1re-224/2013 — 188 alin.2 lit.b,e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 20 noiembrie 2012, adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției, Crețu Nicolae a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de Molodoi Oleg a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Crețu Nicolae, la 21 iunie 2012, aproximativ la ora 16 30, acționînd prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu cunoscutul său Babiac Rodion, urmărind 1 scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, pe drumul de prundiș între satele Tîrnova și Țaul, r-nul Dondușeni, l-au oprit pe partea vătămată Molodoi Oleg, care se deplasa în calitate de pasager, cu ajutorul unei motociclete, fără numere de înmatriculare, de culoare albastră și, amenințîndu-l cu aplicarea violenței periculoase pentru viață și sănătate, în acest scop fiind efectuată o împușcătură dintru-un pistol confecționat în condiții casnise, au sustras victimei mijlocul de transport, cauzîndu-i un prejudiciu material în valoare totală de 4000 lei.

Sentința în cauză a fost contestată cu recurs de către inculpatul, Crețu Nicolae, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, argumentînd că și-a recunoscut vina integral, se căiește sincer de cele comise și are la întreținere doi copii minori.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2013, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul Crețu Nicolae.

Colegiul penal și-a argumentat soluția prin aceea că instanța de fond a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, ajungînd la o concluzie justă privind vinovăția lui Crețu Nicolae în săvîrșirea infracțiunii imputate. Referitor la pedeapsa aplicată, instanța de apel a menționat că aceasta a fost stabilită de către prima instanță ținîndu-se cont de toate circumstanțele cauzei, astfel stabilindu-i o pedeapsă corectă, legală și echitabilă.

Împotriva hotărîrilor judecătorești nominalizate a declarat recurs în anulare inculpatul Crețu Nicolae, care, fără a invoca vre-un temei de drept din cele prevăzute în art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea acestora și dispunerea rejudecării cauzei, deoarece în instanța de apel nu au fost audiați martorii Carp Igor și Sochircă Nicolai, declarațiile cărora au o importanță obiectivă asupra cauzei și dînsul nu a avut posibilitatea de a le pune întrebări pentru stabilirea adevărului, care confirmă nevinovăția sa în infracțiunea imputată.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în baza materialelor cauzei și în raport cu motivele invocate, 2 Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, recursul în anulare trebuie motivat, cu indicarea obligatorie a vreunui temei concret prevăzut în art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, conținutul acestuia, cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate din punct de vedere al problemei de drept și evidențierea viciului fundamental care, în opinia recurentului, în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată. Astfel, conform art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.66 din 05 aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012), hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Deoarece temeiurile pentru recurs în anulare sînt expres și limitativ stipulate de lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la aceasta, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază. Din textul recursului în anulare se vede că, condamnatul Crețu Nicolae nu a respectat aceste cerințe și n-a invocat expres nici unul din temeiurile prevăzute la art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, ci doar în motivare a menționat că solicită dispunerea cauzei la rejudecare, prin care acțiunile sale să fie reîncadrate la o altă normă penală, fără a motiva ilegalitatea hotărîrilor atacate sub aspectul cerințelor și exigenților legii și fără a invoca vre-un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care a afectat hotărîrea atacată. Potrivit art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol. Cerințele obligatorii nominalizate nu au fost respectate de către condamnatul Crețu Nicolae la declararea recursului, temei ce impune inadmisibilitatea recursului declarat, deoarece acesta nu corespunde cerințelor de conținut. 3 Mai mult, Colegiul penal reține, că potrivit art. 509 alin. (6) Cod de procedură penală sentința adoptată în procedura acordului de recunoaștere a vinovăției poate fi contestată doar privitor la încălcările procesuale și măsura de pedeapsă.

În conformitate cu prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Crețu Nicolae Gheorghe, împotriva sentinței Judecătoriei Dondușeni din 20 noiembrie 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2013 în cauza penală în privința acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 august 2013. Președinte Constantin Gurschi Judecători Constantin Alerguș Andrei Harghel 4