ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.10.2013

4-1re-235/2013 — retroactivitatea legii penale

HOTĂRÂRE
31.10.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
retroactivitatea legii penale
Temei legal
art. 469 alin.1 pct.14 CPP
Citează această cauză
4-1re-235/2013 — retroactivitatea legii penale (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 4 - 1re -235/13

24 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Petru Ursache,

Judecătorii–Ghenadie Nicolaev, Elena Covalenco, Nicolae Gordilă și Vladimir

Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către condamnatul Grapineac Alexandru Mihai împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2011, deciziilor Colegiilor penale ale Curții de

Apel Chișinău din 13 decembrie 2011 și Curții Supreme de Justiție din 06 martie

2013.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

în instanța de judecată în temeiul art. 469 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură

penală, cu referire la soluționarea chestiunii privind aplicarea retroactivității legii

penale în privința sa.

În cererea înaintată a fost invocat faptul că, prin prisma modificărilor operate

în Codul penal, prin Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, acțiunile pentru

care acesta a fost condamnat urmează a fi reîncadrate în noile prevederi legale,

fiindu-i stabilite noi limite ale sancțiunilor penale.

fost respinsă cererea privind aplicarea legii mai favorabile declarată de condamnat,

ca fiind neîntemeiată.

Alexandru a fost condamnat, prin sentința Colegiului penal al Tribunalului Bălți

din 30 ianuarie 1997, în baza art. 88 pct. 1) Cod penal (red. 1961) - la 18 ani

privațiune de libertate și în baza art. 121 alin. (2) pct. 2), 3) și 7) Cod penal (red.

1961) - la 15 ani privațiune de libertate.

1

Conform art. 39 alin.(l) Cod penal (red.1961), i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 22 ani privațiune de libertate.

Potrivit art. 39 alin.(3) Cod penal (red.1961) la pedeapsa numită, parțial, i-a

fost adăugată pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei r-lui Rîșcani

din 26 septembrie 1996, și definitiv i-a fost stabilită pedeapsa de 24 ani privațiune

de libertate cu ispășirea pedepsei în colonie de corectare prin muncă cu regim

special.

În baza art. 24 pct. 2) Cod penal (red.1961), a fost declarat recidivist

deosebit de periculos.

Potrivit deciziei Curții de Apel a Republicii Moldova din 19 noiembrie 1997,

apelul inculpatului a fost respins ca fiind nefondat și menținută sentința atacată,

fără modificări.

Prin decizia Colegiului Penal Lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29

iunie 2004, a fost casată parțial sentința instanței de fond și decizia instanței de

apel, în partea declarării inculpatului ca recidivist deosebit de periculos, pedeapsa

rămasă, urmînd a fi executată în penitenciar de tip închis.

În continuare, instanța a reținut că, în urma modificărilor efectuate în Codul

penal prin Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, publicată în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova la 24 februarie 2009 și intrată în vigoare la 24 mai

2009, faptele săvîrșite de Grapineac Alexandru conțin semnele calificative ale

componenței de infracțiune prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal (red.

2008), care se pedepsește cu închisoare de la 12 la 20 ani sau cu detențiune pe

viață, precum și, semnele componenței infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2)

lit. d), e) și alin. (3) lit. b) Cod penal (red. 2008), care se pedepsește cu închisoare

de la 6 la 10 ani și, respectiv, de la 7 la 12 ani.

Potrivit art. 7/1 Cod penal (red. 1961) infracțiunea săvîrșită de Grapineac

Alexandru prevăzută de art. 88 pct. 1) și art. 121 alin. (2) pct. 3), 4) și 7) Cod penal

(1961) se considera gravă.

În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (5) Cod penal, infracțiunea

prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal (2008) se consideră deosebit de

gravă, iar potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 188

alin. (2) lit. d), e) și alin. (3) lit. b) Cod penal (2008), se consideră gravă. Prin

urmare, pedeapsa definitivă stabilită condamnatului de 24 ani închisoare, este în

limita pedepsei prevăzute atît de legea penală precedentă, cît și de legea penală în

vigoare.

Astfel, instanța a concluzionat că nu are sens ca acțiunile lui Grapineac

Alexandru să fie reîncadrate din prevederile art. 88 pct. 1) și art. 121 alin. (2) pct.

3), 4) și 7) Cod penal (red. 1961), în cele ale art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal (red.

2008) și art. 188 alin. (2) lit. d), e) și alin. (3) lit. b) Cod penal (red. 2008),

deoarece legea nouă nu ușurează pedeapsa acestuia și nu-i ameliorează în nici un

alt mod situația condamnatului.

recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate,

rejudecarea cauzei, cu aplicarea retroactivității legii penale și stabilirea unei

pedepse mai blînde în privința sa.

2

2011, a fost respins ca nefondat, recursul condamnatului și menținută încheierea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2011.

5.1 În motivarea deciziei sale, instanța de recurs a menționat că, conform

prevederilor alin. (1) al art. 101 Cod penal, în cazul în care, în temeiul efectului

retroactiv al legii penale, după rămînerea definitivă a hotărîrii de condamnare și

pînă la executarea completă a pedepsei privative de libertate, a muncii

neremunerate în folosul comunității sau a amenzii, a intervenit o lege care prevede

unul din aceste tipuri de pedeapsă, dar cu un maxim mai mic, sancțiunea aplicată

se reduce la acest maxim dacă depășește maximul prevăzut de legea nouă pentru

infracțiunea săvîrșită. De asemenea, s-a menționat că, reieșind din materialele

cauzei, prima instanță corect a dispus respingerea cererii condamnatului, ca fiind

nefondată, preluînd în această parte argumentele pe care și-a întemeiat soluția

instanța respectivă, deoarece pedeapsa aplicată condamnatului în baza hotărîrilor

contestate, nu depășește maximul prevăzut de legea penală nouă pentru

infracțiunile săvîrșite, iar pedeapsa de 24 ani se încadrează în limitele prevăzute de

normele legale în vigoare. În consecință, recursul declarat a fost considerat ca lipsit

de temei de fapt și de drept.

solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care să

fie corectate erorile judiciare admise de instanța de fond și de recurs la stabilirea

mărimii pedepsei pentru infracțiunile săvîrșite.

2013, a fost decisă inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnat.

7.1 În motivarea deciziei sale, Colegiul penal a menționat faptul că

încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decît vinovăția și

condamnarea persoanei, în cazul dat chestiunea de executare a pedepsei, au numai

un dublu grad de jurisdicție, instanța de fond și de recurs, cale de atac, prevăzută

de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare.

Față de aceste dispoziții, recursul declarat împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 13 decembrie 2011, devenită deja irevocailă, este inamisibil fiindcă o

așa hotărîre nu este susceptibilă de a mai fi atacată în ordinea recursului în anulare.

repetat solicită casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acțiunile sale să fie recalificate în baza legii penale noi.

cauzei și prevederile legii de procedură penală, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 452, 453 alin. (1) Cod de procedură penală, condamnatul poate

declara recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție împotriva hotărîrii

judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac, în scopul

reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată.

Însă, potrivit art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă este declarat repetat.

3

Normele menționate indică, că condamnatul este în drept să declare doar o

singură dată recurs în anulare, iar recursurile ulterioare vor fi repetate, adică lipsite

de orice suport legal.

Prin urmare, din motiv că prezentul recurs în anulare este unul repetat,

anterior acesta declarînd recurs la 04 decembrie 2012 ( f.d.51), care a fost examinat

de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție la data de 06 martie 2013, el

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Grapineac Alexandru

Mihai împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2011,

deciziilor Colegiilor penale ale Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2011 și

Curții Supreme de Justiție din 06 martie 2013, deoarece este declarat repetat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 31 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

4

Dosarul nr. 4 - 1re -235/13

Curtea Supremă de Justiție

dispozitiv

24 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Petru Ursache,

Judecătorii–Ghenadie Nicolaev, Elena Covalenco, Nicolae Gordilă și Vladimir

Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către condamnatul Grapineac Alexandru Mihai împotriva încheierii Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2011, deciziilor Colegiilor penale ale Curții de

Apel Chișinău din 13 decembrie 2011 și Curții Supreme de Justiție din 06 martie

2013.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

În conformitate cu art. 453 alin. (2), 456 Cod de procedură penală, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de Grapineac Alexandru

Mihai împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 11 iulie 2011,

deciziilor Colegiilor penale ale Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2011 și

Curții Supreme de Justiție din 06 martie 2013, deoarece este declarat repetat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțarea integrală la 31 octombrie 2013.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Elena Covalenco

Nicolae Gordilă

Vladimir Timofti

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2014-04-30
0,94
1ra-675/2014 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr.1ra-675/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 02 aprilie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, examinînd admisib
CSJ 2013-11-13
0,93
1re-262/2013 — art. 313 CPP
Dosarul nr. 1re-262/2013 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 13 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, Judecători –
CSJ 2014-03-25
0,93
1ra-22/2014 — Coruperea pasivă
Dosarul nr. 1ra-22/2014 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE D E C I Z I E 25 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul lărgit în componența: Președinte – Constantin Gurschi, judecători – Elena Covalenco, Ion Arh
CSJ 2013-12-10
0,93
1ra-930/13 — art. 361 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-930/2013 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 19 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadi
CSJ 2013-10-02
0,93
1re-232/13 — plîngere împotriva încheierii judecătorului de instrucție
C I D E : inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Dragan Vladimir Vladimir împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 17 septembrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2013, ca
Sursă