1ra-301/13 — accident rutier
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- accident rutier
- Temei legal
- art. 264 alin. 6 CP
1ra-301/13 — accident rutier (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-301/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
23 aprilie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte Petru Ursache,
Judecători Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,
Elena Covalenco,
cu participarea:
procurorului Nicolae Suvac,
inculpatului Soltan Vasile,
avocatului Ghenadie Iudin,
succesorului
victimelor Secureanu Veaceslav,
a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procuror împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința
inculpatului
Soltan Vasile Vladimir, născut la
31 martie 1978, în s. Ratuș, r-nul Criuleni, locuitor al s.
Drăsliceni, r-nul Criuleni, cetățean al Republicii
Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei în
instanța de fond: 11 aprilie - 12 iunie 2012,
în instanța de apel: 12 iulie - 14 noiembrie 2012,
în instanța de recurs: 05 februarie - 23 aprilie 2013.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Procurorul și succesorul victimelor au solicitat admiterea recursului în sensul
declarat.
Inculpatul și avocatul său, au optat pentru respingerea recursului.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de
Justiție
1
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2012, Soltan Vasile a fost
condamnat în baza art. 264 alin. (6) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pentru 5 ani, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip deschis, începînd cu 12 iunie 2012.
De la Soltan Vasile s-a încasat în beneficiul lui Macari Dragoș 30.000 lei
prejudiciul material, în favoarea lui Secureanu Veaceslav 200.000 lei despăgubiri
materiale și 150.000 lei morale.
În fapt, instanța de fond a constatat că la 09 octombrie 2011, orele 14.40,
conducînd pe traseul Chișinău-Soroca autoturismul de model „Renault Megane”,
numărul de înmatriculare CR AR 138, fiind în stare de ebrietate avansată,
inculpatul Soltan Vasile a încălcat prevederile pct. 45 alin. (1), 47 alin. (2) din
Regulamentul Circulației Rutiere, conform cărora conducătorul trebuie să conducă
vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținînd permanent seama de
factorii: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în
conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră. În
afara localităților limita maximă de viteză pentru autoturisme este de 90 km/h.
Astfel, deplasîndu-se cu viteza de 120 km/h și neadaptîndu-se la condițiile
climaterice, deoarece suprafața carosabilului era umedă din cauza ploii, între
localitățile s. Măgdăcești și s. Ratuș, raionul Criuleni, nu s-a isprăvit cu conducerea
autoturismului, a ieșit pe contrasens, lovind frontal autoturismul ce se deplasa
regulamentar de model „Ford Focus”, cu numărul de înmatriculare C NB 534, la
volanul căruia se afla Ana Secureanu și în calitate de pasageri: Sergiu Secureanu,
minorul Timofei Secureanu și Dragoș Macari, cauzîndu-le leziuni corporale după
cum urmează:
Anei Secureanu - vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în
rezultatul cărora imediat a decedat;
lui Sergiu Secureanu - vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în
rezultatul cărora la 10 octombrie 2011, ora 18.00, a decedat;
minorului Timofei Secureanu - vătămări corporale grave, periculoase pentru
viață, în rezultatul cărora, în scurt timp după producerea accidentului a decedat;
lui Dragoș Macari - vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.
Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (6) Cod penal, ca
încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce
mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul a trei persoane,
săvîrșită în stare de ebrietate.
La stabilirea pedepsei inculpatului instanța a ținut cont de prevederile art. 75
Cod penal, adică de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de personalitatea inculpatului,
de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, că el a recunoscut
vina, că întreține copii minori.
2
Circumstanțele cauzei în ansamblu au convins instanța că inculpatul
urmează a fi pedepsit cu închisoare.
Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art.
264 alin. (6) Cod penal la 10 închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen
de 5 ani.
Apelantul a invocat că instanța de fond a încălcat criteriile generale de
individualizare a pedepsei, prevăzute la art. 75 Cod penal.
Instanța a constatat că inculpatul a comis infracțiunea în stare de ebrietate
avansată, a încălcat limita de viteză stabilită, a curmat viața a 3 persoane și
urmează a fi pedepsit mai aspru.
3.1. A declarat apel și avocatul Rogut Anatolie, în care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatului
să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate, cu aplicarea prevederilor art.
79 și 90 Cod penal, iar acțiunile civile să fie admise în principiu, urmînd ca asupra
cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.
El a menționat că inculpatul a recunoscut vina, se căiește sincer de cele
săvîrșite, nu are antecedente penale, suferă de diabet și este invalid de gradul II, are
la întreținere doi copii minori, recunoaște mărimea prejudiciului cauzat, a săvîrșit
infracțiunea din imprudență, este caracterizat pozitiv.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2012, apelul
procurorului a fost respins ca nefondat.
Apelul avocatului a fost admis, casată sentința în latura pedepsei, rejudecată
cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care a decis:
„pedeapsa aplicată lui Soltan Vasile Vladimir sub formă de 7 ani
închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen
de 5 ani, se suspendă condiționat pe un termen de probă de 4 ani.
În rest, sentința se menține fără modificări”.
Instanța de apel a reținut că pedeapsa stabilită inculpatului este inechitabilă
în raport cu materialele cauzei penale, prin care s-a constatat că inculpatul se atrage
pentru prima dată la răspundere penală, se căiește sincer de cele comise, a
recunoscut integral vina, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este unicul
întreținător al familiei sale, este invalid de gradul II, are la întreținere doi copii
minori, a săvîrșit pentru prima dată o infracțiune, din imprudență, este de acord să
achite prejudiciul material părților vătămate, iar o parte deja și l-a achitat.
Conform materialelor cauzei au fost stabilite circumstanțe care micșorează
esențial gravitatea infracțiunii comise de către inculpat și anume că el a recunoscut
integral vina, se căiește sincer de cele comise, la locul de trai se caracterizează
pozitiv, este unicul întreținător al familiei sale, este bolnav, cu gradul de
invaliditate II, are la întreținere doi copii minori, a săvîrșit pentru prima dată o
infracțiune, din imprudență, este de acord să achite prejudiciul material părților
vătămate, fapt confirmat prin tranzacția de împăcare din 12.11.2012.
Toate acestea luate în ansamblu permit instanței de a aplica în privința
inculpatului prevederile art. 90 Cod penal, or, aflîndu-se în detenție, acesta nu va
avea posibilitate să achite prejudiciul material părților vătămate.
3
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei
instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond, deoarece apelul
avocatului a fost greșit admis.
Recurentul a invocat că instanța de apel eronat, incorect și nemotivat a
aplicat față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal.
Totodată, instanța de fond, la stabilirea pedepsei inculpatului, a reieșit din
scopul pedepsei penale privind restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului
și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni și a ținut cont de gravitatea infracțiunii
comise, de personalitatea acestuia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului și de circumstanțele atenuante, cum sunt prezența copiilor
minori la întreținere, recunoașterea vinovăției, aplicîndu-i o pedeapsă adecvată
faptei comise.
În drept recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)
Cod de procedură penală - hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Judecînd recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală hotărîrile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motive
legale pe care se întemeiază soluția și cînd s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de
drept.
Conform art. 61 alin. (2), 75 alin. (1), 90 alin. (1) Cod penal, 417 alin. (1)
pct. 8) Cod de procedură penală, pedeapsa are drept scop restabilirea echității
sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni
atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane. Persoanei recunoscute
vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a codului penal. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 7 ani
pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu
este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Decizia instanței de apel
trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului,
precum și motivele adoptării soluției date.
Prescripțiile normelor enunțate au fost ignorate de către instanța de apel.
4
Din conținutul părții descriptive a sentinței se observă, că instanța de fond a
soluționat chestiunile privind individualizarea pedepsei aplicate inculpatului în
strictă conformitate cu prescripțiile de drept formal și material.
Pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului
în limitele prevăzute de lege, luîndu-se în considerare gravitatea infracțiunii
săvîrșite, personalitatea inculpatului, influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării lui, că el a recunoscut vina, că întreține copii minori (pct. 1 din prezenta
decizie).
Totodată se reține că instanța de apel, rejudecînd cauza în latura pedepsei
potrivit modului stabilit pentru prima instanță:
a) în partea dispozitivă a deciziei sale eronat a dispus suspendarea executării
pedepsei aplicate de instanța de fond de 7 ani închisoare, or, asemenea pedeapsă nu
se regăsește în dispozitivul sentinței adoptate de prima instanță (pct. 1 și 4 din
prezenta decizie);
b) în partea descriptivă a deciziei sale, instanța de apel a omis să motiveze,
în drept și în fapt, reducerea pedepsei de 8 ani închisoare, aplicată inculpatului de
instanța de fond, cu 1 an închisoare (pct. 1 și 4 din prezenta decizie);
c) în partea descriptivă a deciziei contestate lipsește cu desăvîrșire și
motivarea aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod penal, în raport cu
clauzele conținute în dispoziția acestei norme de drept, cum ar fi: stabilirea
pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite
din imprudență, concluzia instanței de judecată, ținînd cont de circumstanțele
cauzei și de persoana celui vinovat, că nu este rațional ca acesta să execute
pedeapsa stabilită, dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei
aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. Instanța de
judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în termenul de probă pe care
l-a fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportare
exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat (pct. 4 din
prezenta decizie).
Prin urmare, decizia atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază
soluția de modificare a pedepsei stabilite inculpatului de către prima instanță,
pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de apel este individualizată contrar
prevederilor legale, fiind greșit admis apelul apărării.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală instanța de
recurs admite recursul, casează total hotărîrea atacată și menține hotărîrea primei
instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.
Circumstanțele expuse denotă, astfel, că recursul declarat de procuror este
întemeiat, că erorile de drept comise de instanța de apel, prescrise în art. 427 alin.
(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, impun soluția casării totale a deciziei
contestate și menținerea sentinței instanței de fond, pe motiv că apelul declarat de
avocatul Rogut Anatolie a fost greșit admis de către instanța de apel.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
5
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Curții de
Apel Chișinău din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința inculpatului
Soltan Vasile Vladimir, pe motiv că apelul avocatului Rogut Anatolie a fost greșit
admis și menține sentința Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2012.
Decizia este irevocabilă, pronunțată în ședință publică la 21 mai 2013, ora
09.50.
Președinte Petru Ursache
Judecători Iurie Diaconu
Vladimir Timofti
Ghenadie Nicolaev
Elena Covalenco
6
Dosarul nr. 1ra-301/13
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
D I S P O Z I T I V
23 aprilie 2013 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte Petru Ursache,
Judecători Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev,
Elena Covalenco,
cu participarea:
procurorului Nicolae Suvac,
inculpatului Soltan Vasile,
avocatului Ghenadie Iudin,
succesorului
victimelor Secureanu Veaceslav,
a judecat în ședință publică recursul ordinar declarat de procuror împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința
inculpatului
Soltan Vasile Vladimir, născut la
31 martie 1978, în s. Ratuș, r-nul Criuleni, locuitor al s.
Drăsliceni, r-nul Criuleni, cetățean al Republicii
Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare a cauzei în
instanța de fond: 11 aprilie - 12 iunie 2012,
în instanța de apel: 12 iulie - 14 noiembrie 2012,
în instanța de recurs: 05 februarie - 23 aprilie 2013.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de procuror, casează total decizia Curții de
Apel Chișinău din 14 noiembrie 2012, în cauza penală în privința inculpatului
Soltan Vasile Vladimir, pe motiv că apelul avocatului Rogut Anatolie a fost greșit
admis și menține sentința Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2012.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată se va pronunța la 21 mai 2013, ora 09.50.
Președinte Petru Ursache
Judecători Iurie Diaconu
Vladimir Timofti
Ghenadie Nicolaev
Elena Covalenco
7