1 re-145/2013 — 264 prim. alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 11 iunie 2012 Urbanovici Anatolie Andrei a fost liberat de răspundere penală, fiind încetat procesul penal în privința lui în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal cu atragerea lui la răspundere contravențională în conformitate cu prevederile art. 55 Cod penal, fiindu-i aplicată sancțiunea amenzii în mărime de 100 (o sută) u.c.

Potrivit sentinței s-a stabilit că inculpatul Urbanovici Anatolie, deținînd permis de conducere cu nr. 965501690, la 22.03.2012, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat de 1,25 g/l, provocată de consumul băuturilor spirtoase, confirmat prin rezultatele analizei probei biologice pentru stabilirea alcoolemiei din 31.03.2012, a condus o perioadă nedeterminată de timp automobilul de model „Mercedes 230" cu nr. de înmatriculare CJF 868, pînă la ora 17:35 min. aceiași zi, cînd pe traseul Susleni- Vîșcauți a fost stopat de către colaboratorii poliție rutiere.

Sentința a fost atacată de procurorul în Procuratura r-lui Orhei, Savin Sveatoslav cu recurs. 1 În motivarea recursului său, procurorul a indicat că la emiterea sentinței, instanța de judecată nu a ținut cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, atitudinea criminală a inculpatului față de consecințele comiterii infracțiunii și eventualele urmări ale conducerii automobilului în stare de ebrietate, cu expunerea celorlalți participanți la traficul rutier la un pericol real de a fi implicați în accident rutier. Astfel, inculpatul fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, a expus unui risc ceilalți participanți la traficul rutier și în așa mod pedeapsa aplicată față de el nu a fost adecvată faptei și pericolului social al acesteia, fiind prea blîndă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2012, recursul a fost admis, fiind casată sentința și emisă o nouă hotărîre potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care: a fost recunoscut vinovat inculpatul Urbanovici Anatolie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 u.c., cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a indicat că la aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 55 Cod penal, instanța de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, de pericolul și gradul de risc al infracțiunii comise, de răspunderea penală a făptuitorului pentru conducerea vehicolului în stare de ebrietate, de necesitatea corijării inculpatului precum și prevenirii de comiterea a noi infracțiuni atît de către inculpat cît și alte persoane. În așa mod instanța de recurs a apreciat că principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale prevăzute de art. 7 Cod penal, scopul și criteriile individualizării pedepsei prevăzute de art. 61, 75 Cod penal au fost încălcate la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului.

Decizia Curții de Apel Chișinău este atacată cu recurs în anulare de către condamnatul Urbanovici Anatolie. În motivarea recursului său, condamnatul a indicat că prin aplicarea pedepsei privării de dreptul de a conduce mijlocul de transport, instanța de recurs i-a îngrădit dreptul la muncă, consfințit în Codul Muncii și Constituție. Totodată consideră că decizia instanței de recurs nu este motivată, nu sunt expuse detaliat motivele admiterii recursului declarat de către procuror, nu s-a dat o apreciere justă argumentelor expuse de el și apărătorul său, astfel fiind produs un viciu fundamental ce a afectat hotărîrea contestată prin încălcarea dreptului la un proces echitabil. Reieșind din motivele sus expuse condamantul a solicitat casarea Deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2012, ca fiind ilegală și neîntemeiată, cu dispunerea suspendării acesteia.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, din următoarele considerente. Potrivit art. 453 Cod de procedură penală hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărîrea pronunțată este o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția 2 pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Analizînd argumentele recurentului în raport cu materialele cauzei Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare urmînd a fi respinse. Astfel de către instanța de recurs a fost adoptată o decizie argumentată cu respectarea criteriilor generale de individualizare a pedepsei, luînd în considerație toate circumstanțele concrete ale cauzei, cele atenuante, caracterul și gravitatea infracțiunii comise, motivul și scopul celor comise, personalitatea vinovatului, de consecințele survenite în rezultatul comiterii infracțiunii, ținîndu-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și din partea altor persoane, precum și de faptul că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei, decizia adoptată nefiind în așa mod afectată de careva vicii fundamentale sub aspectul nerespectării exigențelor prevăzute de art. 6 al CEDO. În ceea ce ține de presupusa încălcare a dreptului constituțional la muncă al inculpatului, prin aplicarea pedepsei complementare, Colegiul penal notează că, potrivit art. 61 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. În acest context urmează a fi menționat faptul că aplicarea unei sancțiuni legale nu poate fi considerată drept încălcare a unui drept, odată ce însăși esența sa constă în limitarea anumitor drepturi. Astfel toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile ce țin de aplicarea pedepsei față de condamnat au fost argumentate. În conformitate cu art. 457 alin. (3) Cod de procedură penală, raportat la art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide respingerea recursului ca inadmisibil cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. 435 alin.(1) pct. 1) și 457 alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Respingerea recursului în anulare declarat de condamnatul Urbanovici Anatolie Andrei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2012, ca indamisibil cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 28 mai 2013. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Nicolae Gordilă Elena Covalenco Vladimir Timofti Copia corespunde originalului Judecător Petru Ursache 3 4