1ra-800/13 — art.264 alin.1 Cod penal

Dosarul 1ra- 800/13

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

11 septembrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev și Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

partea vătămată Șurganov Denis și inculpata Tîmciuc Svetlana împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2013 în cauza penală în

privința lui

Tîmciuc Svetlana Valerii, născută la 20 mai

1981, originară și domiciliată în mun. Chișinău,

str. Milescu-Spătaru 9 ap.109;

Datele referitoare la termenul de examinare

al cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă :

1.Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 iunie 2012,

Tîmciuc Svetlana a fost condamnată în baza art. 264 alin.(1) Cod penal și în

conformitate cu art. 53 și 55 Cod penal, a fost liberată de răspundere penală, cu

încetarea procesului penal și tragerea la răspundere contravențională și i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale,

în sumă de 3000 lei.

Acțiunea civilă a părții vătămate Șurganov Denis a fost admisă parțial, în

partea încasării prejudiciului moral, cu încasarea de la inculpată a sumei de 25 000

lei.

1

Acțiunea civilă, în partea încasării prejudiciului material a fost admisă în

principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

constatat că Timciuc Svetlana, la 30 iunie 2011, aproximativ la orele 15-30,

aflîndu-se la volanul automobilului de model „Nissan Almera”, cu n/î CKE 880 și

deplasîndu-se pe str. Kiev din direcția str. T. Vladimirescu spre A. Russo, mun.

Chișinău, în timpul deplasării, ajungînd în regiunea blocului nr.5 pe str. Kiev, mun.

Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont de totalitatea

factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

de drum, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier, de care trebuie să

țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii de circulație și a

modalității de conducere a vehiculului, prin ce a încălcat prevederile art. 45 pct.1)

al Regulamentului Circulației Rutiere, preselectînd banda a doua de deplasare, nu a

ținut cont de prevederile pct.39 (1) și (3) din Regulamentul menționat și ca urmare

s-a tamponat cu motocicleta de model „Honda CBR 900RR”, cu n/î CAD 207,

condusă de Șurganov Denis, care se deplasa regulamentar în aceeași direcție, pe

banda a doua de circulație.

În rezultatul accidentului rutier, șoferului Șurganov Denis i-au fost cauzate,

conform raportului de expertiză medico-legală nr.322 din 19 iulie 2011, leziuni

corporale medii.

- procurorul, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea

unei noi hotărîri prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 264

alin.(1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 ani, iar în baza art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei închisorii să fie suspendată condiționat pe un termen de

probă de 2 ani.

În motivarea apelului, a fost menționat faptul că instanța de fond, la

adoptarea sentinței, a apreciat corect probele administrate de organul de

urmărire penală, dar incorect a liberat-o pe inculpată, conform art. 55 Cod

penal, de răspundere penală, din motiv că o condiție obligatorie pentru

aplicarea articolului menționat este ca inculpata să repare prejudiciul cauzat

prin infracțiune, ceea ce nu a avut loc, la fel, la stabilirea pedepsei

inculpatei, instanța de judecată nu a ținut cont de prevederile art. 7 și 75

Cod penal;

- partea vătămată Șurganov Denis și avocatul său, Anatolie

Bruma, care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care inculpata să fie condamnată în baza art. 264 alin.(1) Cod penal și

cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 300 000 lei.

Apelanții au menționat faptul că instanța de apel incorect a aplicat

prevederile art.55 Cod penal fiindcă are pretenții de ordin moral și material

2

față de inculpată, suma prejudiciului moral încasat fiind mică, aceasta

nefiind în concordanță cu suferințele fizice și psihice suportate;

- inculpata, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea

laturii civile, referitor la încasarea prejudiciului moral, cu pronunțarea unei

noi hotărîri prin care suma acestuia să fie stabilită în mărime de 10 000 lei

din motiv că sumele de 300 000 lei solicitată de partea vătămată și cea de

25 000 lei, încasată cu titlu de prejudiciu moral de instanța de judecată, sunt

exagerate, ea considerînd că suma de 10 000 lei propusă de ea părții

vătămate, cu titlu de prejudiciu moral, este una rezonabilă pentru suferințele

fizice și psihice suportate de partea vătămată în rezultatul accidentului rutier

comis.

2013, au fost admise apelurile procurorului, al părții vătămate Șurganov Denis și al

avocatului său, Bruma Anatolie și apelul inculpatei Tîmciuc Svetlana, a fost casată

sentința instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care Tîmciuc

Svetlana a fost condamnată în baza art. 264 alin.(1) Cod penal la amendă în

mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6000 lei, fără privarea de

dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă a părții vătămate Șurganov Denis, în partea încasării

prejudiciului moral, a fost admisă parțial, cu încasarea de la Tîmciuc Svetlana a

sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă a părții vătămate Șurganov Denis, în partea încasării

prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a menționat că, vinovăția

inculpatei a fost pe deplin dovedită și acțiunile ei corect au fost încadrate în baza

art. 264 alin.(1) Cod penal, însă la stabilirea pedepsei, instanța de fond n-a ținut

cont întocmai de prevederile Legii penale și ca urmare inculpata fiind condamnată

în baza art. 264 alin.(1) Cod penal, în baza art.55 Cod penal, procesul penal în

privința ei a fost încetat, liberînd-o pe inculpată de răspundere penală cu tragerea la

răspundere contravențională, punîndu-se la bază recunoașterea vinei de către

inculpată, căința sinceră, prezența unui copil minor la întreținere, faptul că este

însărcinată, circumstanțe care pot servi pentru aplicarea unei pedepse minime

prevăzute de sancțiunea art. 264 alin.(1) Cod penal, însă, instanța de fond, la

stabilirea pedepsei inculpatei, nu a ținut cont de faptul că aceasta nu a restituit

părții vătămate prejudiciul cauzat prin infracțiune, condiție obligatorie pentru

aplicarea art. 55 Cod penal.

declarare a recursului-art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, se solicită

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatei și

a cuantumului prejudiciului moral, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care acesteia să-i fie numită spre executare și pedeapsa

3

complementară- privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport și a unui

prejudiciu moral corespunzător suferințelor suportate.

În motivarea recursului este invocat faptul că instanța de judecată, la

stabilirea pedepsei inculpatei, incorect nu a privat-o pe aceasta de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un anumit termen, astfel numindu-i o pedeapsă

prea blîndă, iar suma prejudiciului moral încasată în mărime de 10 000 lei nu poate

avea un efect compensatoriu deplin, aceasta fiind mică;

5.1 În recursul inculpatei, fiind invocat ca temei de declarare a recursului

pct.6) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei

instanței de apel în latura penală, cu aplicarea în privința sa a prevederilor art. 55

Cod penal și cu încetarea procesului penal.

Recurenta menționează că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția prin faptul că, la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont că a

recuperat prejudiciul moral părții vătămate, la 30 aprilie 2013, prin intermediul

serviciului poștal a expediat părții vătămate suma de 10 000 lei, fapt confirmat prin

chitanța nr.6193 din 30 aprilie 2013, eliberată de Î.S. „Poșta Moldovei” iar

prejudiciul material urmează să fie restituit de către SAR „Donaris Grup”SA, cu

care soțul său a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă.

Astfel, în opinia recurentei, nu există impedimente pentru aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal în privința sa iar soluția instanței de apel fiind

nemotivată și bazată pe stabilirea eronată a faptelor prin neluarea în considerație a

argumentelor menționate.

materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Inculpata a invocat în recursul declarat, ca temei pentru recurs prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală iar partea vătămată –cele ale

pct.10) al articolului menționat.

Conform pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, conform pct.10) alin.(1) al aceluiași articol, în cazul cînd s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs constată că, textul recursurilor declarate nu cuprind o

careva motivare din punct de vedere ale temeiurilor stipulate în pct. 6) și 10) alin.

(1) ale art. 427 Cod de procedură penală, partea vătămată neaducînd careva

argumente în susținerea poziției sale privind individualizarea pedepsei inculpatei

contrar legii iar inculpata- a celei privind stabilirea eronată a faptelor prin neluarea

în considerație a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului

acestora, această eroare gravă de fapt nefiind o apreciere greșită a probelor.

4

În fapt, decizia atacată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată, recurenții fiind de acord cu încadrarea juridică

a acțiunilor inculpatei în baza art.264 alin.(1) Cod penal, decizia fiind contestată

doar în partea stabilirii pedepsei acesteia și în partea mărimii prejudiciului moral

încasat în beneficiul părții vătămate.

Colegiul penal menționează că sunt juste concluziile instanței de apel precum

că vinovăția inculpatei a fost pe deplin dovedită și acțiunile ei au fost încadrate în

baza art. 264 alin.(1) Cod penal- încălcarea regulilor de securitate a circulației

rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a

cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății,

însă la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de faptul că inculpata nu a

restituit părții vătămate prejudiciul cauzat, condiție obligatorie pentru aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal.

Astfel, instanța de apel întemeiat a conchis că circumstanțele atenuante ale

cauzei ca recunoașterea vinei, căința sinceră, prezența copilului minor la

întreținere, faptul că inculpata este însărcinată au servit drept temei pentru

aplicarea pedepsei minime prevăzute de sancțiunea articolului incriminat, nefiind

întrunite de către inculpată condițiile pentru liberarea de răspunderea penală, cu

tragerea la răspunderea contravențională, la momentul examinării cauzei în

instanța de apel, partea vătămată avînd pretenții de ordin material și moral față de

aceasta.

Din aceste motive, argumentele inculpatei nu pot fi reținute și vor fi respinse

ca neîntemeiate.

Motivele din recursul părții vătămate, acestea, la fel, nu pot servi ca temei de

casare a hotărîrii contestate, instanța de apel corect menționînd că sancțiunea art.

264 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul stabilirii pedepsei sub formă de

amendă sau muncă neremunerată în folosul comunității, nu prevede ca pedeapsă

complementară- privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, de aceea

inculpatei corect i-a fost stabilită doar pedeapsa principală sub formă de amendă.

Cît privește cuantumul prejudiciului moral încasat în folosul părții vătămate,

instanța de recurs nu găsește un careva temei de a interveni în latura civilă a

hotărîrii contestate, fiind justă concluzia instanței de apel precum că suma de

10 000 lei este una echitabilă și suficientă pentru satisfacția morală a acesteia.

În asemenea condiții, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității

recursurilor declarate, fiind vădit neîntemeiate.

Cod de procedură penală, Colegiul penal

5

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de partea vătămată

Șurganov Denis și de inculpata Tîmciuc Svetlana împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 11 martie 2013 în cauza penală în privința lui

Tîmciuc Svetlana Valerii, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 septembrie 2013.

Președinte Judecător Judecător

Petru Ursache Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti

Copia corespunde originalului

Judecător Ghenadie Nicolaev

6