din cuvintele lui Boboc Ion a înțeles că Cazac Z. a bătut-o pe Coșeru Z. El personal nu a văzut cînd Cazac Z. a lovit-o pe victimă”. Colegiul penal consideră că argumentul avocatului Lupea G. în numele inculpatei Cazac Z. precum că nu a fost demonstrată „starea de neputință a victimei”, este neîntemeiată, fiindcă în sensul prevederii lit.e) alin.(2) al art. 145 Cod penal, prin „stare de neputință” se înțelege incapacitatea victimei de a se apăra din cauza nefuncționării totale sau parțiale a conștiinței ori a stării sale fizice sau psihice precare, cum ar fi vîrsta înaintată, boala, alți factori. Potrivit declarațiilor martorului Badia Veronica aceasta a declarat că „< Reieșind din constituția victimei, dînsa nu era în stare să opună rezistență sau forță unui atac<”, din care considerente instanța de recurs consideră corectă încadrarea acțiunilor inculpaților în baza alin.(2) lit.e) al art. 145 Cod penal. Afirmația avocatului Lupea G. în numele inculpatului Cazac Z., precum că instanța de apel a respins demersul avocaților de a fi audiat martorul Lupu Nicolai, care are legătură directă cu întîmplarea produsă, nu poate fi reținută și urmează a fi considerată neîntemeiată, deoarece potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel (f.d.84-89, 101, 121-139, 158-171, vol.III), atît avocata Lupea G. în numele inculpatei Cazac Z., cît și avocații Lazari C., Castraveț V. în numele inculpatului Adam A. nu au înaintat careva demers privind audierea martorului Lupu N. Referitor la argumentul că instanța de apel neîntemeiat a respins demersul avocaților privind audierea suplimentară a martorilor minori Hîncu N., Hîncu Dm., Boboc I. și Boboc Il., instanța de recurs conchide că Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău corect a dispus respingerea cererii avocatului C. Lazări, pe motiv că acești martori anterior au fost deja audiați în prezența inculpaților și avocaților. Mai mult ca atît, instanța menționează că martorii minori au fost audiați, în prezența acuzatorului de stat, reprezentanților legali, pedagogului, 14 inculpaților Adam A., Cazac Z. și avocaților acestora A. Chisnescu și M. Tetelea în bază de contract (f.d.23, vol.II, f.d.82, vol. I), cu asigurarea posibilității părților de a le adresa întrebări martorilor minori. Nerecunoașterea vinei de către inculpați în comiterea infracțiunii imputate, nu poate servi ca temei pentru achitarea acestora, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vinovăția lor în comiterea infracțiunii de omor, iar cele invocate de recurenți sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs, ca o modalitate de exercitare a dreptului de apărare, urmîndu-se scopul evitării răspunderii penale. Afirmația recurenților, precum că instanțele de judecată incorect au apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu poate fi reținută ca temei de admitere a recursurilor declarate, deoarece, ca probe acestea au fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale. Temei de a pune la îndoială legalitatea acestor concluzii nu este. Critica adusă de inculpați și avocații acestora referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt care deja a fost efectuată de două instanțe de judecată, și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sînt. Totodată, recursurile înaintate repetă întocmai textul apelurilor declarate de aceiași autori și argumentele expuse de recurenți au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu, și, conform art.414 alin.(3), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorii recursurilor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Colegiul menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Colegiul constată că erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit. Astfel, Colegiul conchide că faptei săvîrșite de către Adam Andrei și Cazac Zinovia i s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de 15 pedeapsă condamnaților li s-a stabilit cu respectarea prevederilor art.75 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana celor vinovați și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază răspunderea, fiindu-le numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia au fost declarați vinovați, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate pe motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Lupea G. în numele inculpatei Cazac Zinovia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, de inculpatul Adam Andrei și avocații acestuia Gordila Sv. și Lazari C., împotriva sentinței Judecătoriei Călărași din 04 septembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 mai 2013, în cauza penală în privința lui Adam Andrei Ion și Cazac Zinovia Gheorghe, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 noiembrie 2013. Președinte Constantin Gurschi Judecători Constantin Alerguș Andrei Harghel 16