1re-261/13 — art. 264 1alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 1alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 264 1alin. 3 CP
1re-261/13 — art. 264 1alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1re-261/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
30 octombrie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal în componența:
președinte –Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir și Nicolaev Ghenadie,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnatul Ciubotaru Iurie împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău
din 28 noiembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
februarie 2013 în cauza penală privindu-l pe
Ciubotaru Iurie Constantin, născut la 22 decembrie
1956, originar din s. Rîșcova, r-nul Criuleni, domiciliat în
mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrîn 31/3, ap. 131;
termenul de examinare a cauzei fiind:
- în prima instanță din 25.05.2011 pînă la
28.11.2012;
- în instanța de recurs din 21.12.2012 pînă la
19.02.2013.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2012,
Ciubotaru Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
2641 alin. (3) Cod penal.
În temeiul art. 60 Cod penal, a fost încetat procesul penal în privința lui
Ciubotaru Iurie, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la
răspunderea penală.
În fapt, Ciubotaru Iurie la data de 28 iulie 2010, în jurul orei 0100, aflîndu-
se la volanul autoturismului „Mercedes E200”, cu n/î CAR 999 și deplasîndu-se
neregulamentar pe șos. Hîncești, mun. Chișinău, a fost urmărit și oprit de către
colaboratorii echipajului de intervenție mobilă „902”. Ulterior, fiind escortat de către
colaboratorii poliției rutiere la SPR a CGP, mun. Chișinău din str. Tiraspolului 11,
mun. Chișinău, Ciubotaru Iurie s-a eschivat de la recoltarea probelor biologice în
vederea constatării alcoolemiei, a consumului de droguri, substanțe psihotrope sau de
medicamente cu efecte similare.
În drept, acțiunile lui Ciubotaru Iurie au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (3)
Cod penal – refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea
alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a
naturii ei.
Sentința menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul Ciubotaru
Iurie, care a solicitat casarea acesteia, cu achitarea sa, invocînd că în seara incidentului
nu s-a aflat la volanul automobilului „Mercedes E200”, cu n/î CAR 999, nu a condus
1
automobilul nici treaz, nici în stare de ebrietate, fapt ce le-a comunicat și polițiștilor.
În momentul în care i s-a cerut să treacă testarea alcoolscopică era filmat și el i-a rugat
pe colaboratorii poliției să înceteze. Necătînd la faptul că nu a mers la volan, ar fi fost
de acord să treacă testarea alcoolscopică, numai în cazul în care colaboratorii de
poliție ar fi încetat să filmeze. Declarațiile martorilor Dragoșciuc Ivan, Cucer Valeriu
și Vîrlan Simion sunt contradictorii și conțin divergențe vizibile, fapt ce exclude
posibilitatea punerii acestora la baza unei sentințe de condamnare. El nici nu avea
cheile de la mașină, doar telecomanda, fapt ce dovedește faptul că nu s-a aflat la
volanul automobilului, dar nici nimeni nu a confirmat faptul aflării lui la volanul
automobilului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie
2013 a fost respins, ca nefondat recursul inculpatului, cu menținerea sentinței fără
modificări în privința acestuia.
Nefiind de acord cu hotărîrile nominalizate, fără a indica vreun temei din
prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul Ciubotaru Iurie a
declarat recurs în anulare în care solicită casarea acestora, cu achitarea sa, invocînd că
dînsul nu a condus mijlocul și nimeni nu a confirmat faptul că el se afla la volan și
conducea automobilul. Martorii polițiști au declarat că l-au văzut în mașina care
staționa, iar martorul Postolachi Igor a declarat că la volan se afla anume el și tot el
era acela care a condus pe contrasens, apoi i-a lăsat automobilul și telecomanda de la
sistemul de alarmă și a plecat. Instanțele de judecată în cazul dat s-au bazat doar pe
presupuneri și declarațiile neveridice și contradictorii ale polițiștilor.
Verificînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei Colegiul penal
consideră că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 456 alin. (1) raportat la art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod
de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului în anulare
declarat în cazul în care se constată că acesta nu corespunde după conținut
prevederilor art. 455 Cod de procedură penală.
Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în
anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în anulare cu menționarea
cazurilor prevăzute de art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate.
Astfel, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală (red. 05.04.2012),
hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de
drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul
procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a
Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea
cererii.
În speța dată nu se invocă și nu se evidențiază careva viciu fundamental care ar fi
afectat hotărîrea atacată în cadrul procedurii precedente, de asemenea nu sunt
prezentate acte veridice că Guvernul Republicii Moldova a fost informat de către
2
Curtea Europeană a Drepturilor Omului despre depunerea a careva cereri în privința
lui Ciubotaru Iurie.
Prin urmare, deoarece recurentul nu a invocat nici un temei prevăzut de art. 453
Cod de procedură penală, recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de
art. 455 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat inadmisibil.
Totodată, Colegiul penal, enunță că potrivit jurisprudenței Curții Europene a
Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este
principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci cînd
instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai
poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62,
28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu
este în drept să solicite revizuirea unei hotărîri judecătorești definitive și executorii
doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei.
Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta
erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei.
Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri
asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O
îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este
necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cazul
Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).
În acest context, se impune soluția inadmisibilității recursului în anulare
declarat de condamnatul Ciubotaru Iurie, fiindcă nu îndeplinește cerințele de conținut
prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.
Pentru aceste motive, în conformitate cu prevederile art. 453 alin. (2), art. 456
Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Ciubotaru
Iurie împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 noiembrie 2012 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2013 în cauza
penală privindu-l pe Ciubotaru Iurie Constantin, fiindcă recursul nu îndeplinește
cerințele de conținut prevăzute de art. 455 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 noiembrie 2013.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Nicolaev Ghenadie
3