ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 25.06.2013

1ra-491/2013 — art.309-1 alin. 1CP

HOTĂRÂRE
25.06.2013
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.309-1 alin. 1CP
Temei legal
art.309-1 alin. 1CP
Citează această cauză
1ra-491/2013 — art.309-1 alin. 1CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul nr. 1ra-491/13

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

04 iunie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Constantin Gurschi,

Judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel, Ion Arhiliuc, Sveatoslav

Moldovan,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie

Gavriliță, de inculpatul Rusnac Valeriu și avocații acestuia Bălănel Petru și

Roșca Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 decembrie 2012 în cauza penală în privința lui

Rusnac Valeriu Valentin,

născut la 18 noiembrie 1979, originar și cu viza de

reședință în r-nul Briceni, s. Grimăncăuți, domiciliat în

mun. Chișinău, str. M. Isanos 15, ap. 78.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

(prima instanță);

de la 27 aprilie 2012 - pînă la 17 decembrie 2012

(instanța de apel);

de la 02 aprilie 2013 - pînă la 04 iunie 2013

(instanța de recurs ordinar).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Dumitru Graur, care a susținut recursul ordinar declarat,

solicitînd admiterea lui, cu respingerea recursului declarat de inculpatul

Rusnac Valeriu și avocații acestuia Bălănel Petru și Roșca Veaceslav, ca fiind

nefondat.

1

Avocații Bălănel Petru, Roșca Veaceslav și inculpatul Rusnac Valeriu au

solicitat admiterea recursului ordinar declarat, cu menținerea sentinței

instanței de fond, iar recursul declarat de procuror, să fie respins, ca fiind

nefondat.

Partea vătămată Botnari Ștefan, fiind citat legal pe adresa nominalizată

în actele cauzei și rechizitoriu în ședința instanței de recurs nu s-a prezentat,

(la dosar fiind anexate avizele de recepție).

Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

de art. 3091 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de

inculpat.

de faptul că, deținînd, conform ordinului MAI nr. 73 ef. din 27 iunie 2008,

funcția de polițist al grupului de escortă al CPS Centru mun. Chișinău,

avînd gradul special – plutonier adjunct și fiind persoană cu funcție de

răspundere în conformitate cu prevederile art. 123 Cod penal, contrar art. 3

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24

alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. l,

art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 din Legea nr.416-XII din 18

decembrie 1990 cu privire la poliție precum și a obligațiunilor funcționale,

care-l obliga să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor,

să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale

statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, să prevină și să

curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure

securitatea publică; să i-a măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, demnitatea

și onoarea cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său

direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea

personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă

de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în

domeniul drepturilor omului, a legislației procesual-penale, alte acte

normative ce reglementează activitatea de serviciu, acționînd cu titlu oficial

2

ca persoană ce reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat a comis

acte de tortură asupra lui Botnari Ștefan în următoarele circumstanțe:

La 08 aprilie 2009, dimineața, Rusnac Valeriu, aflîndu-se în exercitarea

atribuțiilor de serviciu și urmărind scopul de a provoca, în mod intenționat

ilegal, dureri puternice, suferințe fizice și psihice lui Botnari Ștefan, cu

scopul de a-l intimida și de a face presiuni asupra lui, contrar punctului 2.15

a ordinului nr. 5 din 05 ianuarie 2004, conform căruia însoțitorului i se

interzice să scoată reținuții și arestații din camere sau celule fără indicația

respectivă a colaboratorului de serviciu sau a șefului Izolatorului de

Detenție Preventivă, l-a scos din celula izolatorului pe Botnari Ștefan și i-a

aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii în regiunea cutiei toracice și

în regiunea lombară, iar cu piciorul în regiunea gambei la mușchi. În urma

loviturilor aplicate părții vătămate Botnari Ștefan, i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr.3009/D din 13 noiembrie 2009,

leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusnac Valeriu să

fie condamnat în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în cadrul MAI pe un termen

de 5 ani.

În argumentarea soluției solicitate, procurorul a invocat că instanța de

fond la emiterea sentinței de achitare a neglijat prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, s-a referit la lista efectivului CPS Centru care a asigurat

integritatea sediului Guvernului la data de 07 aprilie 2009, printre care era și

inculpatul Rusnac V., care l-a data de 08 aprilie 2009, aproximativ la orele

2400 - 0100, a predat echipamentul și a plecat acasă, însă acțiunile incriminate

de către acuzare inculpatului au avut loc în jurul orelor 0300 - 0500, cînd

Rusnac Valeriu avea posibilitatea reală de acces în celulele de detenție. La

fel, instanța de judecată a neglijat declarațiile părții vătămate care au fost

susținute de către martorii acuzării, iar la baza sentinței de achitare a pus

doar declarațiile martorilor apărării. Totodată, instanța de fond neîntemeiat

a pus la îndoială sinceritatea părții vătămate Botnari Șt., în legătură cu faptul

3

că partea apărării a prezentat o înregistrare audio, care nu este clară și din

conținutul ei nu rezultă că, partea vătămată dorește să-și schimbe

declarațiile în schimbul unei recompense bănești. Mai mult ca atît,

înregistrarea prezentată de către apărare nu a fost efectuată cu respectarea

prevederilor legislației procesual penale și nu putea fi pusă în dispozitivul

sentinței.

septembrie 2011, a fost respins, ca nefondat, apelul acuzatorului de stat.

prezentat probe concludente, și anume că inculpatul a avut acces la celula

unde se afla partea vătămată Botnari Șt., de vreme ce cheile de la celule se

aflau la un număr de persoane limitat – ofițerii din unitatea de gardă, fapt

care nu a fost combătut de partea acuzării. De către instanța de apel nu a fost

reținut faptul confirmat de partea vătămată că anume inculpatul Rusnac

Valeriu l-ar fi scos din celulă, pe motiv că Botnari Ștefan se afla în stare de

ebrietate, iar partea acuzării nu a demonstrat că inculpatul a fost anume acea

persoană care l-a maltratat pe pătimit, iar în caz contrar afirmațiile acuzării

sunt doar presupuneri, care nu pot fi puse ca bază în admiterea apelului. În

astfel de circumstanțe, instanța de apel menționează, că acuzarea de stat nu

a elucidat toate circumstanțele cauzei, nu a cercetat cauza sub toate

aspectele, iar vina inculpatului nu a fost demonstrată.

ordinar procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427

alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocînd că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a dat

apreciere probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de fond.

din 27 martie 2012, a fost admis recursul ordinar declarat de procurorul

Cojocaru Tudor, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 15 septembrie 2011 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

4

de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (3) Cod de procedură penală,

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din cele invocate în apelul

declarat de acuzatorul de stat, sau s-a pronunțat superficial, fără o

argumentare cuvenită.

Astfel, Colegiul penal lărgit a menționat, că instanța de apel a ignorat

probele prezentate de acuzatorul de stat și anume: - declarațiile părții

vătămate Botnari Ștefan și a martorilor Smirnov Vladimir, Cernei Alexandru

din care rezultă, că inculpatul s-a aflat în incinta CPS Centru în noaptea de

07 spre 08 aprilie 2009 și l-a maltratat pe pătimitul Botnari Ștefan. Astfel,

Colegiul penal al Curții de Apel nu a dat o apreciere și o motivare cuvenită

acestor probe.

Totodată, instanța de recurs a constatat că nu este acceptat drept motiv

de respingere a apelului faptul descris în decizia contestată, că Botnari Ștefan

în cadrul ședinței instanței de apel a declarat că, ”poate pretinde la vre-un

prejudiciu moral, a solicitat achitarea sumei de 20 000 lei în schimbul renunțului

său la cererea din 14 aprilie 2009”, deoarece aceste declarații sunt incorect

descrise în decizia atacată, fiindcă conform procesului–verbal de interogare a

părții vătămate în instanța de apel, astfel de declarații lipsesc.

Chișinău din 17 decembrie 2012, a fost admis apelul procurorului, casată

sentința Judecătoriei Grigoriopol din 29 martie 2011 și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului prevăzut pentru prima instanță.

Rusnac Valeriu a fost condamnat în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal,

la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

MAI pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

polițist al grupului de escortă al CPS Centru a mun. Chișinău, avînd grad

special – plutonier adjunct, în baza ordinului MAI nr. 73 ef. din 27 iunie

2008, fiind persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art.

123 Cod penal, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

5

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04

noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată

la 29 iulie 1994; art. l, art. 2 pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 din Legea

nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție precum și a

obligațiunilor funcționale, care-l obliga să-și desfășoare activitatea pe baza

respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile

cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte

atacuri nelegitime, să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să

mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să i-a măsuri

pentru apărarea vieții, sănătății, demnitatea și onoarea cetățenilor; să

comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe

nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea

întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce

guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului,

a legislației procesual-penale, alte acte normative ce reglementează

activitatea de serviciu, acționînd cu titlu oficial ca persoană ce reprezintă

Ministerul Afacerilor Interne, intenționat a comis acte de tortură în privința

lui Botnari Ștefan în următoarele circumstanțe:

Astfel, Rusnac V. în dimineața zilei de 08 aprilie 2009, aflîndu-se în

exercitarea atribuțiilor de serviciu și urmărind scopul de a provoca, în mod

intenționat, ilegal, dureri puternice, suferințe fizice și psihice lui Botnari

Ștefan, cu scopul de a-l intimida și de a face presiuni asupra lui, contrar

punctului 2.15 a ordinului nr. 5 din 05 ianuarie 2004 conform căruia

însoțitorului i se interzice să scoată reținuții și arestații din camere sau celule

fără indicația respectivă a colaboratorului de serviciu sau a șefului

Izolatorului de Detenție Preventivă, l-a scos din celula izolatorului pe

Botnari Ștefan și i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnii în regiunea

cutiei toracice și în regiunea lombară, iar cu piciorul în regiunea gambei la

mușchi. În urma loviturilor aplicate părții vătămate Botnari Șt., i-au fost

cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3009/D din 13

noiembrie 2009, leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Instanța a reținut ca probe ce confirmă vinovăția inculpatului Rusnac

Valeriu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 309 1 alin.(1) Cod penal și

6

anume: - declarațiile părții vătămate Botnari Ștefan date în cadrul urmăririi

penale, în ședința de judecată a instanței de fond și susținute în instanței de

apel; - declarațiile martorului Smirnov Vladimir date în cadrul urmăririi penale,

în ședința de judecată a instanței de fond și susținute în instanța de apel; -

declarațiile martorului Cernei Alexandru date în cadrul urmăririi penale, în

instanța de fond și susținute în ședința instanței de apel; - raportul de

expertiză medico-legală nr. 3009/D din 13 noiembrie 2009; precum și - procesul

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28 octombrie 2009.

17 decembrie 2012 au declarat recursuri ordinare:

- procurorul, care invocînd temeiurile de drept prevăzute la art. 427

alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a

deciziei instanței de apel din 17 decembrie 2012 în partea stabilirii pedepsei

lui Rusnac Valeriu cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel într-

un alt complet de judecată, pe motiv că pedeapsa stabilită de către această

instanță este prea blîndă, acesta nu și-a recunoscut pe deplin vinovăția, nu s-

a căit sincer de cele comise, nu a făcut concluziile necesare, totodată incorect

au fost aplicate prevederile art.90 Cod penal, fără a ține cont de gravitatea

infracțiunii comise, astfel pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul principal

și anume prevenirea de comiterea a noi infracțiuni de către inculpat, precum

și de către alte persoane.

-inculpatul Rusnac Valeriu și avocații acestuia Bălănel P. și Roșca V.,

care invocînd temeiurile de drept prevăzute de alin. 1), pct.6) și 12) al art.427

Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2012, cu menținerea sentinței de

achitare a Judecătoriei Grigoriopol din 29 martie 2011, pe motiv că în cadrul

examinării cauzei nu s-a demonstrat că anume Rusnac V. a fost acea

persoană care a aplicat forța față de partea vătămată Botnari Șt., instanța de

apel nu a apreciat probele administrate la justa lor valoare prin prisma alin.

(1) al art. 101 Cod de procedură penală, nu s-a stabilit în ce împrejurări

anume a primit leziuni corporale partea vătămată Botnati Șt., în momentul

cînd acesta a fost reținut sau în automobilul cu care a fost escortat la

comisariat. Instanța de apel a examinat unilateral probele din dosar, dînd

7

prioritate probelor prezentate de învinuire, iar probele prezentate de apărare

au fost apreciate critic.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

recursurile urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

12.1. Cu referire la recursul procurorului.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și cînd s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal constată, că nici unul din prevederile pct.6) și 10) alin.1)

art.427 Cod de procedură penală, la care se referă autorul recursului, nu sunt

aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

În fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii

de procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, Colegiul reține că acuzatorul de stat este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanța de apel, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor făptuitorului, însă critică hotărîrea contestată în partea pedepsei,

nefiind de acord cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Lui Rusnac Valeriu în baza art. 3091 alin.(1) Cod penal, i-a fost stabilită

pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele MAI pe un termen de 2 ani, executarea pedepsei închisorii fiind

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Conform art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență,

instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

8

pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probă, în limitele de la 1 la 5

ani.

Excepție de la aceasta regulă, potrivit alin.(4) al art. 90 Cod penal, fac,

doar infracțiunile deosebit de grave și excepțional de grave.

Infracțiunea de comiterea cărei V. Rusnac a fost recunoscut vinovat și

condamnat (art.3091 alin.(1) Cod penal), prevede pedeapsa închisorii de la

2 la 5 ani, iar potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave.

Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de

constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

condamnaților, cît și a altor persoane.

Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice

sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

La stabilirea pedepsei, instanța de judecată, urmează să țină cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestuia, de persoana celui

vinovat, de toate circumstanțele cauzei.

Instanța de recurs reține, că pedeapsa numită lui Rusnac Valeriu, este

în limitele sancțiunii prevăzute în art.3091 alin.(1) Cod penal, și nu au fost

stabilite impedimente în aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Prezența cumulului de circumstanțe atenuante, comiterea unei

infracțiuni pentru prima dată, este angajat în cîmpul muncii, se

caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor, domiciliu

permanent, au permis instanței de apel a cărei hotărîre se contestă, să-i

aplice lui Rusnac Valeriu o pedeapsă echitabilă, care corespunde

prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, hotărîre, pe care Colegiul penal

lărgit o apreciază ca fiind corectă și legală.

Astfel, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurent

nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate.

12.2. Cu referire la recursul inculpatului Rusnac Valeriu și avocaților acestuia

Bălănel Petru și Roșca Veaceslav:

9

Potrivit textului recursului ca temei de casare a hotărîrii judecătorești

este invocat pct.6) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, precum și cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul constată că nici unul din temeiurile, la care se referă autorii

recursului, nu sînt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Instanța de apel a cercetat toate probele prezentate de părți, a audiat

inculpatul Rusnac Valeriu, partea vătămată Botnari Ștefan, martorii Cernei

art.101 Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere obiectivă din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probelor adunate

în cauză și care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului Rusnac

Valeriu.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul

deciziei instanței de apel. Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit.

Instanța de apel a motivat concluzia de vinovăție a lui Rusnac Valeriu

și corect a calificat acțiunile acestuia în baza art.3091 alin.(1) Cod penal, ca

tortura, descriind în amănunte circumstanțele și împrejurările în care au

avut loc acțiunile de tortură și anume bazîndu-se pe următoarele probe:

-declarațiile părții vătămate Botnari Ștefan date în cadrul urmăririi penale, în

ședința de judecată a instanței de fond și care au fost susținute în ședința instanței

de apel (f.d.75-76,169-169a,vol. I, f.d.69 vol. II), care a declarat că la data de 07

spre 08 aprilie 2009, aproximativ la orele 0130- 0200, el împreună cu Smirnov

Vl. și Cernei Al. se aflau în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare în fața

Marketului nr. 1, cînd au fost reținuți de 5-6 persoane îmbrăcate în civil și

conduse la CPS Centru, unde le-a fost efectuată percheziția corporală, după

10

care, au fost duși într-o celulă. În dimineața zilei de 08 aprilie 2009, el a fost

scos din celulă de către un colaborator de poliție, îmbrăcat în uniformă

neagră, ce grad avea nu ține minte, care a început să-i aplice mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele. Cu pumnii îl lovea în spate în regiunea

rinichilor, iar cu picioarele îl lovea la mușchii de la picioare. Despre faptul

maltratării au auzit practic toate persoanele care se aflau în izolator,

deoarece maltratarea a avut loc pe coridorul izolatorului, iar el striga tare de

durere. Cele menționate de partea vătămată au fost confirmate inclusiv și

prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28 octombrie

2009 (f.d.66-67, vol.I), potrivit căruia victima l-a recunoscut pe persoana de

pe fotografia sub nr.5, după înfățișarea feței, că anume acesta în dimineața

zilei de 08 aprilie 2009 l-a maltratat;

- declarațiile martorului Smirnov Vladimir date în cadrul ședinței instanței de

apel (f.d.68 vol. II), care a declarat că, el se afla într-o celulă cu Botnari Ștefan, și

a văzut cum a intrat Rusnac Valeriu și l-a scos pe pătimit din celulă, a auzit că

acesta era bătut, cu inculpatul erau mai mulți colaboratori de poliții. Cînd

Botnari Ștefan s-a întors în celulă i-a comunicat că a fost bătut, însă motivul

bătăii nu-l cunoaște, acesta avea pe spate urme ale loviturilor. Partea

vătămată a fost scos din celulă de mai multe ori și de fiecare dată acolo era

prezent și inculpatul. Nu poate spune dacă Rusnac Valeriu i-a aplicat

lovituri lui Botnari Șt., deoarece nu a văzut acest fapt, dar poate confirma că

inculpatul era prezent acolo pe perioada cît partea vătămată a fost bătută;

- declarațiile martorului Cernei Alexandru date în cadrul urmăririi penale și

susținute în ședința instanței de fond (f.d.83,183, vol. I, f.d.67 vol. II), care a

comunicat că a fost reținut la 07 aprilie 2009 împreună cu Botnari Ștefan și o

persoană pe nume „Vova” familia nu o cunoaște, de către 5-6 persoane în

civil și transportați la CPS Centru, mun. Chișinău, unde au fost

perchezionați și apoi transportați în celule. Pe perioada cît s-au aflat în

coridorul CPS Centru a văzut cum colaboratorii de poliție aplicau lovituri

tuturor persoanelor reținute, precum și lui Botnari Ștefan, care era îmbrăcat

în vestă albastră cu inscripția „ITALIA” pe spate, iar colaboratorii de poliție

îi spuneau că anume el, adică Botnari Șt. a arătat fundul colaboratorilor de

poliție care se aflau în fața Guvernului. Spre dimineața de 08 aprilie a auzit

că pe Botnari Șt. în coridorul de la izolator îl băteau. Cunoaște că anume a

11

fost maltratat Șt. Botnari, deoarece el striga să nu îl bată și striga de durere, îl

cunoștea după glas. Personal nu a văzut cum îl bat pe Botnari Șt., însă

consideră că anume colaboratorii de poliție l-au maltratat. Suplimentar, în

ședința instanței de apel a comunicat că, „Cînd partea vătămată a fost scoasă din

celulă, a fost bătut a doua oară, nu cunoaște de cine a fost lovit. În instanța de fond

nu a spus de cine a fost lovit, deoarece nu îl cunoștea pe inculpat, însă după ce i-a

fost arătată poza acestuia, l-a recunoscut. A declarat că inculpatul Rusnac V. era

îmbrăcat în civil, și este sigur că Rusnac V. l-a lovit pe pătimit”;

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Botnari Ștefan la

locul infracțiunii din 04 februarie 2010 cu tabelul fotografic (f.d.106-109, vol.I),

unde victima Botnari Ștefan în incinta CPS Centru, mun. Chișinău, a indicat

că în dimineața zilei de 08 aprilie 2009 a fost torturat de către Rusnac V. și

anume, în coridorul izolatorului, în apropierea ușei de intrare în izolator și a

ușei de la cameră unde acesta era reținut. După maltratare, partea vătămată

a fost escortat înapoi în celula în care se deținea și anume în celula nr.1 a

izolatorului. Victima Botnari Ștefan l-a caracterizat pe inculpat după

semnalmentele exteriore, concretizînd că „anume persoana pe care a

recunoscut-o în baza procesului-verbal de recunoaștere după fotografie din 28

octombrie 2009, este persoana care i-a aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului”;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 3009/D din 13 noiembrie 2009,

potrivit căruia la partea vătămată Botnari Ștefan au fost depistate „leziuni

corporale sub formă de echimoze la nivelul cutiei toracice și regiunea lombară, care

au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect dur contondent și se califică

ca vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, la fel nu se exclude

cauzarea leziunilor corporale cu un obiect, dur contondent cum ar fi pumnul”

(f.d.113, vol. I), considerîndu-le veridice, pe motiv că ele se confirmă și prin

alte probe existente în cauză.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii, inclusiv vinovăția lui Valeriu Rusnac, după cum

rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și care și-a motivat concluzia prin cumulul de probe

pertinente, concludente și utile, administrate pe parcursul judecării cauzei și

ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

12

Lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a

motivat soluția adoptată, oferind răspunsuri la motivele apelului declarat,

precum se vede că și dispozitivul deciziei nu contrazice cu motivarea

soluției, care este expus destul de clar. De fapt, recurenții Rusnac Valeriu și

avocaților acestuia Bălănel Petru și Roșca Veaceslav nu sunt de acord cu

aprecierea dată de către instanța de apel a probelor adunate și cercetate pe

parcursul ședințelor de judecată.

Conform art. 27 și 414 alin. (2) Cod de procedură penală, aprecierea

probelor și circumstanțelor de fapt ale cauzei ține de competența instanțelor

de fond și de apel.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și s-o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept,

însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărîrea

judecătorească devenită definitivă. Această concluzie survine din

prevederile art.427 Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate

în pct.1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de

drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma

vizată.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la admiterea apelului declarat de acuzatorul de stat,

precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile

art.417 Cod de procedură penală.

Instanța de apel, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală,

s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel, pe care

le-a considerat întemeiate.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Rusnac Valeriu nu

echivalează cu achitarea lui, de vreme ce probele pertinente și concludente,

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine

vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Astfel, Colegiul conchide că faptei săvîrșite de către Rusnac Valeriu i

s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar măsura de pedeapsă

inculpatului i s-a stabilit cu respectarea prevederilor art.7, 61, 75, 90 Cod

penal, ținîndu-se seama de gradul prejudiciabil al faptei comise, de persoana

celui vinovat și de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuiază

13

răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limita minimă a sancțiunii

normei penale în baza căreia a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a

interveni în hotărîrea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit.

În acest context, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărîre legală și

întemeiată, astfel că nu există temei legal pentru admiterea recursului

ordinar declarat de inculpatul Rusnac Valeriu și avocații acestuia Bălănel

Petru, Roșca Veaceslav și, potrivit legii, se impune respingerea lui ca

inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

penală, Colegiul penal lărgit

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de procurorul

în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, de

inculpatul Rusnac Valeriu și avocații acestuia Bălănel Petru, Roșca

Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 decembrie 2012, în cauza penală în privința lui Rusnac Valeriu

Valentin, cu menținerea hotărîrii contestate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 25 iunie 2013,

orele 09 30.

Președinte /semnătura/ Constantin Gurschi

Judecători /semnătura/ Constantin Alerguș

/semnătura/ Andrei Harghel

/semnătura/ Ion Arhiliuc

/semnătura/ Sveatoslav Moldovan

14

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2013-07-02
0,95
1ra 492/13 — art 362-1 alin 2 CP
Dosarul nr. 1ra –492/13 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE D E C I Z I E 04 iunie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență: președinte – Constantin Gurschi, judecători – Ion Arhiliuc, Iurie Dia
CSJ 2013-07-12
0,95
1ra-433/2013 — art. 188 alin. 4
Dosarul nr. 1ra-433/2013 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 02 iulie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir, N
CSJ 2014-01-21
0,95
1ra-943/13 — 186 alin 2 79 84 alin 4 90 CP
Dosarul nr. 1ra-4/2014 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E Î N C H E I E R E 21 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Ion Arhil
CSJ 2013-11-26
0,95
1ra-611/13 — art.188 al. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-611/13 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 05 noiembrie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Petru Ursache, Judecători Iurie Diaconu, Andrei Harghel, Ghenadie
CSJ 2013-08-13
0,95
1ra-743/2013 — 264 alin.3 lit.a,b CP
Dosarul nr. 1ra-743/13 C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e D E C I Z I E 13 august 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Constantin Gurschi, Judecători – Constantin Alerguș, Andrei Harghel
Sursă