1ra-622/2013 — 324 alin.2 lit.c, 330 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 05 iulie 2010, Gajosu Valerii a fost achitat de sub învinuire a infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit.c) și art.330 alin.(1) Cod penal, din motivul că în acțiunile inculpatului nu s-a constat existența faptelor infracțiunilor incriminate. Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gadîrcă Snejana privind încasarea prejudiciului material în sumă de 1500 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei a fost respinsă.

De către organul de urmărire penală, Gajosu Valerii a fost învinuit în faptul că, activînd în funcția de profesor de chirurgie în cadrul Colegiului de medicină mun. Bălți, numit prin ordinul nr. 82-p din 01 septembrie 2005 în baza contractului individual de muncă nr.106 din 01.09.2005, iar prin ordinul nr.34 din 01 aprilie 2009 fiind inclus în componența comisiei de examinare și calificare a examenelor de absolvire și în legătură cu aceasta, fiind implicat în conformitate cu prevederile art.10 și 25 al Legii Învățămîntului la procesul de finalizare a studiilor în Colegiul prin susținerea examenelor de absolvire, urmat de eliberarea diplomelor de studii medii de specialitate, în baza căreia titularului ei obține calificarea de specialist cu un nivel mediu în profilul și specialitatea respectivă și care îi acordă dreptul acesteia de plasare a acestuia în cîmpul muncii și de continuare a studiilor în învățămîntul superior universitar, adică astfel, fiind investit temporar cu drepturi și obligații în vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție, în perioada lunii mai 2009, din motive și în scop cupidant prin intermediul lui V. Savciuc și I. Bogomolinaia – studenți ai grupei F 302 al Colegiului de medicină din Bălți, al cărei diriginte era V. Gajosu, în mod intenționat, dîndu-și seama că prin acțiunile sale pretinde de la absolvenții instituției de învățămînt bani ce nu i se cuvin pentru îndeplinirea acțiunilor ce țin de obligațiile sale de serviciu, a răspîndit vestea printre studenții gr. nr. 302 că pentru susținerea examenelor de absolvire pe note pozitive vor trebui să achite cîte 1500 lei. Ulterior, la 16 mai 2009 în cadrul unei discuții telefonice cu studenta gr. nr. 302 Gadîrcă S., a solicitat de la aceasta suma de 1500 lei, pentru a o aprecia cu note pozitive la examenele de absolvire, dîndu-i de înțeles că în caz contrar nu va finaliza 2 cu succes procesul de studii și susținînd că îi va determina și pe restul membrilor comisiei de examinare să o aprecieze pozitiv, iar la 01 iunie 2009, la ora 13 00, a primit de la studenta Gadîrcă Snejana, banii estorcați în sumă de 1500 lei, unde a fost reținut de colaboratorii poliției în incinta Colegiului Medicină mun. Bălți, str. Decebal 101. 2.1. Tot el, este învinuit de faptul că fiind persoană cu funcție de răspundere, activînd în funcție de profesor de chirurgie în cadrul Colegiului de Medicină mun. Bălți, numit în această funcție prin ordinul nr. 82-p din 01.09.2005 în baza contractului individual de muncă nr. 106 din 01.09.2005, iar prin ordinul nr. 34 din 01.04.2009 fiind inclus în componența comisiei de examinare și calificare la examenele de absolvire și în legătură cu aceasta urmînd a fi implicat în conformitate cu prevederile art. 10 și 25 al Legii Învățămîntului la procesul de finalizare a studiilor în Colegiul prin susținerea examenelor de absolvire, urmat de eliberarea diplomelor de studii medii de specialitate, în baza căreia titularul ei obține calificarea de specialist cu un nivel mediu în profilul și specialitatea respectivă și care î-i acordă dreptul acestuia de plasare în cîmpul muncii și de continuare a studiilor în învățămîntul superior universitar, adică astfel fiind investit temporar cu drepturi și obligații în vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție, în perioada lunii mai 2009 din motive și în scop cupidant prin intermediul lui V. Savciuc, student al grupei nr. F 302 al Colegiului de Medicină din mun. Bălți, al cărei diriginte era V. Gajosu, a pretins într-o zi nestabilită pe la mijlocul lunii mai 2009, sub pretextul aprecierii cu notă pozitivă la examenul de stat la disciplina „Chirurgie", prin estorcare, primirea de la eleva colegiului de medicină Spijavca Alina, studentă a grupei nr. F 302, bani ce nu i se cuveneau în sumă de 300 dolari SUA, iar într-o zi nestabiliră a lunii mai 2009 întîlnindu-se cu aceasta în incinta Spitalului mun. Bălți, unde Spijavca Alina petrecea practica de stat, a întrebat-o dacă a pregătit banii și dacă i-a transmis ei V. Savciuc despre aceasta. 2.2. Tot el, Gajosu Balerii este învinuit în faptul, că deținînd funcția de profesor de chirurgie în cadrul Colegiului de Medicină mun. Bălți, numit în această funcție prin ordinul nr. 82-p din 01.09.2005 în baza contractului individual de muncă nr. 106 din 01.09.2005, conform căruia era obligat să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu prevederile Codului Muncii 3 și Regulamentului intern, în perioada lunilor decembrie 2008 - mai 2009, acționînd în mod intenționat, urmărind scopul de profit, prin estorcare, a pretins de la studenta grupei AM9 403 Pîrcalab Lilia, remunerare ilicită, pentru notarea cu note pozitive pentru simestrul II, ridicarea notei de evaluare, cu admiterea la examen și susținerea reușită a examenului la disciplina chirurgie, iar drept consecință a primit recompensă ilicită, în decembrie 2008 - 400 lei, în mai 2009 - 300 lei, în total suma de 700 lei pentru îndeplinirea unor acțiuni ce țin de obligațiile lui de serviciu. 2.

Tot el, este învinuit în aceea că deținînd funcția de profesor de chirurgie în cadrul Colegiului de Medicină mun. Bălți, numit în această funcție prin ordinul nr. 82-p din 01.09.2005 în baza contractului individual de muncă nr. 106 din 01.09.2005, potrivit căruia era obligat să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu prevederile Codului Muncii și Regulamentului intern, în perioada lunii iunie 2007, decembrie 2008 și mai 2009, acționînd în mod intenționat, urmărind scopul de profit, prin estorcare, a pretins de la studenta grupei AM9 403 Russ Anastasia remunerare ilicită, pentru notarea cu note pozitive pentru simestrul I an.2007 și simestru II an.2009, pentru ridicarea notei de evaluare, cu admiterea la examen și susținerea reușită a examenului la disciplina chirurgie, iar drept consecință a primit recompensă ilicită, în iunie 2007 - 200 lei, în decembrie 2008 - 500 lei, în mai 2009 - 400 lei, în total suma de 1100 lei, pentru îndeplinirea unor acțiuni ce țin de obligațiile lui de serviciu. 3. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia pe învinuirea adusă în baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Gajosu Valerii să fie condamnat în baza art. 324 alin.(2) lit.c) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de profesor pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, precum și să fie admisă acțiunea civilă înaintată de Gadîrcă S. În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat că instanța de fond unilateral a examinat probele prezentate și neîntemeiat a respins probele învinuirii, iar declarațiile părții vătămate Gadîrcă Snejana urmau a fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece acestea indică direct că de la ultima 4 au fost ceruți bani pentru susținerea examenelor, iar dînsa sub controlul organelor de drept i-a transmis acești bani inculpatului Gajosu V., care i-a pus în buzunar. Totodată, vinovăția lui Gajosu V. este confirmată și prin următoarele probe: - declarațiile martorilor Gadîrcă V., Boz A., Rodionov R., Dimcova I., Roșca A., Josan V., declarațiile părții vătămate Spijavca A., care, deși ulterior și-a schimbat depozițiile, în instanța de fond a confirmat vina inculpatului Gajosu V., precum și actele cauzei: - procesul-verbal de examinare a purtătorului material de informație, descifrările convorbirilor telefonice, procesul-verbal de cercetare la fața locului, expertiza-chimică, care în cumul dovedesc că Gajosu V. a pretins, acceptat și a primit bani de la Gadîrcă S. și Spijavca A. La fel, instanța neîntemeiat a respins ca probă înregistrarea telefonică efectuată de partea vătămată Gadîrcă S., din motiv că această înscriere nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție, fiindcă partea vătămată nu este organ de urmărire penală. Însăși Gajosu V. în cadrul urmăririi penale fiind audiat în calitate de bănuit a recunoscut că a vorbit la telefon cu Gadîrcă S., fapt care confirmă că dînsul a pretins bani ce nu i se cuvin. Faptul că inculpatul a primit banii extorcați în incinta Colegiului de Medicină mun. Bălți la 01 iunie 2009 se confirmă și prin reprezentații organului de urmărire penală, Radionov Roman, Boz Andrian și Dimcova Irina care au participat la reținerea inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2011, a fost respins, ca depus peste termen apelul declarat de acuzatorul de stat și menținută sentința contestată. Instanța de apel a argumentat, că potrivit materialelor cauzei, instanța de fond la 23 iunie 2010 l-a anunțat pe procuror despre redactarea sentinței și posibilitatea de a face cunoștință cu partea motivată a sentinței. Potrivit art. 399 alin.(2) Cod de procedură penală, procurorul nu a înaintat cerere pentru a-i fi înmînată copia de pe sentința redactată. La 16 august 2010, procurorul a depus apel, deci, peste termenul legal de 15 zile prevăzut pentru declararea apelului.

Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul, care, a solicitat casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare, deoarece instanța nu a luat în considerație faptul că chiar în textul apelului a fost indicat, că sentința redactată a parvenit la Procuratura mun. Bălți la 10 5 august 2010, care fiind confirmată prin scrisoarea nr. c 219 din 15 iulie 2010 privind solicitarea sentinței din registrul de evidență a documentelor.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 06 martie 2012, a fost admis recursul declarat de procuror, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 martie 2011 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată. Colegiul a constatat că potrivit procesului-verbal al ședinței instanței de apel, acesta nu a pus în discuția părților chestiunea cu privire la depunerea apelului în termen sau nu, precum și să consulte opinia procurorului cu privire la termenul de declarare a apelului.

Rejudecînd cauza, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de procuror. La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat că, instanța de fond în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul art. 101 CPP, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la achitarea lui Gajosu Valerii de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit.c) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului nu s-a constatat existența faptei infracțiunii imputate. În acest aspect, instanța de apel, considerînd ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe de achitare a inculpatului Gajosu V., a statuat pe probele anexate la dosar și cercetate inclusiv în instanța de apel, precum și a menționat că referitor la interceptarea convorbirii telefonice efectuate de către partea vătămată Gadîrcă S. la dictofonul telefonului mobil, care a fost prezentată organului de urmărire penală, instanța de fond, corect a respins-o ca probă, deoarece, interceptarea dată a fost efectuată încă pînă la pornirea urmăririi penale de către o persoană neabilitată cu acest drept, fiind încălcat prevederile art. 93 alin.(2), (4) Cod de procedură penală. La fel, instanța a conchis că înregistrările convorbirilor telefonice prezentate de acuzatorul de stat ca probă în confirmarea vinovăției lui 6 Gajosu V. sunt înregistate convorbirile între două persoane de gen femenin și masculin, însă nu este demonstrat prin expertiza respectivă că glasul personei de gen masculin iar aparține concret lui Gajosu V. sau altei persoane.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin.(1) pct.6) și 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărîrea instanței de apel, solicitînd casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță, în alt complet de judecată, invocînd că, instanța de apel nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, - nu a făcut analiza tuturor probelor prezentate de procuror, iar în expunerea argumentelor sale a admis niște concluzii de ordin general. În acest aspect, recurentul indică că, potrivit probelor administrate în cadrul urmării penale și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel vinovăția inculpatului Gajosu Valerii în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 324 alin.(2) lit.c) Cod penal a fost incontestabil demonstrată, iar instanțele judecătorești enunțate nu au cercetat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele prezentate de către partea acuzării, și anume: - declarațiile părților vătămate Gadîrcă S., Spijavca A.; - declarațiile martorilor Dimcova I., Boz A., Gadîrcă V., Radionov R., Josan V., Roșca A., Savciuc V.; - descifrările convorbirilor telefonice; - declarațiile date de Gajosu V. în calitate de bănuit. Instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Judecînd recursul declarat de procuror, în baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în alt complet de judecată, din următoarele motive. Potrivit art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd instanța nu s-a 7 pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Conform prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de instanța de fond. Decizia instanței de apel, conform art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și dispozitivul sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi procesuale obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Astfel, Colegiul penal lărgit ține să expună că judecînd apelul instanța de apel nu se poate limita doar la redarea de la persoana a treia a circumstanțelor și împrejurărilor cauzei constatate de prima instanță, ci urmează să examineze și să supună verificării toate probele și argumentele aduse de apelant, respectînd prevederile legale enunțate anterior. În această privință, se constată, că argumentele invocate de procuror în recurs își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuată în cauză, inclusiv sub aspectul că, judecînd apelul, instanța de apel nu a înlăturat incertitudinile ridicate de apelant, ci aceasta doar le-a expus succint, fără a le analiza în ansamblul lor, coroborîndu-le cu celelalte probe administrate în dosar. Mai mult, aceleiași temeiuri recurentul le-a invocat anterior în apel însă, instanța de apel le-a enunțat incomplet în conținutul deciziei sale, prin ce au fost admise derogări și de la Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12 decembrie 2005 “Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, unde în pct.22.2 este specificat că, în partea 8 descriptivă a deciziei se expune fondul apelului, conținutul solicitărilor părților participante în ședința judiciară și argumentele suplimentare, fapt care nu a fost îndeplinit de către instanța de apel. De asemenea, la argumentarea necesității respingerii apelului declarat de acuzatorul de stat, instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, acordînd o valoare primară probelor care, în opinia acestei instanțe, demonstrează nevinovăția lui Gajosu Valerii în coruperea pasivă, în detrimentul celor aduse de partea acuzării. Astfel, fără justă apreciere au fost lăsate declarațiile părțiilor vătămate Gadîrcă Snejana depuse în cadrul urmăririi penale și susținute în ședința de judecată a instanței de fond și de apel, și a lui Spijavca Alina depuse în cadrul urmăririi penale, unde, cu lux de amănunte au descris circumstanțele în care a avut loc extorcarea de bani, confirmat prin conținutul înregistrării convorbirilor telefonice prezentate de partea vătămată Gadîrcă S. ca confirmare a veridicității declarațiilor depuse de aceasta. Ulterior, partea vătămată Spijavca A. și-a modificat declarațiile date anterior, deoarece mama sa a îndrumat-o să nu dea declarații împotriva lui V. Gajosu. Totodată, a mai menționat că nimeni din colaboratorii de poliție nu a impus-o să dea declarații împotriva lui V. Gajosu, iar declarațiile care le- a dat în cadrul urmăririi penale sunt veridice, fapt confirmat prin declarațiile lui Spijavca Alina date în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond și a martorului Spijavca Maria (mama părții vătămate), (f.d.211-213, 221-226, vol.III ). La fel, depozițiile părții vătămate Spijavca A. se confirmă și prin confruntarea între Spijavca A. și Savciuc V. (f.d.28, vol.II). Martorul Savciuc Victor a confirmat faptul, „că profesorul Gajosu Valerii i-a cerut să spună la studenți să dea bani pentru susținerea reușită a examenelor de stat și anume că banii să fie transmiși chirurgului”. Ca fiind incorectă, Colegiul penal lărgit apreciază și concluziile instanțelor judecătorești referitor la soarta înregistrării telefonice prezentate de partea vătămată Gadîrcă Snejana. Instanța de fond a respins ca probă înregistrarea telefonică prezentată de partea vătămată Gadîrcă S. privind confirmarea declarațiilor sale dintre ea, Savciuc S. și Gajosu V., motivînd că înregistrarea telefonică a fost 9 efectuată cu încălcarea art. 135 Cod de procedură penală și pînă la pornirea urmăririi penale. În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 135 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.122-XV din 14 martie 2003), interceptarea comunicărilor (convorbirilor telefonice prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectuează de către organul de urmărire penală cu autorizația judecătorului de instrucție în baza ordonanței motivate a procurorului ... Astfel, de către partea vătămată Snejana Gadîrcă, prevederile normei date nu a fost încălcat, interceptarea comunicărilor fiind numai prerogativa organului de urmărire penală. Gadîrcă Snejana este o persoană fizică și nu este organ de urmărire penală care să solicite judecătorului de instrucție autorizarea interceptării telefonice. Partea vătămată Gadîrcă S. a transmis organului de urmărire penală pentru dovedirea faptului pretinderii mijloacelor bănești de către profesorul Gajosu V., cartela flash cu înregistrările efectuate la 16 mai 2009, care, prin ordonanță s-a ridicat cartela de memorie, iar examinarea purtătorului material de informație a fost fixată în procesul-verbal și, ulterior de pe cartelă informația a fost copiată pe disc și flashul a fost recunoscut corp delic, care a fost anexat la materialele cauzei. Veridicitatea conținutului înregistrărilor a fost confirmată inclusiv de martorul Savciuc Victor. Referitor la faptul că Gadîrcă S. a efectuat apel telefonic către Gajosu V. se confirmă și prin descifrările telefonice, de unde rezultă că la 16 mai 2009, a avut loc convorbirea telefonică între partea vătămată Gadîrcă S. și Gajosu V., care, coincide cu durata convorbirii înregistrate de aceasta în cartela de memorie. Astfel, partea vătămată Gadîrcă S. și martorul Savciuc S. au declarat instanței, că au vorbit la telefon, referitor la strîngerea banilor pentru profesor în scopul obținerii de note pozitive la examen, unde, Gajosu V. în cadrul urmăririi penale fiind audiat în calitate de bănuit a recunoscut faptul că a vorbit la telefon cu Gadîrcă S., însă ulterior, a infirmat acest fapt. La fel, instanțele judecătorești nu au apreciat în nici un fel declarațiile 10 inculpatului Gajosu V., care, a declarat că numărul său de tel. este – 069401171 și, în luna mai 2009 a fost sunat de Gadîrcă S., dar cînd a auzit vorba despre bani, nu a dorit să vorbească și a întrerupt convorbirea. În această privință nu se întrevăd derogări de la prevederile art. 93 alin.(3) Cod de procedură penală, care stabilește că aceste date pot fi utilizate ca probe dacă au fost dobîndite de organul de urmărire penală sau de altă parte în proces, cu respectarea prevederilor prezentului cod. Colegiul penal lărgit ține să expună, că și CEDO s-a expus pe această problemă în cauzele Savițchi versus Moldova (precitat, § 59) și Busuioc contra Moldovei (precitat, § 88), unde forul internațional a statuat clar că, poziția instanțelor de judecată, prin care acestea resping probele aduse de părți nu poate fi considerată justificată și necesară într-o societate democrată. Prin urmare, instanța de judecată, de rînd cu alte probe, urmează să se expună și asupra conținutului înregistrărilor audio, anexate la dosar, care, în opinia acuzatorului de stat confirmă veridicitatea depozițiilor părții vătămate Gadîrcă S., depuse sub jurămînt. Erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituid instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale penale la pronunțarea hotărîrii judecătorești. Colegiul conchide că temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală – că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, persistă în cauză. Încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecători. În procesul rejudecării cauzei instanța urmează să țină cont de argumentele formulate în apel și cele expuse în prezenta decizie, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel de procuror, inclusiv asupra argumentelor procurorului care consideră că vinovăția lui Gajosu Valerii este dovedită inclusiv prin descifrările 11 convorbirilor telefonice între partea vătămată Gadîrcă Snejana și Gajosu Valerii, care le-a efectuat la telefonul mobil cu nr. 069401171. Faptul că partea vătămată a efectuat convorbirea telefonică se confirmă, în opinia procurorului, de rînd cu alte probe, prin declarațiile martorului Savciuc S. care a confirmat că a vorbit la telefon cu Gadîrcă Snejana referitor la strîngerea banilor de către profesorul Gajosu V. pentru notarea cu note pozitive la examen, precum și prin audierea lui Gajosu V. în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit, care, în prezența apărătorului Gligor V., a recunoscut faptul, că în luna mai 2009 a fost sunat de S. Gadîrcă, dar cînd a auzit vorba despre bani, a întrerupt convorbirea (f.d.95, vol.I). Înlăturînd omisiunile omise, instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate de procuror, va aprecia toate probele în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și va adopta o hotărîre legală și întemeiată în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Valentina Costaș, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2013 în cauza penală în privința lui Gajosu Valerii Vasile cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată în ședință publică la 06 august 2013, ora 09 30. Președinte Andrei Harghel Judecători Constantin Alerguș Tatiana Vieru Ion Corolevschi Ion Vîlcov 12