1ra-906/2013 — art. 187 alin. 2 lit. e,f, CP

Dosarul nr.1ra-906/13

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

președinte –Petru Ursache,

judecătorii – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2013 de

inculpatul

Pascari Petru Nicolae, născut la 10 iulie 1981,

originar din s. Rublenița, r-nul Soroca; domiciliat în

s. Slobozia-Cremene, r-nul Soroca, domiciliu

temporar în mun. Chișinău, str. Haltei 2;

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

Pascari Petru Nicolae a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art. 34 alin. (2) și 82 Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare în penitenciar de tip închis.

că, Pascari Petru la data de 20 iulie 2012 în jurul orelor 18:00, aflîndu-se pe str.

Aleea Gării 1, mun. Chișinău, fiind în stare de ebrietate alcoolică, avînd scopul

sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, s-a apropiat de Răileanu Sergiu

Ion, care se deplasa pe strada menționată și i-a aplicat acestuia două lovituri cu

pumnul în partea stîngă a capului, după care a sustras în mod deschis de la ultimul

bunuri, cauzîndu-i o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 2 290 lei,

după care, cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii.

1

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din motiv că nu a comis

faptele incriminate, prima instanță dînd o apreciere incorectă probelor, a pronunțat o

sentință ilegală.

2013, a fost respins apelul inculpatului ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a statuat că, afirmațiile inculpatului

Pascari Petru, prin care acesta a negat sustragerea deschisă a bunurilor părții

vătămate Răileanu Sergiu cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața, cu

cauzarea de daune considerabile, sunt ca fiind neveridice, deoarece au fost

combătute prin totalitatea de probe administrate de către organul de urmărire penală

și cercetate de către instanțele de fond.

de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din motivul încălcărilor de

procedură comise în cadrul urmăririi penale și a ședințelor de judecată.

La fel, recurentul invocă faptul că, partea vătămată Răileanu Sergiu și

martorii Ojog Aliona și Tataru Ghenadie au depus declarații false, sub presiunea

colaboratorilor de poliție, iar în rezultat dosarul a fost unul fabricat.

Autorul recursului mai indică:

- instanța de judecată a încălcat prevederile art. 199 Cod de procedură penală,

neaducîndu-i forțat pe martorii sus indicați în ședința de judecată;

- nu s-a dispus efectuarea unei expertize privind ridicarea amprentelor de pe

bunurile sustrase;

- nu s-au luat în considerație declarațiile martorilor Ostaficiuc Marcel și

Aleinov Alexandr, care au declarat că au văzut inculpatul care fugea printre case,

însă nu au văzut să ia careva bunuri de la partea vătămată;

- partea vătămată a declarat că i-au fost aplicate două lovituri, însă nu s-a

adresat organelor competente pentru a constata leziunile corporale.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele prescrise de art. 427 Cod de procedură

penală, din care se întrevede încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza

prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

Potrivit dispoziției art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs

trebuie să conțină motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și

solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală invocate în recurs și explicarea problemei de drept de importanță

generală adoptată în cauza dată.

În recursul ordinar declarat de inculpat nu este specificat în ce constă

problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea

comisă de instanțele de judecată, ce ar motiva casarea hotărîrilor.

2

Autorul recursului ordinar nu a descris fapta constatată de instanța de apel și

nu a invocat dezacordul său cu temeiurile invocate de acestea în hotărîrile adoptate.

Autorul recursului a invocat cu totul alte argumente care nu-și găsesc

reflectare în temeiurile menționate în art. 427 Cod de procedură și anume că

instanțele de judecată nu au dat o apreciere corectă probelor administrate pe cauza

dată, de aceea consideră că a fost incorect condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. e),

f) Cod penal.

Este de menționat că un asemenea temei nu este prevăzut de lege pentru a

judeca cauza în ordine de recurs.

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele obținute în

procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată, fapt ce face, ca

concluziile despre vinovăția lui Pascari Petru Nicolae - în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, să fie juste și întemeiate.

În susținerea acesteia, instanța de apel a menționat că prima instanță a făcut o

încadrare juridică corectă acțiunilor lui Pascari Petru, bazîndu-se pe cumulul de

probe concludente și pertinente, administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate

în cadrul examinării cauzei penale, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Răileanu

Sergiu, ale martorilor Ostaficiuc Marcel, Aleinov Alexandr, Ojog Aliona, Tataru

Ghenadie, cît și prin : procesele-verbale de confruntare din 25-26 iulie 2012 între

partea vătămată Răileanu Sergiu și Pascari Petru, între ultimul și martorii Aleinov

Alexandru, Ostaficiuc Marcel, Tataru Ghenadie și Ojog Aliona (f.d. 20-25);

ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 20 iulie 2012 (f.d. 27-28);

procesul-verbal de examinare a obiectelor din 23 iulie 2012 (f.d. 29); ordonanța de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 23 iulie 2012 cu

foto-tabelul (f.d. 30-39); recipisa lui Răileanu Sergiu privind primirea bunurilor

sustrase din 03 august 2012 (f.d. 70).

Argumentul recurentului privind faptul că nu a sustras în mod deschis

bunurile părții vătămate Răileanu Sergiu cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viață, nu poate fi reținut de instanța de recurs din motiv că acestea sunt combătute

prin totalitatea de probe administrate de către organul de urmărire penală și cercetate

de către instanța de apel.

Instanța de apel just a conchis că, declarațiile martorilor Ojog Aliona, Tataru

Ghenadie, Aleinov Alexandru și Ostaficiuc Marcel nu pot servi temei de achitare a

inculpatului, pe motiv că ele demonstrează cu certitudine vina inculpatului Pascari

Petru în comiterea infracțiunii incriminate.

Din aceste considerente, nu pot fi reținute ca fiind întemeiate afirmațiile

recurentului precum că decizia de condamnare în privința sa, în baza art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal este ilegală și neîntemeiată, mai mult ca atît, argumentele

invocate referitor la procedura de apreciere a probelor țin de starea de fapt a cauzei,

iar stabilirea acesteia este de competența instanțelor de fond.

Cît privește pedeapsa stabilită inculpatului Pascari Petru, la aplicarea acesteia,

s-a ținut cont pe deplin de prevederile art. 7, 61, 75, 82 Cod penal, ea fiind

echitabilă, adecvată personalității acestuia, care anterior a fost condamnat, faptelor

3

comise, dar și circumstanțelor cauzei și just i-a aplicat acestuia o pedeapsă sub

formă de închisoare, care va fi corespunzătoare faptei săvîrșite, va asigura

atingerea scopului pedepsei și va contribui la corectarea și reeducarea

inculpatului.

Referitor la celelalte argumente invocate de recurent, Colegiul penal

menționează că acestea sunt vădit neîntemeiate, deoarece concluzia instanței de apel

privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2)

lit. e), f) Cod penal este în concordanță deplină cu probele administrate și nu

prezintă temei de îndoială.

Din aceste motive, recursul declarat de inculpatul Pascari Petru este

inadmisibil, fiindcă argumentele invocate sunt vădit neîntemeiate.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Pascari Petru

Nicolae împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie

2013 în cauza penală în privința sa, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 noiembrie 2013.

Președinte Judecător Judecător

(semnătura) (semnătura) (semnătura)

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului

Judecător: Ghenadie Nicolaev

4