CHERNI c. SUISSE

Publicat pe 24 aprilie 2023 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 38711/20 Naim CHERNI împotriva Elveției, introdusă la 26 august 2020, comunicată la 6 aprilie 2023. Introdusă în special sub aspectul libertății de exprimare (art. 10 din Convenție), cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului care era pe atunci șef al Departamentului de producție culturală în cadrul asociației (CCIS) mai întâi, pentru că a produs și a difuzat în 2015, pe propriul său lanț YouTube și pe rețelele sale sociale, două videoclipuri cu aproximativ 40 de minute în litigiu cu Legea federală care interzice grupurile Al-Qaeda Cele două videoclipuri conțin în principal interviuri cu Abdullah Al-Muhaysini, atunci șeful grupului Jabhat Al-Nusra, ramura siriană d'Al-Qaeda.

Instanțele interne au interpretat conținutul videourilor ca propagandă în favoarea acestor grupuri în sensul articolului 2 din legea menționată. Prin hotărârea din 26 februarie 2020, Tribunalul Federal a confirmat, în ultimă instanță, condamnarea reclamantului pentru 20 de luni de închisoare cu suspendare. RĂSPUNS LA PĂRȚILE reclamantului, a suferit o interferență în exercitarea libertății sale de exprimare în sensul articolului 10 din convenție În acest sens, a fost această interferență urmărită într-un scop legitim, întemeiat pe o bază legală suficientă și necesară într-o societate democratică, în conformitate cu alin. (2) din art. 10 Instanțele interne, în special Tribunalul Federal în ultimă instanță, au dat motive relevante și suficiente?

(a se vedea în acest sens, printre altele, Göz el și Özer c. Turcia, nr 43453/04 și 31098/05, § 58, 6 iulie 2010)

Publié le 24 avril 2023

TROISIÈME SECTION

Requête n o 38711/20 Naim CHERNI contre la Suisse introduite le 26 août 2020 communiquée le 6 avril 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

Introduite notamment sous l’angle de la liberté d’expression (article 10 de la Convention), la requête concerne la condamnation pénale du requérant qui était alors chef du département de la production culturelle au sein de l’association « Conseil Central Islamique Suisse (CCIS) », pour avoir produit et diffusé en 2015, sur sa propre chaîne YouTube et ses réseaux sociaux, deux vidéos d’approximativement 40 minutes jugées en contrariété avec la Loi fédérale interdisant les groupes « Al-Qaïda» et « État islamique » et les organisations apparentées (Recueil systématique n o 122). L’une des vidéos fut également diffusée dans une salle d’hôtel à Winterthur (canton de Zurich). Les deux vidéos contiennent essentiellement des interviews avec Abdullah Al-Muhaysini, alors chef du groupe Jabhat Al- Nusra, la branche syrienne d’Al-Qaïda.

Les instances internes interprétèrent le contenu des vidéos comme de la propagande en faveur de ces groupes au sens de l’article 2 de ladite loi. Par arrêt du 26 février 2020, le Tribunal fédéral confirma, en dernière instance, la condamnation du requérant pour 20 mois de prison avec sursis.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant, a-t-il subi une ingérence dans l’exercice de sa liberté d’expression au sens de l’article 10 de la Convention ? 2. Dans l’affirmative, cette ingérence a-t-elle poursuivi un but légitime, reposait-elle sur une base légale suffisante et était-elle nécessaire dans une société démocratique, conformément au paragraphe 2 de l’article 10 ? Les instances internes, en particulier le Tribunal fédéral en dernière instance, ont-elles donné des « motifs pertinents et suffisants » pour justifier l’ingérence dans le droit de l’intéressé (cf. dans ce sens, parmi d’autres, Göz el et Özer c. Turquie , n os 43453/04 et 31098/05, § 58, 6 juillet 2010) ?