1ra-682/2013 — Art. 27, 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 07 decembrie 2012 Rusu Ion a fost condamnat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. d) CP la 13 ani și 6 luni închisoare. Conform art. 85 CP pentru cumul de sentințe, prin adăugirea parțială la pedeapsa dată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2006, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare.

În fapt, pentru pronunțarea sentinței instanța de fond a stabilit, că Rusu Ion fiind condamnat prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2006 în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) și art. 195 alin. (2) CP la 20 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, aflîndu-se la data de 26.04.2012 pe platoul din zona locativă a Penitenciarului 9, Pruncul, mun. Chișinău urmărind scopul omorului intenționat, apropiindu-se din spate, i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea gîtului, specialistului Serviciului Securitate a Penitenciarului 9 Pruncul, Revenco 1 Marin, în momentul cînd ultimul își exercita obligațiunile de serviciu, cauzîndu-i vătămări corporale grave, însă nu și-a dus intențiile sale criminale pînă la capăt, deoarece au intervenit colaboratorii Penitenciarului 9 Pruncul care l-au imobilizat. În drept acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. d) CP - tentativă la omor intenționat, adică acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvîrșirea omorului unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către aceasta a obligațiunilor de serviciu,care din cauze independente de voința lui Rusu Ion aceasta nu și-a produs efectul.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - procuror care a solicitat casarea sentinței din motivul blîndeții pedepsei stabilite inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri mai aspre; - inculpatul Rusu Anton care a solicitat recalificarea acțiunilor de la art. 145 CP la art. 156 CP, ca vătămarea gravă a sănătății în stare de afect, fiind provocat de colaboratorii penitenciarului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2013 au fost respinse ca nefondate apelurile acuzatorului de stat și a inculpatului Rusu Anton menținînd ca legală și întemeiată sentința judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 07 decembrie 2012. Pentru a pronunța decizia instanța de apel a reținut, că vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii este dovedită pe deplin prin probele cercetate în instanța de judecată. Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate, instanța de apel a apreciat, că aceasta s-a făcut în mod judicios, cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 75 CP și în scopul realizării cerințelor art. 61 CP.

Au atacat decizia instanței de apel cu recursuri: - Procurorul făcînd trimitere la prevederile art. 427 pct. 6), 10) CPP a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță, din motivul, că pedeapsa aplicată este prea blîndă, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - Inculpatul care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță pentru verificarea mai minuțioasă a probelor.

Verificînd argumentele invocate de recurenți în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit respinge ca inadmisibil recursurile ordinare, reieșind din următoarele considerente.

După cum reiese din decizia instanței de apel din 26 ianuarie 2013 această instanță, îndeplinind prevederile prevăzute în art. 414-417 CPP, a verificat legalitatea sentinței instanței de fond, concluzionînd hotărîrea atacată corectă. Instanța de apel a relatat, că vinovăția inculpatului pe tot volumul învinuirii a fost confirmată, avînd ca bază un ansamblu de probe, ce se potrivesc între ele și, coroborînd, acestea atestă vinovăția lui Rusu Anton în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. d) CP. Pedeapsa a fost numită cu respectarea prevederilor art. 61, 75 CP. 2

Starea de fapt și de drept corect a fost statuată de către instanța de fond și de apel, ea concordă și se bazează pe analiza materialului probator, iar motivele invocate de inculpat au fost obiect de studiu la cercetarea judecătorească, care s-a petrecut sub toate aspectele, complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii, bazîndu-se pe: - declarațiile părții vătămate Revencu Marin (f.d. 143); - declarațiile martorilor Ursachi Serghei (f.d. 144), Chirvas Victor (f.d. 145), Țepordei Veceaslav (f.d. 146), Morari Feodor (f.d. 147); - procesul-verbal de cercetare la fața locului unde a fost depistat cuțitul și fototabele anexate (f.d. 8-12); - raportul de expertiză medico-legală nr. 49C care confirmă, că pe falca dreaptă a cuțitului prezentat la examinare a fost găsit sînge de origine umană ce ar putea aparține cet. Revenco Marin (f.d. 39-42); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1453/D, din care se vede că la Revenco Marin a fost depistate leziuni corporale grave (f.d. 66-67); - proces-verbal de audiere în calitate de bănuit în care Rusu Ion a recunoscut vina (f.d. 91).

Argumentele procurorului referitor la aplicarea pedepsei prea blînde inculpatului se resping prin afirmațiile instanței de apel, care, discutînd chestiunea, a notat, că măsura de pedeapsa aplicată inculpatului Rusu Ion, instanța de apel o consideră echitabilă. Instanța de fond a avut avantajul audierii participanților la proces, inclusiv și a inculpatului și și-a făcut just concluzia de evaluare gradului de degradare a ultimului și de categoria și mărimea pedepsei necesare pentru reeducarea și corectarea lui. În raport cu criteriile de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 CP, respectiv de gradul de pericol social crescut al faptei săvîrșite de inculpat care se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave, modul cum a fost comisă, de datele și elementele ce caracterizează persoana inculpatului care la nivelul său de conștientizare a faptei comise și-a recunoscut vina parțial, nu se afla la primul conflict cu legea penală, anterior fiind condamnat pentru fapte similare, rămînându-i spre executare din pedeapsa stabilită prin decizia Curți de Apel Chișinău, din 24 mai 2006 în baza art. 195 alin. (2) și 171 alin. (2) lit. b) c) CP 11 ani 9 luni 6 zile, fiind prezentă starea de recidivă periculoasă, pedeapsa stabilită de instanța de fond, cu aplicarea art. 81, 82 și 85 CP la 17 ani închisoare, este corect individualizată, neexistînd circumstanțe și temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai aspre inculpatului.

Din materialele dosarului de vede, că Rusu Ion anterior prin sentința Judecătoriei Botanica din 02 februarie 2006 a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) CP la 8 ani închisoare. Tot Rusu Ion a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 29 noiembrie 2005 în baza art. 195 alin. (2) CP la 18 ani închisoare iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2006 cu aplicarea prevederilor art. 84 CP definitiv i-a fost stabilit 20 ani închisoare. Astfel, prin prisma art. 34 alin. (2) lit. b) CP coraportat la art. 16 și 10 CP Rusu Ion a comis ultima infracțiune în stare de recidivă periculoasă. 3 Sancțiunea art. 145 alin. (2) CP pe care Rusu Ion este condamnat constituie închisoare de la 12 la 20 ani închisoare. Potrivit prevederilor art. 82 alin. (2) CP mărimea pedepsei pentru recidiva periculoasă este de cel puțin ¾ (trei pătrimi) din maximul calei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător, adică în speță pentru ultima infracțiune pedeapsa nu trebuie să fie mai mică de 13 ani și 4 luni închisoare. Conform sentinței Rusu Ion este condamnat pentru tentativă de omor intenționat la 13 ani 6 luni, adică în limita permisă de lege. Aplicînd prevederile art. 85 CP instanța a dispus numirea pedepsei definitive de 17 ani închisoare – limita determinată la discreția instanței, ținînd cont de prevederile art. 61, 75 și 85 CP. Astfel, pretinsele argumente expuse în recursul procurorului, că la numirea pedepsei au fost comise careva erori, precum și afirmațiile condamnatului că, chipurile, el a fost provocat a comite tentativa de omor, nu se regăsesc în materialele dosarului. După cum au accentuat instanțele de fond și de apel Rusu Ion a comis tentativa de omor intenționat, iar versiunea înaintată de el este apreciată ca metodă de apărare, permisă de lege. Dezacordul cu aprecierea probelor nu constituie temei pentru recurs, din cele prevăzute în art. 427 CPP.

Ținînd cont de faptul, că instanța de apel a adoptat hotărîrea legală și întemeiată, avînd în vedere ca argumentele recursurilor se combat prin cele expuse mai sus, de aceea Colegiul penal lărgit va respinge ca inadmisibile recursurile declarate.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Dorina Tăut și de inculpatul Rusu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 martie 2013, în cauza penală în privința lui Rusu Ion Anton cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședința publică la 06 august 2013, ora 930 Președinte Constantin Gurschi Judecători Andrei Harghel Constantin Alerguș Ion Corolevschi Iurie Bejenaru 4