1ra-586/13 — art.152 al.1, 287 al.2 CP

1ra-586/13 — art.152 al.1, 287 al.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-586/13

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

18 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Ion Arhiliuc, Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Iurie Diaconu, cu

participarea procurorului Dumitru Graur și avocatului Pavel Cebotari, părții vătămate

Vintea Serghei, a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sîli, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2013, în cauza penală în privința lui

Rusu Toader Alexandru, născut la 25 august 1991,

originar și domiciliat în s. Iurceni, r-nul Nisporeni,

moldovean, cetățean al Republicii Moldova.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Procedura de citare a fost legal executată.

Procurorul și partea vătămată Vintea Serghei au susținut recursul, solicitînd

admiterea acestuia în sensul declarat.

Avocatul Pavel Cebotari s-a pronunțat pentru respingerea recursului declarat, ca

fiind neîntemeiat.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

achitat de sub învinuirea adusă pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152

alin. (1) și 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Serghei Vintea privind încasarea

prejudiciului material în mărime de 6473,60 lei și a prejudiciului moral în mărime de

7000 lei a fost respinsă.

De asemenea, în cauză a fost pronunțată încheiere interlocutorie în privința

procurorilor Petrușca Sergiu și Potînga Veaceslav.

pentru faptul, că la 18 septembrie 2009, în jurul orei 01.00, aflîndu-se în incinta barului

„La terasă”, situat în s. Iurceni, r-nul Nisporeni - loc public și fiind în stare de ebrietate

alcoolică, intenționat încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de

respect față de societate, cu o deosebită obrăznicie, fără nici un motiv, i-a aplicat o

lovitură cu capul peste față cet. Vintea Serghei, cauzîndu-i dureri fizice, după care

continuîndu-și intențiile huliganice, ieșind în stradă, în apropierea barului „La terasă”,

din aceleași intenții huliganice, prelungind acțiunile sale criminale, încălcînd grosolan

1

ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, cu o deosebită

obrăznicie a aplicat violența fizică față de cet. Vintea Serghei, manifestată prin lovituri

cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului. După care, în aceleași

circumstanțe, în timp ce Vintea Serghei era la pămînt după loviturile primite, Rusu

Toader intenționînd să-și manifeste dominația și fiind ajutat de Sirițanu Vadim, Nani

Vasile, Teleman Victor, Rusu Radu și Constantinovici Serghei, continuîndu-și acțiunile

huliganice printr-o comportare batjocoritoare față de Vintea Serghei, prin înjosirea

onoarei și demnității acestuia, s-a adresat cu expresii injurioase în adresa ultimului,

vărsînd din sticlă bere peste el și lovindu-l cu picioarele peste diferite părți ale corpului,

cauzîndu-i dureri fizice. În rezultatul acțiunilor menționate, inculpatul Rusu Toader i-a

cauzat lui Vintea Serghei vătămări corporale medii, sub formă de fractura osului

zigomatic pe stînga.

Acțiunile lui Rusu Toader de către organul de urmărire penală au fost încadrate

în baza art. 152 alin. (1), 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Rusu

Toader să fie condamnat pentru comiterea infracțiunilor imputate. De asemenea,

apelantul a solicitat și anularea încheierii interlocutorii din 23 martie 2012.

În susținerea cerințelor sale, apelantul a indicat că:

- instanța de fond a constatat faptele invocate în învinuire, însă a pronunțat o

sentință de achitare, neîntemeiat a ajuns la concluzia precum că, în procesul urmăririi

penale, cît și în ședința de judecată, acuzarea nu a demonstrat și nu a probat cu nimic

învinuirea adusă, cît și faptul că la punerea sub învinuire a inculpatului a fost omis

termenul de 3 luni;

- potrivit materialelor cauzei penale (Vol. I, f.d. 42) s-a stabilit cu certitudine că

prin ordonanța din 23.11.2009, a fost recunoscut în calitate de bănuit doar pentru

provocarea leziunilor medii „Rusu Tudor Alexandru”, și nu după cum afirmă instanța

„Rusu Toader Alexandru”, care în lipsa unui proces-verbal al organului de urmărire

penală în temeiul art. 249 CPP, constituie două persoane diferite, din acest considerent

la întrebarea instanței inculpatul Rusu Toader, a declarat că nu cunoaște dacă a fost pus

sub bănuire;

- legea procesual penală nu interzice înaintarea învinuirii persoanei, fără a fi

recunoscută în calitate de bănuit;

- vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită atît la urmărirea penală cît și în

instanța de fond și anume prin declarațiile părții vătămate Vintea Serghei, a martorilor

Bocan Valentina, Tăbîrță Vasile, Frunzete Veaceslav, prin raportul de expertiză medico-

legală nr. 26 D, raportul de expertiză medico-legală nr. 132 „d” din 13.11.2009, cît și

prin declarațiile inculpatului care a recunoscut vina parțial, solicitînd instanței de fond o

pedeapsă conform legii.

3.1. Partea vătămată Vintea Serghei a atacat cu apel sentința primei instanțe, prin

care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care inculpatul Rusu Toader să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunilor imputate, pe motiv că instanța de fond nu a examinat cauza sub toate

aspectele, eronat a apreciat circumstanțele și cumulul probelor administrate la dosar

prezentate de acuzare. De asemenea, instanța de fond neîntemeiat a respins acțiunea

civilă, deoarece prin acțiunile sale inculpatul i-a cauzat un prejudiciu enorm și anume

gravitatea suferințelor suportate care se răsfrîng pînă în prezent. Apelantul a mai

invocat, că pînă la incident era o persoană social activă și comunicabilă, încrezută în

sine, însă, la moment are stări de stres, tulburări de somn, insomnie, iribilitate și

2

excitabilitate.

au fost admise apelurile declarate de procuror și de partea vătămată Vintea Serghei, din

alte motive, casată, inclusiv din oficiu, sentința primei instanțe, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP a fost încetat procesul penal în privința lui Rusu

Toader în baza art. 152 alin. (1) și 287 alin. (2) lit. a), b) Cod penal, pe motiv că există

alte circumstanțe care condiționează sau exclud tragerea la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vintea Serghei a fost lăsată fără

examinare, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

Încheierea interlocutorie în privința procurorilor Potînga Veaceslav și Petrușca

Sergiu a fost menținută.

4.1. La adoptarea soluției sale, instanța de apel a constatat că, probele pe cauza

dată au fost analizate și verificate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității și în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, care confirmă vinovăția inculpatului Rusu Toader în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1) și 287 alin. (2) lit. a), b) Cod

penal și vinovăția acestuia se dovedește prin următoarele probe:

 declarațiile inculpatul Rusu Toader;

 declarațiile părții vătămate Vintea Serghei;

 declarațiile martorilor Bocan Valentina, Tăbîrță Vasile și Frunze Veaceslav;

 raportul de examinare medico-legală nr. 2648/D din 29 septembrie 2009 (Vol.

I, f.d. 30-31);

 raportul de expertiză nr.132 D din 13 noiembrie 2009 (Vol. I, f.d. 32).

4.2. Astfel, instanța de apel a conchis că deși învinuirea adusă inculpatului a fost

confirmată prin cumulul de probe menționate supra, punerea sub învinuire a lui Rusu

Toader a fost cu încălcări esențiale a legii procesuale penale și anume.

Astfel, inculpatul Rusu Toader a fost pus sub învinuire contrar prevederilor art.

63 alin. (2) pct. 3) Cod procedură penală și anume a fost recunoscut în calitate de bănuit

la 23 noiembrie 2009 (Vol. I, f.d. 42), iar la 17 noiembrie 2011 a fost pus sub învinuire

(Vol. I, f.d. 138).

Prin urmare, avînd în vedere prevederile art. 230 Cod procedură penală, legea a

oferit organului de urmărire penală un termen concret pe durata căruia a fost în drept să-

l mențină pe Rusu Toader în calitate de bănuit.

Articolul 63 alin. (3) Cod procedură penală, în mod imperativ stipulează că la

momentul expirării, după caz, a unui termen indicat în alin. (2), organul de urmărire

penală este obligat să adopte una din următoarele soluții: să dispună scoaterea persoanei

de sub urmărire penală sau punerea persoanei sub învinuire a modului prevăzut de lege.

Punerea bănuitului sub învinuire și înaintarea acuzării sunt acțiuni procesuale

distincte reglementate de art. 281-282 Cod procedură penală și care urmează a fi

efectuate într-un anumit termen, dar care să nu contravină art. 63 Cod procedură penală.

Or, conform Hotărîrii Curții Constituționale nr. 26 din 23.11.2010 au fost

declarate neconstituționale prevederile alin. (6) art. 63 Cod procedură penală, potrivit

cărora era posibilă punerea persoanei sub învinuire și după expirarea termenelor

prevăzute la alin. (2) „în cazul acumulării ulterioare a probelor suficiente”, iar la

momentul punerii lui Rusu Toader sub învinuire (17.11.2011), au fost deja abrogate.

Prin urmare, aceste acțiuni urmau a fi efectuate față de inculpatul Rusu Toader pînă la 23

februarie 2010 inclusiv.

3

Astfel, organul de urmărire penală a omis termenul de 3 luni, de punere sub

învinuire a bănuitului, acesta aflîndu-se în calitate de bănuit mai mult decît termenul

limită stabilit de art. 63 alin. (2) și (5) Cod de procedură penală, fapt ce constituie o

încălcare esențială a legii procesuale penale, care afectează drepturile și interesele

legitime ale persoanei.

La fel, instanța de apel a menționat că, conform art. 251 alin. (1) Cod de

procedură penală, încălcarea prevederilor legale, care reglementează desfășurarea

procesului penal, atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o

încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decît prin anularea

acelui act.

Argumentul acuzatorului de stat că în calitate de bănuit a fost recunoscut altă

persoană, „Rusu Tudor Alexandru”, adică nu inculpatul, instanța de apel nu l-a reținut,

ori, s-a constatat că în cauza dată nu a existat alt bănuit cu așa inițiale și doar procurorul

a comis erori la indicarea numelui persoanei care conform documentelor se numește

„Toader” și nu „Tudor”.

Instanța de apel a reținut că, deși apelantul a solicitat anularea și a încheierii

interlocutorii, ultimul nu a adus careva argumente în acest sens, nu a infirmat cele

indicate de instanță sau să prezinte vreo informație privitor la măsurile întreprinse întru

lichidarea încălcărilor admise în cauză.

Instanța de apel a considerat că deși vinovăția inculpatului a fost demonstrată, în

cauză nu este posibil de a adopta o hotărîre de condamnare, probele administrate la

cauză fiind lovite de nulitate, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod procedură

penală.

În ceea ce privește acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Vintea

Serghei, instanța de apel a lăsat-o fără examinare, ceea ce nu împiedică partea vătămată

să inițieze o acțiune în ordinea civilă conform art. 225 alin. (4) Cod procedură penală

procedură penală, a contestat decizia instanței de apel, solicitînd casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, invocînd că instanța de

apel ajungînd la concluzia că învinuirea adusă inculpatului a fost confirmată prin

cumulul de probe cercetate în ședințele de judecată, n-a pronunțat o sentință de

condamnare a inculpatului, dar a adoptat o hotărîre contrară legii de încetare a

procesului penal în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) CPP, pe motiv că punerea sub

învinuire a lui Rusu Toader a fost cu încălcări esențiale a legii procesuale penale.

În acest context, recurentul invocă că în conformitate cu prevederile art. 3 alin.

(1) Cod de procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este

în vigoare la momentul desfășurării urmăririi penale sau judecării cauzei de către

instanța de judecată, astfel, în momentul în care inculpatul a fost recunoscut în calitate

de bănuit, alin. (6) al art. 63 din Codul de procedură penală, era în vigoare, ulterior,

conform Hotărîrii Curții Constituționale nr. 26 din 23 noiembrie 2010, au fost declarate

neconstituționale, însă, aceste prevederi, conform normei procesual penală sus

menționată, acționează numai pentru hotărîrile pronunțate după intrarea în vigoare a

legii și nu au efecte asupra hotărîrilor pronunțate pînă la această dată, de aceea, în opinia

procurorului, a avut loc o încălcare esențială a normelor de procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

6.1. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

4

instanță, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele legale pe care se

întemeiază soluția.

Astfel, în pct. 18 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție din 30

octombrie 2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este

atenționat că, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

6.2. În acest context, Colegiul penal lărgit menționează că, este greșită soluția

instanței de apel privind încetarea procesului penal intentat împotriva lui Rusu Toader în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe motiv că, -

„... punerea sub învinuire a lui Rusu Toader a fost cu încălcări esențiale a legii

procesuale penale, astfel, inculpatul Rusu Toader a fost pus sub învinuire contrar

prevederilor art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod procedură penală și anume a fost recunoscut

în calitate de bănuit la 23 noiembrie 2009 (Vol. I, f.d. 42), iar la 17 noiembrie 2011 a

fost pus sub învinuire (Vol. I, f.d. 138).”

Or, inculpatul Rusu Toader fiind recunoscut în calitate de bănuit la 23 noiembrie

2009 (Vol. I, f.d. 42) și pus sub învinuire la 17 noiembrie 2011 (Vol. I, f.d. 138),

conform prevederilor art. 64 alin. (2), pct. 19) CPP, - avea dreptul să atace, în modul

stabilit de lege (art. 313 Cod de procedură penală) acțiunile și hotărîrile organului de

urmărire penală. Acest drept, conform pct. 27) alin. (2) art. 66 Cod de procedură penală,

i s-a păstrat și dispunea de el și atunci cînd avea calitatea de învinuit. Nici la una din

aceste faze a procesului penal, inculpatul ori avocatul acestuia, nu au atacat cu plîngeri

actele procedurale privitor la calitatea de bănuit.

Această stare de lucruri, pentru instanța de apel era evidentă, astfel că, dacă

considera că s-au comis careva încălcări a drepturilor bănuitului, urma să verifice care a

fost motivul că ultimul nu s-a folosit de dreptul de a ataca în instanța de judecată

acțiunile ori actele organului de urmărire penală la etapa corespunzătoare, ca după caz

să fie reparate.

Astfel, conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia

impune pierderea dreptului procesual.

6.3. Colegiul penal lărgit, analizînd presupusele încălcări a legii procesuale

penale enunțate supra, conchide că instanța de apel formal a aplicat prevederile pct. 6)

alin. (1) art.391 CPP, indicînd că, - „ există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”.

Colegiul penal lărgit menționează că, circumstanțele care exclud urmărirea

penală sunt prevăzute la art.275 Cod de procedură penală, iar la etapa judecării cauzei în

instanța de judecată, procedura de încetare a procesului penal este reglementată de

prevederile art.332 Cod de procedură penală.

În Codul de procedură penală, TITLUL II, Capitolul III, Secțiunea a 4-a

„Deliberarea și adoptarea sentinței”, la art. 384 legiuitorul a stipulat că instanța de

judecată hotărînd asupra învinuirii înaintate inculpatului, poate adopta una din trei tipuri

de sentință, - de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.

La art.391 CPP, sunt specificate cazurile în care se adoptă sentința de incetare a

procesului penal, astfel legiuitorul a reglementat concret cazurile de încetare a

procesului penal și numai în pct. 6) se face trimitere la o normă de blanchetă - „există

5

alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală”.

Or, pct. 6) repetă conținutul pct. 9) al art. 275 CPP, - circumstanțele care exclud

urmărirea penala, însă cu o importanță de concretizare, și anume că acele circumstanțe

care exclud sau condiționează desfășurarea urmăririi penale, trebuie să fie „prevăzute de

lege”. Astfel de situații de drept pot exista atunci cînd instanța de judecată v-a constata

că persoana pusă sub învinuire de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin. (4)

CP sau art. 206 alin. (4) CP, - este victima traficului de ființe umane, ori infracțiunea

este săvîrșită de reprezentanții corpului diplomatic ai statelor străine sau de alte

persoane care, potrivit art. 11 alin. (4) CP, nu se supun jurisdicției penale a Republicii

Moldova.

Prin existența altor circumstanțe, care exclud sau condiționează pornirea urmăririi

penale și tragerea la răspundere penală, pot fi reținute și cazurile prevăzute de art. 57-

58, art. 217 alin. (5), art. 325 alin. (4) Cod penal, care prevăd expres liberarea persoanei

de răspundere penală în cazul prezenței anumitor circumstanțe.

Așa fiind, noțiunea de “alte circumstanțe”, prevăzută la pct. 6) alin. (1) art.391

CPP, urmează a fi interpretată numai în sensul “circumstanțelor prevăzute de lege”, a

se vedea textul legal - pct. 5) art. 275 CPP, - „... există alte circumstanțe prevăzute de

lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”.

Prin urmare, presupusele încălcări a legii procesuale penale constatate de instanța

de apel, enunțate supra, nu cad sub incidența „ altor circumstanțe prevăzute de lege

care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală”, prevăzute de

art.391 alin.(1) pct.6) CPP.

6.4. La fel, conform alin.(4) al art.251 Cod de procedură penală, încălcarea

oricărei altei prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului

dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în

instanța de judecată cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum

și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Din actele cauzei rezultă că, la terminarea urmăririi penale, cînd inculpatul Rusu

Toader a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, aceștia n-au

invocat despre nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea

ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale.

Totodată, Colegiul penal lărgit, menționează că procesul penal include mai multe

faze, și potrivit art. 64, 65, 66 CPP bănuitul, învinuitul, inculpatul la fiecare fază a

urmăririi penale ori a judecării cauzei dispune de un șir de drepturi și obligații. Astfel,

conform art.64 alin.(2) pct.19) CPP bănuitul ( la caz Rusu Toader ) a avut dreptul să

atace, în modul prevăzut de lege, - art.313 CPP, acțiunile și hotărîrile organului de

urmărire penală. Acest drept, conform pct.27 alin.(2) art.66 CPP, i s-a păstrat și

dispunea de el și atunci cînd a avut calitatea de învinuit apoi și de inculpat. Nici la una

din aceste faze a procesului penal Rusu Toader și nici apărătorul său, nu au atacat cu

plîngeri în modul stabilit de lege, actele procedurale, privitor la calitatea de bănuit,

învinuit.

Pe cale de consecință, se consideră ca fiind greșită și concluzia instanței de apel,

precum că – „... în cauză nu este posibil de a adopta o hotărîre de condamnare, probele

administrate la cauză fiind lovite de nulitate, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct.

8) Cod procedură penală, - punerea sub învinuire a lui Rusu Toader a fost cu încălcări

esențiale a legii procesuale penale”.

Așa fiind, din conținutul deciziei contestate se evidențiază că, hotărîrea adoptată

6

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de încetare a procesului penal, or

instanța de apel constatînd că, „... deși vinovăția inculpatului a fost demonstrată ...”,

nu admite apelul procurorului în sensul declarat, dar din oficiu din alte motive conchide

eronat că, „... în cauză nu este posibil de a adopta o hotărîre de condamnare, probele

administrate la cauză fiind lovite de nulitate, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct.

8) Cod procedură penală” și dispune greșit încetarea procesului penal.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că eroarea comisă referitor la

interpretarea cazurilor prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 391 Cod de procedură penală, se

cuprinde în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, este temei de recurs și

deoarece nu poate fi corectată de instanța de recurs, se impune soluția de casare a

deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare, unde instanța de apel, are obligația să verifice

motivele apelului declarat de procuror în care se contestă achitarea inculpatului, și cu

respectarea prevederilor art. 414 - 417 Cod de procedură penală va pronunța o hotărîre

care să fie legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Radu Sîli, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 31 ianuarie 2013, în cauza penală în privința lui Rusu Toader și dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral în ședință publică la 09 iulie 2013, ora 09.30.

Președinte Constantin Gurschi

Judecători Ion Arhiliuc

Constantin Alerguș

Andrei Harghel

Iurie Diaconu

7