1ra-599/13 — 190 191 196 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 190 191 196 CP
- Temei legal
- 190 191 196 CP
1ra-599/13 — 190 191 196 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-599/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 iulie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Constantin Gurschi,
Judecători – Ion Arhiliuc, Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Iurie Diaconu,
cu participarea procurorului Dumitru Graur, avocatului Ion Vicol, inculpatului
Chilinciuc Alexei și părții vătămate Ojog Valentina, a judecat în ședință publică
recursul ordinar declarat de inculpatul Chilinciuc Alexei, împotriva sentinței
Judecătoriei Ungheni din 31 mai 2012 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Bălți din 23 ianuarie 2013, în cauza penală privindu-l pe
Chilinciuc Alexei Ion, născut la 26 ianuarie 1955,
originar din s. Morenii-Noi și domiciliat în s. Valea-
Mare, r-nul Ungheni, moldovean, cetățean al
Republicii Moldova, fără antecedente penale.
Datele referitoare la termenul de examinare a
cauzei:
Instanța de fond din 24.03.2010 pînă la
31.05.2012;
Curtea de Apel Bălți din 23.07.2012 pînă la
23.01.2013;
Curtea Supremă de Justiție din 03.05.2013 pînă la
09.07.2013
Procedura de citare a fost legal executată.
Avocatul Ion Vicol și inculpatul Chilinciuc Alexei au susținut recursul,
solicitînd admiterea acestuia în sensul declarat.
Procurorul și partea vătămată Ojog Valentina s-au pronunțat pentru respingerea
recursului declarat, ca fiind neîntemeiat.
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 31 mai 2012, Chilinciuc Alexei a fost
condamnat:
- în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare;
- în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal la 3 ani închisoare;
- în baza art. 196 alin. (4) Cod penal la 2 ani închisoare.
Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor numite, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Au fost admise acțiunile civile și s-a încasat de la Chilinciuc Alexei în
beneficiul lui Ojog Valentina suma de 180.000 lei și în beneficiul ÎPC „Bucovăț” –
757.048 lei și 58 bani.
Pentru a se pronunța, instanța de fond a constatat în fapt că, Chilinciuc Alexei
Ion fiind conducător al S.C „Alex-Plant”, urmărind scopul dobîndirii ilicite a
1
bunurilor altei persoane, în scop de stingere a obligațiilor față de S.C
„Moldindconbank” în temeiul contractului de credit nr. 23 din 21 ianuarie 2008, știind
despre faptul, că tractorul de model „MTZ-82.1” a.f. 2005, cu n/î UN B 414, este
realizat de SRL „Alex-Plant”, cet. Coliba Anatolii, locuitor a s. Zagarancea, r-nul
Ungheni, fiind obiectul contractului de vînzare-cumpărare nr. 17 din 13.03.2008, la 24
noiembrie 2008 prin înșelăciune, a perfectat contractul de vînzare-cumpărare nr. 1-T
din 24.11,2008 în temeiul căruia conducătorul GȚ „Ojog Valentina”, Ojog Constantin
Ion, locuitor al s. Buzduganii de Jos, r-nul Ungheni, a procurat tractorul de model
„MTZ-82.1”, a.f. 2005, cu n/î UN B 414 de la SRL „Alex-Plant”, achitînd suma de
180.000 lei.
Tot el, la începutul anului 2008, fiind unicul asociat al SC „Alex-Plant” SRL,
care la momentul respectiv avea datorii creditoriale față de SRL „Grama – Grup” în
sumă de 117.107 lei, față de BC „Moldova-Agroindbank” SA - în sumă de 150 000
lei, conform contractului de credit nr. S070529 din 31.10.2007, față de BC
„Mobiasbancă” SA - în sumă de 300.000 lei, conform contractului de credit nr.
C/07/0019 din 22.01.2007, față de BC„Moldindconbank” SA - în sumă de 100 000 lei,
conform contractului de credit nr. 320 din 23.05.2006 – sume de 40000 lei, conform
contractului de credit nr. 0901(07)-sp din 07.12.2007, 120.000 lei conform
contractului de credit nr. 23 din 21.01.2008 și urmărind scopul de a primi în gestiune
surse financiare și resurse materiale de la IPC „Bucovăț” SRL, a tăinuit față de
gestionarii acestei întreprinderi existența datoriilor creditoriale indicate mai sus și
faptul, că bunurile întreprinderii erau gajate și i-a convins pe aceștia să procure
integral capitalul social al SC „Alex-Plant” SRL în sumă de 5400 lei.
La 04.03.2008, efectuînd tranzacția respectivă, el a pierdut calitatea de fondator
al SC „Alex-Plant” SRL și a fost numit administrator al aceleiași societăți.
Activînd în continuare în calitate de administrator și primind în perioada lunii
martie - iunie 2008 de la ÎPC „Bucovăț” SRL în gestiune 237.655 lei, a achitat din
acestea 46.778 lei BC „Mobiasbancă” SA și 46.777 lei BC „Moldindconbank” SA în
contul rambursării creditelor nominalizate, precum și a efectuat tranzacții și operațiuni
bancare cu sume mai mari de cît 5400 lei ce reprezintă capitalul social al SC „Alex-
Plant” SRL, în alte scopuri și fără acordul adunării generale a asociaților ÎPC
„Bucovăț” SRL, fapt prevăzut de statutul societății, cauzînd astfel întreprinderii daune
în proporții deosebit de mari.
Tot el, Chilinciuc Alexei, primind în gestiune de la IPC „Bucovăț” SRL banii
indicați mai sus care în cumul au constituit suma de 237.655 lei, la 18.03.2008 și la
21.03.2008 a transferat din acești bani pe contul său personal nr. 222524600163 de la
BC „Moldindconbank” SA respectiv 21.000 lei și 20.000 lei, pe care ulterior i-a
însușit, cheltuindu-i în scopuri personale.
Inculpatul Chilinciuc Alexei a atacat cu apel sentința instanței de fond,
solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de
achitare, indicînd că prima instanță a dat o apreciere greșită probelor prezentate în
ședința de judecată și incorect a ajuns la concluzia privind vinovăția sa în comiterea
infracțiunilor imputate, deoarece între el și părțile vătămate există relații civile.
În acest context, apelantul a invocat următoarele:
Instanțele de judecată n-au luat în considerație că potrivit procesului-verbal al
adunării generale a asociaților SRL "Bucovăț" din 22.02.2008 (vol.1, f.d.23) SRL
2
"Bucovăț" a cumpărat societatea SRL "Alex Plant" cu tot capitalul social al cărei
director era el, astfel de-iure s-a cumpărat și s-a înregistrat la Camera de Stat
întreprinderea SRL "Alex Plant" cu tot cu pasive și active cu datorii și venituri.
3.1. Activînd în continuare în calitate de administrator la voința directorului
SRL "Bucovăț" și primind în perioada lunii martie - iunie 2008 de la SRL „Bucovăț"
în gestiune 237.655 lei, a achitat din această sumă 46.778 lei către BC „Mobiasbancă"
SA și 46.777 lei către BC „Moldindconbank" SA în contul rambursării creditelor
primite anterior de către SRL "Alex Plant", care a devenit proprietate a SRL
"Bucovăț”, astfel, aceste acțiuni nu constituie nici o componență de infracțiune.
3.2. De asemenea, apelantul a invocat că, pentru executarea obligațiilor întru
rambursarea creditelor primite anterior de către SRL „Alex Plant”, în luna martie
2008, dînsul a fost nevoit de a transfera pe contul său de la B.C. ”Moldindconbank”
S.A. suma de 21000 lei și 20000 lei, cu care s-a achit dobînda la B.C. ” Microinvest ”.
Altă posibilitate de a achita dobînda la aceste credite nu era posibilă, deoarece toate
conturile erau blocate. Acest transfer s-a făcut cu acordul administrației «Bucoveț»
SRL , astfel din anul 2008 pînă în prezent nu au fost careva plîngeri de la SC
”Bucoveț” SRL privitor la careva delapidări.
3.3. Referitor la învinuirea adusă în baza art. 190 alin.(5) a Cod penal, a invocat
că latura obiectivă a acestei componențe de infracțiune se săvârșește, doar prin intenție
directă, adică persoana de la bun început își dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acțiunii sau inacțiunii sale și a prevăzut urmările și le-a dorit. Însă, din probele
administrate în cauză, nu rezultă că dînsul a săvîrșit o escrocherie la realizarea
tractorului de model MTZ 82,1, cu n/î UN B 414 lui Ojog Constantin.
În acest context, apelantul a indicat că în luna martie anului 2008, el a eliberat o
factură fiscală, precum că vinde tractorul lui Coliba Anatolie la suma de 136000 lei,
însă înțelegerea a fost că această tranzacție v-a fi folosită doar pentru ca Coliba
Anatolie să primească un credit de la Bancă, deoarece condițiile puse de bancă pentru
eliberarea creditului erau ca pe banii creditați să se procure tehnică agricolă.
Ulterior, în luna iunie 2008, tractorul a fost trimis să presteze lucrări agricole pe
cîmpurile aflate în posesia lui Coliba Anatolie, iar ultimul prin înșelăciune a luat
pașaportul tehnic al tractorului de la tractorist, sub pretextul ca să întocmească foaie
de deplasare și în consecință a luat tractorul la el în gospodărie. A doua zi, el,
Chilinciuc Alexei, s-a adresat la poliție și la bancă, comunicînd că i s-a sustras
tractorul, iar B.C. ” Moldindconbank ” S.A. s-a adresat în judecată și tractorul a fost
pus sub sechestru, dar lăsat la păstrare la Coliba Oleg.
Între timp, indică apelantul, se apropia data la care trebuia să achite creditul
pentru care era gajat tractorul, însă SRL "Alex Plant" nu dispunea de banii necesari,
astfel s-a adresat la Bancă ca să vîndă tractorul, dar nu cu suma de 90000 lei cu care
era gajat, ci trebuia să-l vîndă cu o sumă care să acopere atît dobînda cît și creditul
care împreună constituiau 180.000 lei.
La așa condiții, Banca a fost de acord și a propus să găsească un cumpărător,
respectiv el a anunțat despre intenția de a vinde tractorul și, către el s-a adresat Ojog
Constantin și împreună s-au dus la Bancă, unde li s-a comunicat prețul 180.000 lei și,
că tractorul este gajat, fiind sub sechestru și că se află la Coliba Oleg. La Bancă a fost
prezent și Coliba Oleg care a confirmat că, tractorul se află la el și urmează să-1
elibereze.
3
Astfel, Ojog Constantin convingîndu-se că, tot este în regulă a pus suma de
180.000 lei pe contul SC "Alex Plant " SRL. Banca a eliberat tractorul de sub gaj și i-a
trimis la notar să perfecteze contractul de vînzare-cumpărare. Ulterior, fiind contactat
Coliba Oleg, acesta a refuzat să elibereze tractorul motivînd prin faptul că el deține un
contract de vînzare-cumpărare a tractorului.
În astfel de circumstanțe, conchide că lipsește faptul infracțiunii, deoarece
există doar niște relații civile, relații care în prezent se examinează în cadrul unui
dosar civil în Judecătoria Ungheni.
3.4. La fel, consideră că, sentința de condamnare este ilegală și pe episodul de
sustragere a sumei de 757.048 lei și 58 bani cu admiterea acțiunii civile, încasîndu-se
ilegal de la dînsul această sumă ca prejudiciu cauzat SC “Bucoveț” SRL, or conform
art. 219 a CPP, acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea
persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale morale
nemijlocit prin fapta interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea acesteia.
Însă, conform învinuirii înaintate lui Chilinciuc Alexei, acesta este învinuit
numai de cauzarea unui prejudiciu în sumă de 180.000 lei lui Ojoc Valentina și
134.555 lei SC „Bucoveț” SRL. Nu contestă necesitatea recuperării prejudiciului
cauzat lui Ojog Valentina 180.000 lei, dar consideră că încasarea sumei de 757.000 lei
în folosul lui SC “Bucoveț “SRL este nelegală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2013, a
fost respins apelul inculpatului Chilinciuc Alexei, ca nefondat, cu menținerea
sentinței.
4.1. Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că prima instanță, în
conformitate cu cerințele legii și propriei convingeri bazate pe cercetarea probelor sub
toate aspectele, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții și veridicității lor, corect a ajuns la concluzia privind
vinovăția lui Chilinciuc Alexei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.
(5), 191 alin. (2) lit. c), 196 alin. (4) Cod penal și anume prin:
- declarațiile părților vătămate V. Ojog și V. Suruceanu;
- declarațiile martorilor O. Coliba, A. Coliba, Iu. Hușanu, M. Rusu, N. Guțul, O.
Palamarciuc și S. Vlah.
Argumentele inculpatului Chilinciuc Alexei privind nesăvîrșirea infracțiunilor
imputate și, că dînsul a acționat legal în toate cazurile, în opinia, instanței de apel sunt
declarative și lipsite de careva temei, - acestea fiind un mijloc de apărare în scopul
evitării răspunderii penale.
Colegiul penal a conchis că, motivele apelantului cu privire la nesăvîrșirea
infracțiunii de escrocherie la încheierea contractului de vînzare-cumpărare a
tractorului de model MTZ 82.1 din 24.11.2008 între el și C. Ojog în sumă de 180.000
lei, iar contractul încheiat anterior la 13.03.2008 cu A. Coliba, avînd un caracter
formal și nu producea efecte juridice, că între ei fiind relații civile, sunt neîntemeiate,
deoarece vinovăția inculpatului a fost dovedită prin:
- declarațiile părții vătămate Ojog Valentina (Vol. III, f.d. 265);
- declarațiile martorilor Coliba Oleg (Vol. II, f.d. 261-263) și Coliba Anatol
(Vol. III, f.d. 323);
- contractul de vînzare-cumpărare nr. 17 din 19.03.2008 încheiat între directorul
SC „Alex-Plant” SRL, A. Chilinciuc și A. Coliba, privind realizarea tractorului „MTZ
4
82.1” la prețul de 136.000 lei (Vol. III, f.d. 136) și copia facturii fiscale pe respectiva
tranzacție (Vol. III, f.d. 137);
- contractul de vînzare-cumpărare nr. 1-T din 24.11.2008, privind realizarea
aceluiași tractor la prețul de 180.000 lui C. Ojog (Vol. III, f.d. 94-95) și factura fiscală
pe respectiva tranzacție (Vol. III, f.d. 97).
La fel, instanța de apel a reținut că sunt declarative argumentele inculpatului
precum că nu a însușit ilegal suma de 41.000 lei, încredințată în administrarea sa,
deoarece vinovăția acestuia viind demonstrată prin:
- declarațiile reprezentantului ÎPC „Bucovăț” SRL, V. Suruceanu;
- declarațiile martorilor O. Palamarciuc (Vol. III, f.d. 362-364) și S. Vlah (Vol.
III, f.d. 369-370);
- extrasul din contul bancar al SC „Alex-Plant” SRL, prin care se confirmă
efectuarea transferului la 18.03.2008 a sumei de 21.000 lei și la 21.03.2008 a sumei de
20.000 lei de pe contul întreprinderii în contul personal a lui A. Chilinciuc (Vol. I, f.d.
195-203);
- actul reviziei economico-financiare tematice efectuate la SRL „Alex-Plant”,
prin care s-a constatat însușirea sumei nominalizate și utilizarea acesteia în scopuri
personale de către A. Chilinciuc (Vol. II, f.d. 56-61).
În același context, instanța de apel, a respins și afirmațiile apelantului referitor
la negarea comiterii faptei prejudiciabile privind cauzarea de daune materiale în
proporții deosebit de mari cauzate ÎPC„ Bucovăț” SRL prin abuz de încredere,
deoarece acestea au fost combătute prin declarațiile reprezentantului părții vătămate
V. Suruceanu, martorilor S. Vlah, O. Palamarciuc, N. Guțu și prin probele scrise
enunțate supra.
Instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului referitor la
încadrarea greșită a acțiunilor sale în baza art. 196 alin. (4) Cod penal în lipsa
calificativului de cauzare a daunei în proporții deosebit de mari, pe motiv că prin
învinuirea formulată lui i s-a incriminat delapidarea sumei de 93.555 lei utilizată
pentru achitarea datoriilor creditoriale, or potrivit învinuirii, constatate ca fiind
dovedită, lui A. Chilinciuc i s-a incriminat cauzarea de daune în sumă totală 237.655
lei transmise acestuia în gestiune de către ÎPC „Bucovăț” SRL și utilizate contrar
destinației.
Cauzarea daunelor în suma nominalizată este confirmată prin actul de revizie
din 25.11.2008 din care rezultă, că A. Chilinciuc din suma totală de 237793 lei
achitată în avans de către ÎPC „Bucovăț” SRL pentru roadă anului 2008, a utilizat
respectiva sumă contrar destinației, pentru stingerea datoriilor creditoriale – 93.555
lei, comercializarea producției agricole altor persoane – 142.117 lei și însușind 41.000
lei.
La fel, instanța de apel a respins argumentele apelantului privind netemeinicia
acțiunii civile cea fost admisă, cu încasarea în beneficiul ÎPC „Bucovăț” SRL a
757.048 lei și 58 bani, or potrivit aceluiași act de revizie menționat mai sus, cît și a
actului de control reciproc la data de 31.10.2008 între ÎPC „Bucovăț” SRL și SC
„Alex-Plant” SRL (Vol. I, f.d. 83) s-a depistat suma totală a prejudiciului cauzat ca
rezultat al administrării defectuoase a întreprinderii de către A. Chilinciuc -
757.048,58 lei.
La stabilirea pedepsei lui Chilinciuc Alexei, instanța de fond a ținut cont de
5
prevederile art. 61, 75 Cod penal, de scopul pedepsei penale întru restabilirea echității
sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, de criteriile
generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale,
urmările prejudiciabile, motivul săvîrșirii infracțiunilor, de persoana inculpatului.
Inculpatul Chilinciuc Alexei a atacat cu recurs ordinar decizia instanței de
apel, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de
achitare, pe motiv că vinovăția sa nu a fost demonstrată prin probe pertinente și
concludente, or, între dînsul în persoana SC „Alex-Plant” SRL și părțile vătămate ÎPC
„Bucovăț” SRL, Ojog Constantin există drepturi și obligații cu caracter civil.
În motivarea recursului declarat, recurentul a invocat că, instanțele de judecată
au stabilit eronat faptele, n-au luat în considerație existența unora și inexistența altora
circumstanțe esențiale, n-au luat în considerare probele care le confirmau și prin
denaturarea conținutului acestora l-au condamnat ilegal.
Astfel, în sensul gravei erori de fapt care a condus la condamnarea ilegală,
recurentul indică că, instanțele de judecată n-au luat în considerație proba decisivă
procesul-verbal al Adunării generale a asociaților SRL "Bucovăț" din 22.02.2008
(vol.1, f.d.23) conform căruia SRL "Bucovăț" a cumpărat asociația SRL "Alex Plant"
cu tot capitalul social al cărei director era el, Chilinciuc A., ceea ce înseamnă că s-a
cumpărat și s-a înregistrat la Camera de Stat și la Inspectoratul Fiscal de Stat, -
întreprinderea SRL "Alex Plant" cu tot cu pasive și active cu datorii și venituri, iar
dînsul a continuat să activeze în calitate de administrator la voința directorului SRL
"Bucovăț".
Astfel, SRL "Alex Plant” deja nu mai era proprietatea lui, fapt indicat chiar de
procuror în rechizitoriu, - „La 04.03.2008, efectuînd tranzacția respectivă, el a
pierdut calitatea de fondator al SC „Alex-Plant" SRL și a fost numit administrator al
aceleiași societăți."
În astfel de circumstanțe, el a fost obligat să onoreze obligațiile SRL ”Alex
Plant” în formă de rambursare a creditelor bancare, astfel din suma de 237.655 lei
primită în gestiune de la „Bucovăț" SRL, a achitat 46.778 lei către BC „Mobiasbancă”
SA și 46.777 lei către BC „Moldindconbank” SA în contul rambursării creditelor, ceea
ce nu constituie o însușire a bunurilor, or dînsul a executat obligațiuni civile
reglamentate de Codul civil.
La fel, indică recurentul, capătul de acuzare, - „... precum și a efectuat
tranzacții și operațiuni bancare cu sume mai mari de cît 5400 lei ce reprezintă
capitalul social al SC „Alex-Plant”SRL, în alte scopuri și fără acordul adunării
generale a asociaților ÎPC „Bucovăț" SRL”, - este o acuzație imprecisă și abstractă
din simplul motiv că nu sunt incriminate la concret care sunt acelea „tranzacții și
operațiuni bancare cu sume mai mari de cît 5400 lei”.
Însă, instanțele de fond și apel, denaturînd această starea de fapt, au ieșit din
limitele învinuirii formulate și l-au condamnat pe dînsul pentru, - „... cauzarea
prejudiciului material în proporții deosebit de mari în sumă de 757.048,58 lei ÎPC
„Bucovăț" SRL ca rezultat al administrării defectuoase a întreprinderii de către A.
Chilinciuc”. Or, astfel de învinuire nici nu are un caracter de acuzații penale în sensul
dispozițiilor art.191, 196 Cod penal.
În acest sens, recurentul invocă că, în ordonanța procurorului de modificare a
învinuirii în sensul agravării în prima instanță (vol.3, f.d. 399) nu există așa capăt de
6
acuzare cu așa prejudiciu, adică suma sustrasă de 757.048,58 lei. Instanțele de
judecată nu au luat în vedere nici faptul că directorul SRL ”Bucovăț” a depus în
Curtea de Apel Economică o acțiune civilă împotriva SRL ”Alex Plant” de încasare a
acestei sume de 757.048,58 lei (vol.1 f.d. 84), astfel acesta este un litigiu civil.
Din aceste motive, instanța de fond nici n-a putut să motiveze încadrarea
juridică a faptelor, adică să descrie elementele infracțiunilor incriminate pentru care a
fost condamnat, - obligație esențială pentru a da posibilitate reală la contestarea
sentinței ilegale cu apel și recurs. Astfel, la penultima filă a sentinței, abordînd
problema încadrării juridice a faptelor, instanța s-a limitat doar la transcrierea
articolelor incriminate, - „art. 190 alin. (5), 191 alin. (2) lit. c), 196 alin. (4) Cod
penal”, apoi a trecut la stabilirea pedepsei. Ulterior, nici instanța de apel n-a reparat
această eroare de drept și a menținut sentința cu toate că, dînsul în apel a invocat că nu
sunt întrunite elementele infracțiunii că, există evident relații civile și că acuzațiile
penale sunt imprecise. Lipsa totală de motivare a hotărîrilor judecătorești este un
viciu fundamental care face imposibil de a exercita o cale de atac, deci dreptul la un
proces echitabil.
La fel, recurentul consideră că nu a utilizat nici alte mijloacele bănești contrar
destinației, deoarece a fost nevoit să transfere pe contul său de la BC
„Moldindconbank ” SA sumele de 21000 lei și 20000 lei, cu care a achitat dobînda la
BC „Microinvest” SA, altă posibilitate de a achita dobînda nu avea, deoarece conturile
erau blocate și la momentul efectuării transferurilor nu avea nevoie de acordul SC
„Bucoveț”, fiindcă era fondatorul și directorul întreprinderii, astfel spus acești bani el
nu i-a însușit, or sumele respective se află ca fiind transferate pe contul BC
„Microinvest” SA.
La judecarea cauzei, indică recurentul, nu s-a demonstrat prin probe
concludente, nici intenția sa, în comiterea infracțiunii de escrocherie pe episodul
întocmirii contractului de vînzare-cumpărare a tractorului de model MTZ 82.1,
încheiat la 24.11.2008 cu C. Ojog la preț de 180.000 lei.
În acest context, recurentul a invocat motive similare celor invocate în apel,
enunțate la pct.3.3 supra din prezenta decizie, accentuînd faptul că la momentul
încheierii acestei tranzacții, el s-a aflat la filiala Ungheni BC „Moldindconbank ” la
care era gajat tractorul, la fel s-au aflat și Ojog Constantin cu Coliba Oleg, și
reprezentantul Băncii le-a comunicat că este de acord cu vînzarea tractorului la preț de
180.000 lei (sumă care trebuia să acopere atît dobînda cît și creditul) și, respectiv v-a
fi scos de sub gaj. La fel, s-a discutat problema că, tractorul fiind sub sechestru se află
la Coliba Oleg, iar acesta din urmă fiind prezent a confirmat că, tractorul se află la el
și urmează să-1 elibereze. Astfel, Ojog Constantin convingîndu-se că, tot este în
regulă a pus suma de 180.000 lei pe contul SC "Alex Plant " SRL. Banca a eliberat
tractorul de sub gaj și i-a trimis la notar unde a fost perfectat contractul de vînzare
cumpărare. Însă, ulterior, fiind contactat Coliba Oleg, acesta a refuzat să elibereze
tractorul motivînd prin faptul că el deține un contract de vînzare cumpărare a
tractorului.
Consideră că, de fapt, el a fost dus în eroare de către Coliba Anatolie și filiala
Ungheni BC „Moldindconbank ”, deoarece Banca după ce și-a primit suma creditului
de 180.000 lei, a eliberat tractorul de sub gaj și sechestru și a nu a dorit să se implice
mai departe.
7
În astfel de circumstanțe, conchide că lipsește faptul infracțiunii, deoarece
există doar niște relații civile, - relații care în prezent se examinează în cadrul unui
dosar civil în Judecătoria Ungheni, iar hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 26.02.2010,
prin care a fost soluționat litigiul dintre Ojog C., Coliba A. și SRL „Alex Plant” în
privința tractorului „MTZ-82.1” a.f. 2005, cu n/î UN B 414, a fost casată cu
dispunerea rejudecării cauze, astfel dînsul s-a implicat în acest proces civil și a depus
o cerere privind declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare din 18 martie
2008 încheiat cu Coliba A, astfel în prezent este în curs de examinare la Judecătoria
Ungheni.
În final, recurentul indică că, este evident faptul că pe toate capetele de acuzare
sunt prezente raporturi civile, fiind pronunțate hotărîri civile de soluționare a
conflictelor și anume:
- hotărîrea Judecătoriei Ungheni pe faptul înstrăinării tractorului în sumă de
180.000 lei (vol.3, f.d.220-221);
- hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău privind
încasarea datoriei de 252.918 lei de la SRL „ Alex Plant" în folosul SRL „Bucovăț"
(vol.3, f.d.349);
- încheierea Curții de Apel Economice din 25 martie 2010 (vol.1, f.d. 46);
- cererea de adresare în Curtea de Apel Economică a SRL „Bucovăț” către SRL
„Alex Plant” privind recunoașterea calității de creditor chirograf și validarea
creanțelor în sumă de 757.048 lei (vol.1, f.d.84).
Prin urmare, indică recurentul, în cauză se constată prezența unei grave erori de
fapt (art.6 pct. 11/1) CPP) astfel, instanța de recurs nu trebuie să retrimită cauza la
rejudecare, dar să caseze hotărîrile adoptate și să pronunțe o hotărîre de achitare din
lipsa elementelor infracțiunilor incriminate în baza art. 190 alin. (5), 191 alin. (2) lit.
c), 196 alin. (4) Cod penal, cu eliberarea de sub arestul ilegal. În acest aspect, invocă
hotărîrile CEDO în cauza Ștefan vs. România din 06.04.2010 și cauza Cravcenco c.
Moldovei hotărîrea din 15.01.2008.
Judecînd recursul ordinar declarat de inculpat, în baza materialelor cauzei și
motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis, din
următoarele motive.
6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel.
Conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, hotărîrea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de
instanța de apel în cazul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a admis
o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, - temeiuri care își găsesc
reflectare în decizia contestată.
Potrivit cerințelor art. 414 CPP, chestiunile de fapt asupra cărora s-a
pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit
instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă
fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; dacă probele corect au
fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 CPP.
8
Chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel: dacă fapta
întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă
normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și
hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de
apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.
În acest aspect, Colegiul lărgit va statua și asupra respectărilor prevederilor art.
(1) alin.(3) Cod procedură penală, care, referitor la scopul procesului penal, stipulează
că organele de urmărire penală și instanțele judecătorești în cursul procesului sînt
obligate să activeze în așa mod încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită,
învinuită sau condamnată.
Curtea Europeană, în cauza „Prince Hans-Adam II de Liechttenstein
c/Allemagne din 12.07.2001”, menționează că statele semnatare și-au asumat obligații
de natură să asigure ca drepturile garantate de Convenție să fie concrete și efective, nu
teoretice și iluzorii, iar cele cuprinse în art.6 au tocmai acest scop: efectivitatea
dreptului la un proces echitabil, impunîndu-se statelor o obligație de rezultat:
adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor
necesare – realizării acestei obligații.
Potrivit art. 424 alin.(2) CPP, instanța de recurs examinează cauza numai în
limitele temeiurilor prevăzute în art.427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor
neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Cu privire la epizodul de însușire a sumelor de 20.000 lei și 21.000 lei.
6.2. Colegiul penal lărgit, conchide că pe acest capăt de acuzare, instanța de
apel, corect a menținut sentința primei instanțe, prin care acesta a fost recunoscut
vinovat și condamnat în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru faptul că, -
„Chilinciuc Alexei primind în gestiune de la IPC „Bucovăț” SRL banii în sumă de
237.655 lei, la 18.03.2008 și la 21.03.2008 a transferat din acești bani pe contul său
personal nr. 222524600163 de la BC „Moldindconbank” SA - respectiv 21.000 lei și
20.000 lei, pe care ulterior i-a însușit, cheltuindu-i în scopuri personale.”
Or, argumentele inculpatului Chilinciuc Alexei, prin care acesta susține că, -
„...a fost nevoit să transfere pe contul său de la BC „Moldindconbank ” SA
sumele de 21000 lei și 20000 lei, cu care a achitat dobînda graditorială la BC
„Microinvest” SA, fiindcă era fondatorul și directorul întreprinderii SRL „Alex
Plant”, astfel sumele respective se află ca fiind transferate pe contul BC
„Microinvest” SA”, - sunt declarative, nu se confirmă prin probe concrete, fiind
combătute prin actul de revizie economico-financiară tematică efectuată la SRL „Alex
Plant” din 25 noiembrie 2011 (vol.2, f.d.56,61) și extrasul din contul bancar al SRL
„Alex Plant” (vol.1, f.d.195, 200).
Cu privire la epizodul de escrocherie incriminat
în baza art. 190 alin.(5) Cod penal.
6.3. În privința acestui capăt de acuzare, argumentele inculpatului Chilinciuc
Alexei, precum că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii, urmînd a fi
calificată la noțiunea de „drepturi și obligații cu caracter civil”, - sunt întemeiate din
următoarele motive.
9
În cauza Adrian Constantin vs. România, Hotărîrea din 12-04-2011, Curtea
Europeană a subliniat încă o data, “… rolul fundamental pe care îl are rechizitoriul,
ca act de acuzare, reamintind faptul că paragraful 3 al articolului 6 din Convenție
recunoaște dreptul acuzatului de a fi informat oficial nu numai cu privire la
învinuirile ce i se aduc, ci si cu privire la încadrarea juridica a faptelor sale.
Informarea precisă și completă reprezintă o condiție esențială pentru a se asigura
echitatea procedurilor.”
Astfel, în acest aspect, se observă că în rechizitoriu și ordonanța de modificare
a învinuirii în instanța de fond din 26.04.2012 (vol.3, f.d. 399), inculpatului i-a fost
incriminat în latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie, doar semnul calificativ
„prin înșelăciune”. La fel, la descrierea faptei criminale sunt indicate trei persoane în
defavoarea cărora a acționat Chilinciuc Alexei - Coliba Anatolii, Ojog Constantin și
SRL „Alex-Plant”, însă procurorul așa și n-a concretizat, adică n-a incriminat la
„constatarea faptei prejudiciabile” cui i-a fost cauzat prejudiciul material, a se vedea
după text, - „Prin acțiunile sale intenționate Chilinciuc Alexei a dobîndit ilicit prin
înșelăciune bunurile altei persoane, adică a comis o escrocherie soldată cu însușirea
bunurilor în proporții deosebit de mari, ceea ce constituie infracțiunea prevăzută de
art. 190 al.(5) Cod Penal”.
La fel, partea descriptivă a sentinței (vol.3, f.d.418), contrar prevederilor art.
394 alin.(5), art. 385 alin.(1) CPP, nu cuprinde încadrarea juridica a acțiunilor
inculpatului pe capetele de acuzare incriminate, inclusiv și pe acest capăt de acuzare,
fiind enumerate articolele din Codul penal, - “… acțiunile inculpatului Chilinciuc
Alexei, fiind just încadrate în baza art.190 alin.(5), art.191 alin.(2) lit.c), art.196
alin.(4) Cod penal”. Instanța de apel a trecut cu vederea această eroare de drept.
Pe cale de consecință, instanței de recurs îi revine obligația să se pronunțe
asupra încadrării juridice a faptei și existenței elementelor constitutive ale infracțiunii
de escrocherie.
În acest context, Colegiul penal lărgit, luînd în considerație că inculpatului i s-
a incriminat doar semnul calificativ „prin înșelăciune”, apreciază că prin intermediul
înșelăciunii făptuitorul exercită o influență psihică asupra conștiinței și voinței
victimei, altfel spus se produce dezinformarea conștientă a victimei prin prezentarea
vădit falsă sau în trecerea sub tăcere a realității, cînd sunt ascunse faptele și
circumstanțele care trebuie comunicate în cazul săvîrșirii cu bună-credință și în
conformitate cu legea a unei tranzacții patrimoniale. Cu alte cuvinte, eroarea pentru
victimă trebuie cu adevărat să existe și să fie credibilă.
Însă, probatoriul administrat și verificat în cauză, indică direct (fără nici o
interpretare), la faptul că partea vătămată Ojog Constantin, aflîndu-se în Filiala
Ungheni a S.C. „Moldindconbank” în prezența reprezentantului Băncii martorului
Rusu Maria, a martorului Coliba A. la care sa afla în posesie tractorul și inculpatului
Chilinciuc Alexei, - a fost informat amănunțit despre toate circumstanțele legate de
statutul juridic a tractorului pe care l-a dorit să-l procure, astfel era conștient de faptul
că tractorul menționat se află în litigiu la momentul încheierii tranzacției
Așa fiind, procurorul în rechizitoriu, în confirmarea învinuirii aduse
inculpatului în baza art. 190 alin.(5) Cod penal, confirmă cu certitudine această stare
de fapt, indicînd că, vina lui Chilinciuc Alexei se confirmă și, - „... prin procesul-
verbal de confruntare dintre cet. Colibă Oleg și Ojog Constantin, prin care se
10
confirmă faptul că ultimul cunoștea de faptul că tractorul MTZ 82.1 cu n/î UNB 414,
în momentul acestei tranzacții care a avut-o cu Chilinciuc Al., se afla în gospodărie
la cet.Colibă Ol. și se afla în litigiu de judecată.”, - (vol.3, f.d.243).
Declarații analogice a părții vătămate Ojog Constantin, a martorilor Coliba
A., Rusu M. și a inculpatului Chilinciuc Alexei se conțin la materialele cauzei
vol.2,3, f.d. 56-57, 161-162, 77-78, 141-142, 66-68, 152, și confirmă circumstanțele
reale indicate de inculpat la etapa urmăririi penale, la judecarea cauzei în fond, în apel
și recurs după cum urmează, - „... la momentul încheierii acestei tranzacții, el,
Chilinciuc Alexei s-a aflat la filiala Ungheni BC „Moldindconbank ” împreună cu
Ojog Constantin și Coliba Oleg, reprezentantul Băncii unde era gajat tractorul, le-a
comunicat că este de acord cu vînzarea tractorului la preț de 180.000 lei (sumă care
trebuia să acopere atît dobînda cît și creditul) și, respectiv v-a fi scos de sub gaj. La
fel, s-a discutat problema că, tractorul fiind sub sechestru se află la Coliba Oleg, iar
acesta din urmă fiind prezent a confirmat că, tractorul se află la el și urmază să-1
elibereze. Astfel, Ojog Constantin convingînsu-se că, tot este în regulă a pus suma de
180.000 lei pe contul SC "Alex Plant " SRL. Banca a eliberat tractorul de sub gaj și i-
a trimis la notar unde a fost perfectat contractul de vînzare cumprare.”
Mai mult ca atît, la materialele cauzei procurorul a anexat copia hotărîrii
Judecătoriei Ungheni din 26.02.2010, prin care s-a soluționat litigiul civil privind
înstrăinarea tractorului de model „MTZ-82.1” a.f. 2005, cu n/î UN B 414 dintre Ojog
Constantin și Coliba Oleg (vol.3, f.d.220-221). Totodată, inculpatul indică că, această
hotărîre a fost casată cu dispunerea rejudecării cauze, iar dînsul s-a implicat în acest
proces civil și a depus o cerere privind declararea nulă a contractului de vînzare-
cumpărare din 18 martie 2008 încheiat cu Coliba A. și, în prezent cauza civilă este în
curs de examinare la Judecătoria Ungheni.
6.3.1. Astfel spus, Colegiul penal lărgit, menționează că eroarea instanțelor de
judecată nu se referă la apreciere greșită a probelor, dar la stabilirea eronată a faptelor,
în existența unora și inexistența altora, prin neluarea în considerare a probelor care le
confirmau și prin denaturarea conținutului acestora, - aceasta fiind eroarea gravă de
fapt în sensul art.6 pct.111) CPP și, care în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) coroborat cu
art.435 alin.(1) pct.2) lit. b) CPP impune soluția casării hotărîrilor adoptate în cauză pe
acest capăt de acuzare cu dispunerea achitării inculpatului în temeiul art.390 alin.(1)
pct.3) CPP pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, în sensul art.6 ale
Convenției Europene, noțiunea de „acuzație în materie penală” este distinctă de
noțiunea „drepturi și obligații cu caracter civil”, astfel, în cauza Perez v. Franța din
12.02.2004, Curtea Europeană a arătat că „... în ciuda existenței unei autonomii a
noțiunii de drepturi și obligații cu caracter civil, este necesară analiza legislației
interne a statului, atît sub aspectul calificării juridice, cît și în privința conținutului
material și a efectelor pe care dreptul intern al statului le conferă pentru ca un drept
să poată fi considerat ca avînd un caracter civil”.
În speță, circumstanțele de fapt enunțate supra, confirmă existența unui drept
cu caracter civil, astfel litigiul dintre Ojog Constantin și Coliba Oleg, SRL „Alexs
plant” cu privire la tranzacțiile încheiate asupra tractorului menționat, a fost obiect al
judecării în instanța civilă cu pronunțarea hotărîrii Judecătoriei Ungheni din
26.02.2010.
11
Or, Curtea Europeană, în cauza Ringvold v. Norvegia din 11 februarie 2003”,
conchide că „…faptul că o lege, care poate permite o cerere de despăgubire în virtutea
dreptului cu privire la prejudiciu, include și elemente obiective constitutive ale unei
infracțiuni penale, nu reprezintă, în pofida gravității acestei infracțiuni, un motiv
suficient pentru a considera ca persoana responsabilă de obligațiile cu caracter civil,
să fie acuzată de o infracțiune penală”.
În acest sens, Colegiul penal menționează că, conform legislației naționale,
instanța civilă în temeiul art. 228, 229 Cod civil, poate declara nulitatea actelor
juridice încheiate prin dol și prin violență, iar conform practicii judiciare, soluționarea
acestor litigii civile nu este condiționată de acțiunea penală.
Astfel spus, Curtea Europeană, în cauza Perez v. Franța din 12.02.2004, a
considerat că, în asemenea cazuri, aplicabilitatea art.6 atinge limitele sale și a
reamintit că, Convenția nu garantează nici dreptul, revendicat de reclamant, la
„răzbunare privată”, nici „actio popularis”. Astfel, nu a admis că dreptul de a urmări
sau de a condamna penal terțe persoane trebuie neapărat exercitat în paralel cu
exercitarea de către victimă a dreptului de a intenta o acțiune civilă.
Cu privire la episodul cauzării de daune prin înșelăciune și abuz de
încredere incriminat în baza art. 196 alin.(4) Cod penal.
6.4. În privința acestui capăt de acuzare, argumentele inculpatului Chilinciuc
Alexei, precum că fapta incriminată nu întrunește elementele infracțiunii, urmînd a fi
calificată la noțiunea de „drepturi și obligații cu caracter civil”, - la fel sunt
întemeiate din următoarele motive.
Învinuirea formulată prin ordonanța de modificare a învinuirii în instanța de
fond din 26.04.2012 (vol.3, f.d. 399) și reținută la starea de fapt constatată de către
instanța de fond, se reduce la următoarele, -
„Activînd în continuare în calitate de administrator și primind în perioada lunii
martie - iunie 2008 de la Î.P.C. „Bucovăț" SRL în gestiune 237 655 lei, Chilinciuc A.
a achitat din aceștia sumele de 46 778 lei către B.C. „Mobiasbancă" S.A. și 46 777 lei
către B.C.„Moldindconbank" S.A. în contul rambursării creditelor nominalizate,
precum și a efectuat tranzacții și operațiuni bancare cu sume mai mari decît 5400 lei
ce reprezintă capitalul social al SRL ”Alex Plant", în alte scopuri și fără acordul
adunării generale a asociaților ÎPC "Bucovăț" SRL, fapt prevăzut de statutul
societății, cauzînd astfel daune în proporții deosebit de mari întreprinderii.
Prin acțiunile sale intenționate Chilinciuc Alexei Ion a cauzat daune în proporții
deosebit de mari Î.P.C. „Bucovăț" SRL prin înșelăciune și abuz de încredere, adică a
comis o infracțiune prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod Penal.”
În acest sens, la condamnarea lui Chilinciuc A., instanțele de fond și apel au
comis o eroare gravă de fapt manifestată prin stabilirea eronată a faptelor, în existența
unora și inexistența altora, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau și
prin denaturarea conținutului acestora.
Astfel spus, instanțele de judecată n-au luat în considerație proba decisivă
procesul-verbal al Adunării generale a asociaților SRL "Bucovăț" din 22.02.2008
(vol.1, f.d.23) conform căruia SRL "Bucovăț" a cumpărat asociația SRL "Alex Plant"
cu tot capitalul social al cărei director era el, Chilinciuc A., ceea ce înseamnă că s-a
cumpărat și s-a înregistrat la Camera de Stat și la Inspectoratul Fiscal de Stat, -
întreprinderea SRL "Alex Plant" cu tot cu pasive și active cu datorii și venituri, iar
12
Chilinciuc A., a continuat să activeze în calitate de administrator la voința directorului
SRL "Bucovăț".
Așa fiind, SRL "Alex Plant” deja nu mai era proprietatea lui Chilinciuc A., fapt
indicat chiar de procuror în rechizitoriu, - „La 04.03.2008, efectuînd tranzacția
respectivă, el a pierdut calitatea de fondator al SC „Alex-Plant" SRL și a fost numit
administrator al aceleiași societăți."
În astfel de circumstanțe, Chilinciuc A. a fost obligat să onoreze obligațiile SRL
"Alex Plant" în formă de rambursare a creditelor bancare, astfel din suma de 237.655
lei primită în gestiune de la „Bucovăț" SRL, acesta a achitat în mod legal sumele
46.778 lei către BC „Mobiasbancă" SA și 46.777 lei către BC „Moldindconbank" SA
în contul rambursării creditelor, ceea ce nu constituie o însușire a bunurilor, or dînsul
a executat obligațiuni civile reglementate de Codul civil. Or, probatoriul administrat în
cauză confirmă anume această stare de fapt, însă instanțele de judecată au interpretat-o
eronat ca „acuzație în materie penală” prevăzută de art.196 alin.(4) Cod penal.
La fel, acest capăt de acuzare a mai fost completat cu acuzații imprecise, - „...
precum și a efectuat tranzacții și operațiuni bancare cu sume mai mari de cît 5400
lei ce reprezintă capitalul social al SC „Alex-Plant" SRL, în alte scopuri și fără
acordul adunării generale a asociaților ÎPC „Bucovăț" SRL”. Deci, rezultă
incontestabil că, procurorul nu i-a incriminat lui Chilinciuc A. la concret, - care sunt
acelea „tranzacții și operațiuni bancare cu sume mai mari de cît 5400 lei”.
Însă, instanțele de fond și apel, denaturînd această starea de fapt, au ieșit din
limitele învinuirii formulate și l-au condamnat pe Chilinciuc A. pentru, - „... cauzarea
prejudiciului material în proporții deosebit de mari în sumă de 757.048,58 lei ÎPC
„Bucovăț" SRL ca rezultat al administrării defectuoase a întreprinderii de către A.
Chilinciuc”. Or, astfel de învinuire, care nici nu i-a fost incriminată inculpatului, nu
conține în sine elementele infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal ci se referă la
infracțiunea de neglijență în serviciu.
Lecturînd textul ordonanței procurorului de modificare a învinuirii în sensul
agravării în prima instanță (vol.3, f.d. 399), se observă că nu există așa capăt de
acuzare cu prejudiciul în suma sustrasă de 757.048,58 lei. Mai mult ca atît, chiar
însuși procurorul în susținerile verbale în instanța de fond (vol.3, f.d. 409 verso) a
solicitat că, - „... reieșind din învinuirea formulată de încasat de la Chilinciuc A.
237.655 lei în folosul ÎPC "Bucovăț" SRL”, însă instanța a încasat suma de 757.048,58
lei.
Or, instanțele de judecată nu au luat în vedere nici faptul că, directorul SRL
"Bucovăț" a depus în Curtea de Apel Economică o acțiune civilă împotriva SRL "Alex
Plant" de încasare a acestei sume de 757.048,58 lei (vol.1 f.d. 84), astfel acesta fiind
un litigiu civil.
În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit, conchide că, și pe episodul de
condamnare a lui Chilinciuc A. în baza art.196 alin.(4) Cod penal, au comis o eroare
gravă de fapt care nu se referă la apreciere greșită a probelor, dar la stabilirea eronată
a faptelor, în existența unora și inexistența altora, prin neluarea în considerare a
probelor care le confirmau și prin denaturarea conținutului acestora, - aceasta fiind
eroarea gravă de fapt în sensul art.6 pct.111) CPP și, care în temeiul art.427 alin.(1)
pct.6) coroborat cu art.435 alin.(1) pct.2) lit. b) CPP, impune soluția casării hotărîrilor
adoptate în cauză pe acest capăt de acuzare incriminat în baza art.196 alin.(4) Cod
13
penal cu dispunerea achitării inculpatului în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) CPP pe
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, în sensul art.6 ale
Convenției Europene, noțiunea de „acuzație în materie penală” este distinctă de
noțiunea „drepturi și obligații cu caracter civil”, astfel, în cauza Perez v. Franța din
12.02.2004, Curtea Europeană a considerat că, în asemenea cazuri, aplicabilitatea art.6
atinge limitele sale și a reamintit că, Convenția nu garantează nici dreptul, revendicat
de reclamant, la „răzbunare privată”, nici „actio popularis”. Astfel, nu a admis că
dreptul de a urmări sau de a condamna penal terțe persoane trebuie neapărat exercitat
în paralel cu exercitarea de către victimă a dreptului de a intenta o acțiune civilă.
Or, în speță, circumstanțele de fapt enunțate supra, confirmă existența unui
drept cu caracter civil, fapt confirmat prin:
- hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție Chișinău privind
încasarea datoriei de 252.918 lei de la SRL „ Alex Plant" în folosul SRL
„Bucovăț" (vol.3, f.d.349);
- încheierea Curții de Apel Economice din 25 martie 2010 (vol.1, f.d. 46);
- cererea de adresare în Curtea de Apel Economică a SRL „Bucovăț” către SRL
„Alex Plant” privind recunoașterea calității de creditor chirograf și validarea
creanțelor în sumă de 757.048 lei (vol.1, f.d.84).
6.5. Prin urmare, poziția procesuală a părții apărării, - casarea hotărîrilor de
condamnare a inculpatului Chilinciuc Alexei în baza art.190 alin.(5), 196 alin.(4) Cod
penal cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, fără dispunerea rejudecării cauzei,
corespunde și jurisprudenței CEDO, deoarece încălcările legislației procesual penale
comise de către autoritățile de stat la examinarea cauzei date, nu pot fi imputate
acuzatului și nu ar trebui să-l plaseze pe acesta într-o situație defavorabilă în propriul
recurs.
Astfel, în hotărîrea sa Ștefan vs Romînia din 6 aprilie 2010, CEDO a menționat
că procurorul avea obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de pronunțarea unei
hotărîri definitive, CEDO consideră că Statul este cel care trebuie să își asume erorile
comise de parchet sau de instanța de judecată și că acele erori nu trebuie reparate în
detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză.
Mai mult ca atît, conform unei jurisprudențe constante a CEDO, retrimiterea
cauzelor la rejudecare este în mod obișnuit dispus ca rezultat a erorilor comise de
instanțele de judecată, repetarea unor asemenea retrimiteri în cadrul unuia și aceluiași
proces dezvăluie o deficiență gravă a sistemului judecătoresc, ceea ce afectează
dreptul persoanei la un proces echitabil într-un termen rezonabil, drept garantat de art.
6 alin. (1) din Convenție ( hotărîrea Cravcenco v. Moldova, § 50, din 15 ianuarie
2008).
Ținînd cont de cele enunțate, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție
admite recursul și casează sentința Judecătoriei Ungheni din 31 mai 2012 și decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2013, în partea condamnării
lui Chilinciuc Alexei în baza art.190 alin.(5), 196 alin.(4) Cod penal și, în temeiul
art.390 alin.(1) pct.3) CPP dispune achitarea acestuia pe motiv că faptele inculpatului
nu întrunesc elementele infracțiunii.
Totodată, menținînd hotărîrile de condamnare a lui Chilinciuc Alexei în baza
art.191 alin.(2) lit.c) Cod penal la 3 ani închisoare, Colegiul penal lărgit la
14
individualizarea pedepsei va lua în considerație că, acesta nu are antecedente penale se
caracterizează pozitiv că, în cauză n-au fost stabilite circumstanțe agravante și, ținînd
cont de prevederile art. 61, 75 și 76 Cod penal, ce prevăd scopul pedepsei penale,
criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și, avînd în vedere atît
principiul prevăzut în art. 4 Cod penal – umanismul legii penale, cît și al art. 61 alin.
(2) Cod penal – pedeapsa penală are drept scop corectarea inculpatului, iar executarea
pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea
persoanei condamnate, precum și posibilitatea obținerii corectării și reeducării
vinovaților, - se concluzionează la posibilitatea aplicării în privința inculpatului a
prevederilor art.90 Cod penal.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b), c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Chilinciuc Alexei, casează
sentința Judecătoriei Ungheni din 31 mai 2012 și decizia Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 23 ianuarie 2013, în partea condamnării lui Chilinciuc Alexei Ion în
baza art.190 alin.(5), 196 alin.(4) Cod penal și, în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) CPP
dispune achitarea acestuia pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele
infracțiunii.
Se menține condamnarea lui Chilinciuc Alexei Ion în baza art.191 alin.(2) lit.c)
Cod penal la 3 ani închisoare și, în temeiul art.90 Cod penal se dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate pe termen de probă de 3 ani, obligîndu-l să
nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.
În temeiul art. 387 alin.(2) pct.2) CPP, în cazul în care s-a dat o sentință de
achitare pe motiv că nu sînt întrunite elementele infracțiunii, instanța nu se pronunță
asupra acțiunilor civile declarate de către Ojog Valentina în sumă de 180.000 lei și
SRL “Bucovăț” în sumă de 757.048 lei.
Se dispune eliberarea imediată a lui Chilinciuc Alexei Ion din sala de judecată,
dacă nu execută pedeapsa cu închisoarea în baza altor sentințe judecătorești.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată se va pronunța în ședință publică la 12 iulie 2013, ora 09:30.
Președinte Constantin Gurschi
Judecători Ion Arhiliuc
Constantin Alerguș
Andrei Harghel
Iurie Diaconu
15