ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.07.2013

1ra-707/2013 — 264 alin.3 lit.a CP

HOTĂRÂRE
24.07.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
264 alin.3 lit.a CP
Temei legal
264 alin.3 lit.a CP
Citează această cauză
1ra-707/2013 — 264 alin.3 lit.a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul 1ra-707/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

10 iulie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Constantin Gurschi,

judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Buga Andrei și avocatul acestuia Ocerednaia Larisa împotriva

sentinței Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2011 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2013, în cauza penală în

privința lui

Buga Andrei Ștefan,

născut la 04 februarie 1977, originar din r-nul

Sîngerei, s. Prepelița, domiciliat în mun. Bălți, str.

Strîi 3, ap.81.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

2011 (prima instanță);

de la 04 iunie 2012 – pînă la 18 decembrie 2012

(instanța de apel);

de la 21 martie 2013 – pînă la 10 iulie 2013

(instanța de recurs ordinar).

Andrei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit.a) Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

1

Andrei, la 25 septembrie 2010, aproximativ la orele 1500, conducînd

automobilul propriu de model „Wolkswagen Golf” cu nr. de înmatriculare

SG AM 873, deplasîndu-se din direcția Bălți spre Chișinău, la km.19+200 m,

a încălcat cerințele pct. 42) alin.(3), pct. 45) alin.(1) lit a), b), d), pct. 51) lit. b),

c), d), pct. 52) alin.(2) ale Regulamentului circulației rutiere, adică a intrat pe

partea carosabilului destinată circulației în sens opus, nu a condus vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, țînînd permanent seama de starea

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care iar

permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră, înaintea depășirii nu s-a

asigurat că, cel care îl precede pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși

sau intenția de a preselecta spre stînga, poate efectua depășirea fără a pune în pericol

sau a stînjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze

are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite

executarea acestei manevre, poate să revină pe banda precedentă fără a stînjeni

vehiculul depășit, în timpul depășirii, n-a menținut un interval lateral suficient în

raport cu vehiculul pe care îl depășește și anume, intenționînd să depășească

automobilul de model Vaz 21011, cu nr. de înmatriculare BL CL 203, condus

de către cet. Golban Ion, care se deplasa regulamentar pe a doua bandă de

circulație de lîngă axa drumului, în direcția mun. Chișinău, a intrat pe banda

de circulație în sens opus, peste marcajul rutier nr. 1.3 „Linia îngustă

continuă dublă", apoi intenționînd să revină pe banda precedentă, a

tamponat lateral automobilul de model Vaz 21011, cu nr. de înmatriculare

BL CL 203, condus de către cet. Golban Ion, în urma cărui fapt, ambele

automobile au derapat de pe partea carosabilă, în cuvetul din partea

dreaptă.

În rezultatul accidentului rutier, le-au fost cauzate vătămări corporale

și anume, șoferului automobilului de model Vaz 21011, Golban Ion, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 262 „D", din 20 decembrie 2010 –

vătămări corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, iar pasagerului

automobilului de model “Volkswagen Golf” Procopciuc Efim, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.263 “D”, din 20 decembrie 2010 –

vătămări corporale grave periculoase pentru viață.

2

Astfel, Buga Andrei prin acțiunile sale a încălcat regulile de securitate

a circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o

vătămare corporală gravă a integrității corporale sau a sănătății, prin ce a

săvîrșit infracțiunea, prevăzută de alin. (3) lit.a) al art. 264 Cod penal.

Andrei și avocatul acestuia Larisa Ocerednîi, care au solicitat casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat

pentru infracțiunea imputată, din motiv că organul de urmărire penală a

administrat probele existente la materialele cauzei cu încălcări ale legislației

procesual-penale.

2012, a fost admis apelul avocatului Larisa Ocerednîi și al inculpatului Buga

Andrei, casată sentința Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2011 din alte

motive, inclusiv din oficiu, și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

În temeiul art. 332 alin.(1), 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală,

procesul penal în baza art. 264 alin.(3) lit.a) Cod penal, în privința lui Buga

Andrei a fost încetat, din motiv că există circumstanțe care condiționează

tragerea lui la răspundere penală.

procedurale efectuate de organul de urmărire penală după emiterea

ordonanței de neîncepere a urmăririi penale în privința lui Buga Andrei sunt

contrare prevederilor art. 22 alin.(2) Cod de procedură penală – „dreptul de

a nu fi urmărit, judecat sau pedepsit de mai multe ori”, astfel „scoaterea de

sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea

repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceiași faptă, cu excepția

cazurilor, cînd fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea respectivă”.

Prin urmare reluarea urmăririi penale poate avea loc numai dacă apar

fapte noi sau recent descoperite, ori există un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărîrea atacată. Ordonanța

procurorului r-lui Sîngerei, A. Bordianu, din 24 iunie 2011, privind reluarea

urmăririi penale, nu conține referire la fapte noi ori recent descoperite sau

3

un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente care ar fi afectat

hotărîrea de neîncepere a urmăririi penale, aceasta purtînd un caracter

formal, fiind invocate motivul administrării probelor noi și anume - raportul

de expertiză traseologică nr. 938 din 03 mai 2011.

procurorul, care invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, a solicitat, casarea acesteia cu menținerea

sentinței Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2011, argumentînd că

instanța de apel a considerat neîntemeiat de a înceta procesul penal în

privința lui Buga A., din motivul încălcării în cadrul urmăririi penale a

principiului „non bis in idem”, prin ce a fost încălcat părții vătămate –

„dreptul la viață și la integritate fizică și psihică” precum și „dreptul la

proprietate privată și protecția acesteia”.

23 octombrie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 aprilie 2012 și dispusă

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

Bălți din 06 februarie 2013, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de

avocatul Ocerednaia Larisa și inculpatul Buga Andrei.

În motivarea soluției Colegiul a menționat, că instanța de fond corect a

apreciat circumstanțele de fapt și de drept, probele au fost apreciate în

modul corespunzător, acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în

prevederile art. 264 alin.(3) lit.a) Cod penal.

La fel, instanța de apel a invocat că argumentele apelanților precum că

în schița accidentului rutier au fost efectuate corectări, au fost respinse de

către aceasta, deoarece nu sunt careva date de a pune la îndoială.

Totodată, Colegiul penal a considerat ca neîntemeiată versiunea

inculpatului Buga A. și avocatul acesteia Ocerednaia I., precum că partea

vătămată se afla în stare de ebrietate, fapt ce pune la îndoială capacitatea

acestuia de a reacționa în situația creată, findcă așa stare nu se află în

legătură cu fapta săvîrșită.

4

Prin urmare, instanța de fond corect a respins demersurile apelanților

privind dispunerea efectuării expertizelor tehnico-criminalistică și

psihofiziologică în privința părții vătămate Golban I.

Mai mult ca atît, în ședința de judecată a instanței de apel apelanții nu

au solicitat efectuarea acestor expertize.

Referitor la pedeapsa aplicată lui Buga A., instanța de apel a menționat

că aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art.7, 61, 75 și 90 Cod

penal.

avocatul acestuia Ocerednaia Larisa au declarat recurs ordinar, care,

invocînd ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de

procedură penală, au solicitat, casarea deciziei instanței de apel și remiterea

cauzei la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată, invocînd

că:

- în cauza penală lipsesc careva probe, care ar confirma existența în

acțiunile lui Buga A. a elementelor constitutive ale infracțiunii și vinovăția

acestuia în accidentul rutier care a avut loc la 25 septembrie 2010;

- la baza sentinței de condamnare a lui Buga A. sunt puse declarațiile

părții vătămate Golban I., însă declarațiile acestuia confirmă faptul că

inculpatul nu este vinovat în săvîrșirea infracțiunii imputate;

- atît la etapa urmăririi penale, cît și la etapa cercetării judecătorești, au

fost încălcate drepturile lui Buga Andrei la o examinare obiectivă și

multilaterală a cauzei, deoarece au fost înaintate mai multe demersuri care

au fost respinse de către instanță;

- schema accidentului rutier conține corectări și adăugări, astfel aceasta

nu poate fi pusă ca probă la baza condamnării lui Buga A.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal consideră

inadmisibilitatea recursului din următoarele considerente.

Dispoziția art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, la care se

referă recurenții prevede expres și limitativ 4 temeiuri în baza cărora pot fi

supuse recursului hotărîrile instanței de apel:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel;

5

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția,

și pct.8) cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În recursul declarat nu se face trimitere la vreun temei concret pentru

recurs prevăzut în pct.6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, recurenții

exprimîndu-și dezacordul cu modul de apreciere a probelor.

Se constată că motivele din recursul ordinar sînt identice cu cele

invocate în apel.

Totodată, atît avocatul, cît și inculpatul nu indică nici un argument în

susținerea acestor motive, nu invocă concret, asupra căror motive nu s-a

pronunțat instanța de apel, care sînt argumentele care ar confirma că

inculpatul Buga Andrei nu a comis infracțiunea imputată acestuia.

Nici instanța de recurs nu constată prezența pretinselor erori, deoarece

din conținutul deciziei recurate rezultă că Curtea de Apel Bălți a oferit

răspuns detaliat la toate motivele apelului apărării. Prin urmare, cu privire

la temeiurile de casare menționate, Colegiul penal conchide că critica

formulată este lipsită de suport probant și poartă un caracter declarativ.

În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal reține că, instanța de fond și de apel, în baza probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în

ședința de judecată cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de

procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,

veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția lui Buga Andrei

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit.a) Cod penal.

Totodată, temeiurile invocate de recurenți referitor la nevinovăția lui

Buga A. în săvîrșirea infracțiunii imputate, sînt neîntemeiate și se resping,

deoarece atît instanța de fond, cît și instanța de apel au motivat

6

condamnarea lui A. Buga prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente

probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea

infracțiunii imputate și anume: - procesul-verbal de cercetare a locului

accidentului rutier din 25 septembrie 2010, schema accidentului rutier,

fototabelul (f.d.38-44, vol.I); - rapoartele de examinare și de expertiză

medico-legală nr. 264 D din 26 octombrie 2010 și 20 decembrie 2010 în

privința lui Golban Ion, conform căruia la acesta au fost depistate “fractura

oaselor pubian și ischiatic pe stînga, excoriații”, care sunt calificate ca vătămări

corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d.64,78, vol.I); -

rapoartele de examinare și de expertiză medico-legală nr.249 D din 21

octombrie 2010 și 20 decembrie 2010 în privința lui Procopciuc Efim, potrivit

căruia la acesta au fost depistate “fractură închisă femurul sting treimea medie

cu deplasare, contuzie torace, entorsă capsule-ligamentară a regiunii cervical a

coloanei vertebrale”, care sunt calificate ca vătămări corporale grave

periculoase pentru viață (f.d.61,74, vol.I); - explicațiile părții vătămate

Procopciuc Efim, date în cadrul urmăririi penale și susținute în cadrul

ședinței instanței de fond și de apel, care a comunicat că el este cumnatul lui

Buga Andrei. La 25 septembrie 2010, aproximativ pe la ora 1500, el împreună

cu Buga A. care conducea automobilul de model W-Golf 3, au pornit spre s.

Prepelița, r-nul Sîngerei. Mergînd pe traseul Bălți-Sărăteni spre or. Chișinău,

ajungînd în apropierea s. Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei, aveau viteza

aproximativ 90-95 km/oră și se deplasau pe prima bandă. În fața lor, la o

distanță de 150-200 m se deplasa un automobil de model VAZ, de culoare

roșie. Buga A. a trecut pe a doua bandă, fiindcă dorea să depășească

automobilul de model VAZ. În momentul cînd a început depășirea, ajungînd

în drept cu automobilul VAZ, șoferul a cotit brusc spre stînga sa, adică spre

ei, iar Buga A. tot a cotit puțin spre stînga și în acel moment automobilul de

model VAT s-a ciocnit în partea dreaptă a automobilului W-Golf 3,

producîndu-se accidentul. Nu a observant dacă a ieșit pe contrasens. Nu

poate spune unde s-a produs accidentul între automobile, adică pe care

bandă se aflau ei și automobilul de model VAZ. Ulterior, și-a revenit în

automobil cu piciorul strîns între scaune, unde a fost ajutat și scos din

automobil, după care transportat la spital (f.d.66,101,235-236,vol.I,

f.d.23,vol.II); - raportul de expertiză traseologică nr. 938 din 03 mai 2011,

7

potrivit concluziei s-a constatat că “la momentul inițial al ciocnirii automobilelor

“Volkswagen Golf” și “VAZ-21011” acestea se deplasau în aceeași direcție, avînd

osiile lor longitudinal situate sub un unghi de aproximativ 15 0; - procesul-verbal

de audierea a părții vătămate Golban Ion în cadrul urmăririi penale din 30

iunie 2011 și de interogare a acestuia în cadrul ședinței instanței de fond

(f.d.113;237-240, vol.I), care a declarat că la 25 septembrie 2010, aproximativ

la ora 1500, se deplasa cu automobilul de model VAZ-21011, pe drumul de

țară din s. Lipovanca, r-nul Sîngerei. Ajungînd la traseu a pornit spre s.

Bilicenii Vechi, r-nul Sîngerei. Se deplasa pe prima bandă cu viteza de

aproximativ 60-70 km/oră în viteza a patra, iar în fața sa la distanța de 30-40

m se deplasa un tractor. Ulterior, cînd se deplasa pe a doua bandă, pentru a

ieși la depășirea tractorului, a observat prin oglindă un automobil de model

W-Golf, care se deplasa pe banda de întîmpinare, în acel moment a auzit

cum a frînat și s-a ciocnit cu partea dreaptă a sa în partea stîngă a

automobilului care îl conducea, tot atunci s-a produs accidentul. Ține minte

cum a căzut din automobil. Din momentul cînd a văzut prin oglingă

automobilul de model W-Golf și pînă la lovitură a trecut în jur de 5-10

secunde, dînsul nu a reușit să frîneze sau să schimbe banda de deplasare.

Cînd a trecut pe a doua bandă s-a uitat prin oglingă și nu era nimeni, iar în

momentul cînd deja se deplasa, atunci l-a observat pe oglindă. Adăugător

fiind audiat a explicat, că se deplasa pe a doua bandă, iar automobilul de

model W-Golf l-a văzut pe oglindă la depărtarea de un metru în spatele său,

care se deplasa pe contrasens. Cînd a fost audiat, el se afla la spital și era

stresat (f.d.158,vol.I).

Astfel, instanțele judecătorești just au stabilit starea de fapt și de drept

întemeiat ajungînd la concluzia despre vinovăția condamnatului Buga

Andrei, iar faptul nerecunoașterii vinovăției de către acesta nu echivalează

cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și concludente, care, în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția lui în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Afirmația recurenților, precum că instanțele de judecată incorect au

apreciat probele punîndu-le la baza sentinței de condamnare, nu poate fi

reținută ca temei de admitere a acestui recurs, deoarece, ca probe acestea au

8

fost adunate cu respectarea procedurii penale, verificate și apreciate de

instanțe în modul corespunzător conform procedurii penale.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt

și de drept, care au dus la respingerea apelului declarat de inculpat și

avocatul acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se

încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel corect a respins, argumentele inculpatului și

avocatului precum că în schița accidentului rutier au fost efectuate corectări,

și aceasta nu poate fi pusă la baza deciziei de condamnare, deoarece schița

nominalizată a fost efectuată de către organul de urmărire penală la 25

septembrie 2010, imediat după accidentul rutier, unde au fost reflectate toate

datele necesare privind elucidarea circumstanțelor, potrivit căreia se observă

că ambele automobile se deplasau în aceiași direcție, lovirea automobilelor a

avut loc pe linia neîntreruptă, conform urmelor lăsate pe traseu, iar schița

accidentului rutier a fost semnată de către inculpatul Buga Andrei, care la

acel moment nu a avut careva obiecții (f.d.40, vol.I).

Totodată, instanța a considerat că versiunea recurenților referitor la

faptul că partea vătămată Golban Ion se afla în stare de ebrietate alcoolică,

fapt ce pune la îndoială capacitatea acestuia de a reacționa în situația

accidentului rutier, prezintă o presupunere, deoarece această circumstanță

nu este în legătură cauzală cu consecințele survenite accidentului.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că instanța de fond corect a

respins, demersurile recurenților privind dispunerea efectuării expertizelor

tehnico-criminalistice și psihofizioligică în privința lui Golban Ion, mai mult

ca atît, că în ședința instanței de apel inculpatul Buga A. și avocatul acestuia

nu au solicitat efectuarea unor asemenea expertize.

Astfel, Colegiul conchide că faptei săvîrșite de către Buga Andrei i s-a

dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă

condamnatului i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art. 7, 61, 75 și 90

Cod penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de

persoana celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori

atenuiază răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii

normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a

interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

9

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul consideră hotărîrile

judecătorești legale și întemeiate, iar recursul neîntemeiat și urmează a fi

respins ca inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Buga

Andrei și avocatul acestuia Ocerednaia Larisa împotriva sentintei

Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2011 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2013 în cauza penală în privința lui

Buga Andrei Ștefan, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iulie 2013.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Constantin Alerguș

Andrei Harghel

10

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-06-26
0,95
1ra-677/2013 — art. 264-1 alin. 3, art. 264 alin.2 CP
Dosarul 1ra-677/13 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 26 iunie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: președinte – Andrei Harghel, judecători – Constantin Alerguș, Ion Arhiliu
CSJ 2014-03-26
0,94
1ra-431/2014 — art. 264 alin 3 lit. b, 266 CP
Dosarul nr.1ra-431/14 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 26 februarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal în componență: președinte –Petru Ursache, judecătorii –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, examinând admis
CSJ 2013-07-24
0,94
1ra-741/2013 — circulația ilegală a substanțelor narcotice
Dosarul nr. 1ra –741/2013 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 17 iulie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Nicolae Gordilă și Constanti
CSJ 2014-07-09
0,94
1ra-1169/2014 — 264 al. 3, 266 CP
Dosarul nr. 1ra-1169/2014 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 iulie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Petru Ursache, judecători –Ghenadie Nicolaev și Constantin Alerguș, exam
CSJ 2017-01-24
0,94
1ra-91/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-91/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 ianuarie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iu
Sursă