1ra-58/13 — organizarea și instigarea la omorul premeditat prin înțelegere prealabilă, săvîrșit de două sau mai multe persoane; procurarea, păstrarea și purtarea ilegală a armei de foc
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- organizarea şi instigarea la omorul premeditat prin înţelegere prealabilă, săvîrşit de două sau mai multe persoane; procurarea, păstrarea şi purtarea ilegală a armei de foc
- Temei legal
- art. 26, 42 alin. 3, 4, 145 alin. 2 lit. a, i Cod penal, art. 290 alin. 1 Cod penal
1ra-58/13 — organizarea și instigarea la omorul premeditat prin înțelegere prealabilă, săvîrșit de două sau mai multe persoane; procurarea, păstrarea și purtarea ilegală a armei de foc (Curtea Supremă de Justiție, 2013)
Dosarul nr. 1ra-58/13 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E În numele Legii 09 aprilie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: președinte Petru Ursache, judecători Iurie Diaconu, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Vîlcov, cu participarea: procurorului Sergiu Crijanovschi, inculpaților Ursul Valentina, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile, avocaților Leonid Mîțu, Pavel Cebotari, Valentina Arnaut, Andrei Beruceașvili, succesorului victimei Ursul Claudia, interpretului Ăiiubova-Moraru Elena a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpații Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Ursul Valentina Nicolai, născută la 17 noiembrie 1971 în or.
Basarabeasca, domiciliată în mun. Chișinău, str. Mircea cel Bătrîn 3, ap. 1a, cetățeancă a Republicii Moldova, fără antecedente penale; Raducan Valentin Vasile, născut la 24 iulie 1968, originar și locuitor al mun. Chișinău, str. Liviu Damian 6, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale; Cantaragiu Vasile Valentin, născut la 23 aprilie 1968, originar și locuitor al mun. Chișinău, str. Liviu Damian 6, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale; Cantaragiu Veaceslav Valentin, născut la 29 noiembrie 1984 în mun. Chișinău, fără antecedente penale, decedat la 03 noiembrie 2005. Termenul de examinare a cauzei în recurs: 23 octombrie 2012 - 09 aprilie 2013. 1 Procedura de citare legal îndeplinită.
Procurorul și succesorul victimei au solicitat admiterea recursului acuzatorului și respingerea recursurilor declarate de inculpați. Inculpații și apărătorii lor au optat pentru admiterea recursurilor declarate pe motivele invocate și respingerea recursului procurorului. Inculpata Ursul Valentina a solicitat respingerea recursului procurorului. Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 22 decembrie 2006, Cantaragiu Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, începînd cu 29 aprilie 2005. Tot el a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (1) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii. Raducan Valentin a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), (4), 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal la 20 ani închisoare și în baza art. 290 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, începînd cu 07 mai 2005. Ursul Valentina a fost condamnată în baza art. 42 alin. (4), 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. Procesul penal privind învinuirea lui Cantaragiu Veaceslav de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 26, 145 alin. (3) lit. f), m), 217 alin. (1) Cod penal, a fost încetat în legătură cu decesul inculpatului. Prin sentința nominalizată a fost condamnat și Navroțchii Oleg, în baza art. 290 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, dar în privința lui hotărîrile judecătorești nu se contestă. Acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei, Ursul Claudia, a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.
În fapt, instanța de fond a constatat că în luna septembrie 2004, inculpata Ursul Valentina, acționînd împreună cu o persoană în privința căreia procedura a fost disjungată, l-au instigat pe Raducan Valentin, pentru o recompensă bănească de 10.000 dolari SUA, să organizeze și să săvîrșească omorul lui Muhanin Valeriu. În acest scop, Raducan Valentin a primit de la Ursul Valentina și persoana în privința căreia procedura a fost disjungată, 1500 dolari SUA în calitate de avans. Ulterior, inculpatul Raducan Valentin i-a îndemnat pe feciorii săi Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav să săvîrșească omorul lui Muhanin Valeriu. 2 La începutul lunii noiembrie 2004, seara, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, au venit la parcarea din str. Mircea cel Bătrîn 22, mun. Chișinău, unde l-au așteptat pe Muhanin Valeriu pentru a-l omorî, însă victima nu a apărut. Tot în această perioadă, inculpatul Raducan Valentin a procurat de la Navroțchii Oleg un pistol de model „PSM” și 43 de cartușe, de calibrul de 5.45 mm, contra 400 dolari SUA. La 08 noiembrie 2004, inculpații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, au venit la parcarea din str. Mircea cel Bătrîn 22, mun. Chișinău. Cînd, pe la orele 18:00, a apărut victima Muhanin Valeriu, Raducan Valentin i-a transmis lui Cantaragiu Vasile pistolul de model „PSM”. Ultimul, așteptînd pînă cînd Muhanin Valeriu, împreună cu fiul său minor, a intrat în scara nr.2, casa nr. 28/1 din str. Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, a mers în scara casei și a efectuat trei împușcături din pistol în corpul lui Muhanin Valeriu, și acesta a decedat pe loc. În aceeași zi, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav au aruncat pistolul cu care a fost comis omorul victimei în lacul din sectorul Rîșcani, mun. Chișinău. Peste cîteva zile Raducan Valentin a primit de la Ursul Valentina cealaltă parte de bani, în valoare de 8500 dolari SUA.
Inculpata Ursul Valentina a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitată, pe motiv că nu a comis fapta incriminată. Ea a specificat că probe ce ar dovedi vinovăția ei lipsesc. 3.1. Succesorul victimei, Ursul Claudia, la fel a declarat apel, cerînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii, prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră, încasînd de la ei prejudiciul moral în mărime de 3.000.000 lei, și material în sumă de 38.450 lei. Ea a indicat că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blîndă în raport cu fapta comisă, că în consecința decesului soțului ei, ea a pătimit atît material cît și moral. 3.2. Au declarat apel și inculpatul Cantaragiu Vasile cu avocatul său, Aurelia Grigoriu, în care au cerut casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care Cantaragiu Vasile să fie achitat. Ei au invocat, că instanța de fond a apreciat incorect probele administrate și nu s-a expus asupra faptului maltratării inculpatului Cantaragiu Vasile de către colaboratorii de poliție, în cadrul urmăririi penale. 3.3 Și inculpatul Raducan Valentin a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri. El a menționat că a comis omorul victimei de unul singur, dat fiind că victima îl amenința și prezenta pericol pentru el și familia sa. Totodată, instanța de judecată nu a luat în considerație că el și feciorii săi au fost supuși presiunilor fizice și psihice în cadrul urmăririi penale. În rezultat, Cantaragiu Veaceslav a și decedat în penitenciar.
Potrivit deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2007, apelurile au fost admise, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. 3 Ursul Valentina a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (4), 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost de ea săvîrșită. Cantaragiu Veaceslav a fost achitat de sub învinuirea săvîrșirii infracțiunii prevăzută de art. 26, 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. Cantaragiu Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal la 18 ani închisoare. Raducan Valentin a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), (4), 145 alin. (1) Cod penal la 18 ani închisoare și în baza art. 290 alin. (1) la 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare. De la Cantaragiu Vasile și Raducan Valentin, în mod solidar, s-a încasat în beneficiul succesorului victimei, Ursul Claudia, prejudiciul moral în mărime de 100.000 lei. În rest sentința fiind menținută. Instanța de apel a reținut că nu s-a constatat faptul unui omor la comandă. Omorul victimei a fost comis cu premeditare, de către o singură persoană – Cantaragiu Vasile, iar Raducan Valentin a organizat comiterea acestui omor și l-a ajutat prin oferirea pistolului.
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a invocat că probele administrate dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate. 5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Aurelia Grigoriu, în interesele inculpatului Cantaragiu Vasile, în care a solicitat casarea hotărîrii nominalizate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel. Ea a menționat că hotărîrile de condamnare sunt bazate, pe presupuneri, și autodenunțarea inculpaților, obținută prin constrîngerea lor fizică. 5.2. Succesorul victimei, Ursul Claudia, la fel a declarat recurs ordinar, în care a cerut casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Ursul Valentina să fie condamnată la închisoare, încasînd de la inculpați prejudiciul moral în sumă de 3.000.000 lei, și material în mărime de 38.450 lei. Ea a specificat că probele administrate demonstrează și vinovăția inculpatei Ursul Valentina, în săvîrșirea infracțiunii incriminate.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2008, recursurile avocatului Aurelia Grigoriu și succesorului victimei, Ursul Claudia, au fost respinse ca inadmisibile, iar recursul procurorului a fost admis, casată decizia contestată, cu menținerea sentinței instanței de fond. Instanța de recurs a reținut că concluziile instanței de fond privind vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate sunt juste.
Inculpata Ursul Valentina a declarat recurs în anulare, solicitînd casarea deciziei instanței de recurs și menținerea deciziei instanței de apel. Ea a indicat că a fost condamnată pe presupuneri, iar dubiile nu au fost interpretate în favoarea ei. 4 7.1. Recurs în anulare a declarat și inculpatul Raducan Valentin, cerînd casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să-i fie redusă pedeapsa. Recurentul a invocat aplicarea principiului retroactivității legii penale noi.
Potrivit Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2010, ambele recursuri au fost admise, casată decizia instanței de recurs din 26 februarie 2008 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de recurs, în alt complet de judecată. Plenul a reținut că, condamnarea inculpatei Ursul Valentina după achitarea ei, fără a o audia și discuta în prezența ei probele acuzării, i-au încălcat dreptul la un proces echitabil. Pe lîngă aceasta, la judecarea cauzei în ordine de recurs ordinar au fost încălcate prevederile art. 31 Cod de procedură penală, privind schimbarea completului de judecată. Mai mult, condamnații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, în cadrul urmăririi penale și la judecarea cauzei în instanța de fond, au făcut declarații că în privința lor a fost aplicată violența fizică, fiind impuși să se autoincrimineze și în acest sens nu au fost efectuate investigații suficiente. În cadrul urmăririi penale, inculpatul Cantaragiu Vasile a fost internat în staționarul serviciului medical cu diagnoza „sindrom postcontuzional decompensat”, la inculpatul Raducan Valentin s-a depistat o „contuzie postraumatică a rinichiului drept”, iar inculpatul Cantaragiu Veaceslav a decedat la 05 noiembrie 2005 în locurile de detenție în urma traumei închise a abdomenului. În astfel de împrejurări, era necesar de a se efectua o anchetă amplă și obiectivă asupra faptului maltratării.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2010, recursurile ordinare declarate de procuror, de succesorul victimei, Ursul Claudia și de avocatul Aurelia Grigoriu au fost admise, casată decizia instanței de apel din 18 mai 2007 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a constatat că declarațiile inculpaților Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav creează o puternică prezumție că ei au fost supuși maltratării, acțiunilor de tortură și tratamentului inuman, că unele persoane cu funcție de răspundere, prin acțiunile sale, au depășit atribuțiile de serviciu și că în cauza dată nu a urmat vreo investigație oficială în acest sens. Utilizarea probelor obținute în rezultatul maltratării persoanelor inculpate implică chestiuni serioase în ceea ce privește echitatea procesului.
Conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, apelurile de pe rol au fost admise parțial, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Procesul penal în privința lui Cantaragiu Veaceslav pe art. 26, 145 alin. (2) lit. a), i), 217 alin. (1) Cod penal, a fost încetat, conform art. 391 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, pe motiv că a intervenit decesul persoanei. 5 Ursul Valentina a fost achitată pe art. 42 alin. (4), 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, conform art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, pe motiv că: „în acțiunile ei nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”. Raducan Valentin a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal la 14 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Procesul penal în privința lui Raducan Valentin pe art. 290 alin. (1) Cod penal a fost încetat conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Cantaragiu Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cantaragiu Vasile a fost achitat pe art. 217 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. De la Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile s-a încasat în beneficiul succesorului victimei, Ursul Claudia, prejudiciul material în sumă de 15.000 lei și moral în mărime de 20.000 lei. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a constatat că la începutul lunii noiembrie 2004, seara, Raducan Valentin, împreună cu fiii săi Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, acționînd în baza unui plan din timp pus la cale, s-au deplasat spre parcarea situată pe str. Mircea cel Bătrîn, nr. 22, mun. Chișinău, unde au așteptat apariția lui Muhanin Valeriu, pentru a-1 omorî, însă din motive independente de voința acestora comiterea omorului nu a fost posibilă, deoarece ultimul nu a apărut. Tot în această perioadă, Raducan Valentin, cu scopul omorului lui Muhanin Valeriu, a procurat de la cunoscutul său, Navroțchii Oleg, cu prețul de 400 dolari SUA un pistol de model „PSM” și 43 de cartușe la el, de calibrul 5,45 mm, pe care le păstra la sine. La 08 noiembrie 2004, aproximativ la ora 09:00, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, avînd scopul de a realiza pînă la sfîrșit planul de a comite omorul premeditat a lui Muhanin Valeriu, conform înțelegerii prealabile, s-au apropiat de parcarea de pe str. Mircea cel Bătrîn, nr. 22, mun. Chișinău, unde Muhanin Valeriu își parca automobilul, și au rămas în așteptare. Cînd, aproximativ pe la ora 18:00, a apărut Muhanin Valeriu, inculpatul Raducan Valentin i-a înmînat lui Cantaragiu Vasile pistolul de model „PSM”. Ultimul, așteptînd pînă cînd Muhanin Valeriu și fiul său minor au intrat în scara nr. 2, casa nr. 28/1 din str. Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, cu scopul de a comite premeditat omorul 1-a urmărit, și, ajungîndu-l în scara casei, a tras de trei ori din pistol în regiunea corpului părții vătămate Muhanin Valeriu, după ce a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul hemoragiei interne și externe, cauzate de plăgile penetrante în regiunea toracelui și abdomenului, Muhanin 6 Valeriu a decedat pe loc. În aceeași zi Raducan Valentin, împreună cu Vasile Cantaragiu, au aruncat pistolul cu care a fost comis omorul în lacul din sectorul Rîșcani, mun. Chișinău. Inculpata Ursul Valentina este învinuită că în luna septembrie 2004, acționînd de comun acord și împreună cu Carai Alexandru, l-au instigat pe Raducan Valentin, pentru o recompensă bănească de 10.000 dolari SUA, de a organiza și săvîrși omorul lui Muhanin Valeriu, cu care Ursul Valentina se afla în relații ostile și dorea să se răzbune pentru omorul soțului Ursul Anatolie. Ulterior, acceptînd propunerea de a organiza omorul lui Muhanin Valeriu, Raducan Valentin a primit de la Ursul Valentina și Carai Alexandru, în calitate de avans pentru săvîrșirea omorului, suma de 1500 dolari SUA. Raducan Valentin, acționînd în concordanță cu Carai Alexandru și Ursul Valentina, i-a îndemnat pe feciorii săi Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav de a săvîrși omorul lui Muhanin Valeriu, și au comis omorul acestuia în circumstanțele descrise mai sus. Peste cîteva zile Raducan Valentin a primit de la Carai Alexandru și Ursul Valentina, în calitate de recompensă pentru crima comisă, cealaltă parte de bani, în sumă de 8500 dolari SUA. Acțiunile inculpaților Raducan Valentin, Cantaragiu Veaceslav și Cantaragiu Vasile urmează a fi reîncadrate, ținîndu-se cont de prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal. Acuzarea nu a adus probe pertinente, care ar confirma că Ursul Valentina a acționat de comun acord cu Carai Alexandru, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav și ar fi comis omorul lui Muhanin Valeriu, or că ar fi fost instigatorul acestei crime. Inculpata Ursul Valentina a declarat în mod consecvent că nu a comis infracțiunea incriminată. Dorea ca Muhanin Valeriu să fie pedepsit pentru omorul soțului ei, dar doar pe cale legală. În acest scop a depus diverse plîngeri în toate organele de drept. Argumentele inculpatei sunt confirmate prin copiile petițiilor și plîngerilor scrise de ea în perioada cînd era efectuată urmărirea penală în privința lui Muhanin pentru omorul soțului ei, de inculpații Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile, care au declarat că Ursul Valentina nu este implicată în nici un mod în săvîrșirea omorului victimei. Martorul Buhman V. a specificat că Raducan Valentin, povestindu-i despre omorul comis, nu a indicat numele lui Ursul Valentina nici o dată. Nu există probe de promitere, sau transmitere, a unor bani de către Ursul Valentina pentru comiterea omorului. Depozițiile lui Carai A. nu au suport juridic, deoarece prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, ultimul a fost declarat iresponsabil. 7 Declarațiile succesorului părții vătămate, Ursul Claudia, depuse în ședința judiciară și în instanța de apel, prin care dînsa bănuiește că Ursul Valentina ar fi fost cointeresată în omorul victimei poartă un caracter declarativ, nefiind confirmate prin careva probe. Nu pot servi ca bază pentru condamnarea lui Ursul Valentina depozițiile autoincriminatorii ale inculpaților Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile date la urmărirea penală, deoarece, atît în ședința de judecată a instanței de fond, cît și a celei de apel, au menționat că au fost maltratați să recunoască vina. Martorul Guțuleac Sergiu a susținut că în perioada anului 2004 s-a aflat în Penitenciarul nr. 3, în aceiași celulă cu Muhanin Valeriu. În una din zile a vorbit la telefonul mobil cu Ursul Valentina, care i s-a plîns că Muhanin Valeriu i-a înjunghiat soțul, și ar dori ca lui Muhanin Valeriu să-i fie rău, în sensul să-1 bată, sau să-l înjosească. Careva bani pentru astfel de acțiuni nu i-a propus. Peste 2 zile Ursul Valentina 1-a sunat din nou și i-a spus că nu mai este necesar să facă ce l-a rugat, deoarece a vorbit cu avocatul său ca Muhanin Valeriu să fie pedepsit conform legii. Probele administrate nu dovedesc vina lui Ursul Valentina în participarea la omorul lui Muhanin Valeriu. Alte probe, atît instanței de fond, cît și celei de apel pe acest capăt de învinuire, de către acuzator nu au fost prezentate, astfel epuizîndu-se orice posibilitate legală de a o mai face. În același timp, este totalmente dovedită vinovăția inculpaților Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav în comiterea omorului lui Muhanin Valeriu, prin totalitatea de probe administrate, inclusiv prin declarațiile succesorului părții vătămate Ursul C., martorilor Grom A., Vesterniceanu, Ciobanu V., Rotaru D., Vîrlanovici E., Muhanin V. - martorul minor ocular care l-a recunoscut pe Cantaragiu Vasile ca persoana care a tras în tatăl său, deoarece l-a memorizat bine la față fiindcă scara era luminată. După împușcături, Cantaragiu Vasile a fugit. Conform raportului de expertiză din 09 noiembrie 2004, moartea lui Muhanin Valeriu a survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe cauzate de plăgi prin arma de foc cu glonte a toracelui și abdomenului, penetrante, oarbe cu lezarea pulmonilor, care se califică ca vătămări corporale grave. Deci, martorul minor Muhanin Valeriu, a lămurit că pe tatăl lui l-a omorît anume Cantaragiu Vasile. Aceste depoziții coroborează cu declarațiile martorului Vîrlanovici E., care a menționat că a văzut că Muhanin Valeriu a fost omorît de un tînăr. Aceste probe confirmă faptul că Cantaragiu Vasile a împușcat victima și combat versiunea inculpatului Raducan Valentin, că a comis crima de unul singur. Or, Raducan Valentin nu este o persoană care ar putea fi confundată cu un tînăr. 8 Totuși, nu și-a găsit confirmare indicele calificativ - omorul la comandă, prevăzut la lit. p) alin. (2 ) a art. 145 Cod penal. Or, ajungînd la concluzia despre achitarea inculpatei Ursul Valentina, care a fost învinuită de comandarea omorului, acest indiciu decade de facto. Mai mult, inculpatul Raducan Valentin a declarat că a comis omorul victimei din motive personale, avînd conflicte vechi, inclusiv pe motive legate de tradițiile etnice etc., și acest fapt nu a fost combătut de către acuzator în nici un fel. Acțiunile inculpaților urmează a fi calificate după cum urmează: ale lui Raducan Valentin pe art. 42 alin. (3), (4), 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal-organizarea și instigarea la omorul premeditat prin înțelegere prealabilă, săvîrșit de două sau mai multe persoane și pe art. 290 alin. (1) Cod penal - procurarea, păstrarea și purtarea ilegală a armei de foc; ale lui Cantaragiu Vasile pe art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal - omorul premeditat prin înțelegere prealabilă, săvîrșit de două sau mai multe persoane; Cantaragiu Vasile, pe art. 217 alin. (1) Cod penal, urmează a fi achitat conform art. 390 (1) pct. 3) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii - în această parte sentința instanței de fond nu a fost contestată; și ale lui Cantaragiu Veaceslav pe art. 26, 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal - pregătirea săvîrșirii omorului premeditat prin înțelegere prealabilă, săvîrșit de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei inculpaților Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile instanța a ținut cont de caracterul infracțiunii comise și de personalitatea lor, care nu au antecedente penale, de rolul fiecăruia la comiterea infracțiunii, reținînd și caracterul îndelungat de examinare a cauzei în instanțele judecătorești, fapt ce permite aplicarea față de ei a prevederilor art. 385 Cod de procedură penală. Dauna morală urmează a fi evaluată la 20.000 lei, iar cea materială este confirmată doar în cuantum de 15.000 lei.
Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul a invocat că instanța de apel a luat în considerație doar declarațiile inculpaților din cadrul ședinței de judecată. Însă versiunea lor că au fost maltratați și deaceia au recunoscut vina la faza urmăririi penale nu corespunde adevărului. De la bun început inculpații au recunoscut vinovăția, ca dovadă servind autodenunțările acestora și anume: ale lui Cantaragiu Vasile (f.d. 147-148,v. l), Cantaragiu Veaceslav (f.d. 150-151 v. l) și ale lui Raducan Valentin (f.d. 183-184 v. l). În procesul verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii, învinuitul Cantaragiu Veaceslav recunoaște că a aruncat pistolul în iaz, iar fratele său Vasile i-a zis că 1-a omorît pe Muhanin Valeriu la insistența tatălui său. În acest proces- 9 verbal este indicat: „declarații făcute fără constrîngere fizică și psihică” (f.d. 171- 172, v. l). Fiind audiat în calitate de bănuit, Cantaragiu Vasile a recunoscut că anume el l-a împușcat pe Muhanin Valeriu (f.d. 158-161 v. 1). Raducan Valentin, fiind audiat în calitate de învinuit, a recunoscut vina și a declarat despre participarea lui Ursul Valentina și Carai Alexandru la comiterea infracțiunii (f.d. 208-2011 v. l). Succesorul victimei, Ursul Claudia a declarat că cu Ursul Valentina erau în relații tensionate, deoarece ea nu a putut să-l ierte pe Muhanin Valeriu de moartea soțului ei, și crede că moartea lui Muhanin Valeriu putea să o comande numai Ursul Valentina, împreună cu Carai Alexandru, din motiv de răzbunare. Martorul Guțuleac Sergiu a declarat că a discutat la telefon cu Ursul Valentina și ea l-a rugat să-i spună cuiva să-l bată pe Muhanin, sau să-l înjosească, și că cu onorariul totul va fi bine (f.d.137-138 v. l). Martorul Guțuleac Iacob a declarat că a stat închis în IAP nr.3 împreună cu Muhanin Valeriu și Guțuleac Sergiu. Ultimul a fost telefonat de către Ursul Valentina și el a înțeles că ea îi propunea bani ca să-l omoare pe Muhanin Valeriu (f.d.141-142 v. l). Martorul Bukhman Valentina a declarat, că Raducan Valentin i-a spus că l-a omorît pe Muhanin Valeriu, și că Carai Alexandru i-a dat 3000 dolari SUA ca să găsească un killer. Nu a găsit, banii i-a cheltuit și atunci el personal l-a omorît. I-a mai spus că a organizat omorul „Valea” și în total s-a plătit 10.000 dolari SUA (f.d.143-144 v.l). Toate aceste declarații dovedesc faptul participării lui Ursul Valentina la comiterea infracțiunii incriminate. Mai mult ca atît, însăși Ursul Valentina, fiind audiată în calitate de învinuită a declarat că recunoaște vina parțial (f.d. 21 7 v. l). Carai Alexandru la fel a declarat că a organizat omorul lui Muhanin Valeriu anume Ursul Valentina f.d. 245-249 v. 1). Vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate este demonstrata prin: raportul de expertiză din 09 noiembrie 2004 (f.d. 275); procesele verbale de cercetare la fața locului (f.d. 57), de extragere a cartușelor din corpul victimei; de concluzia expertizei criminalistice din 17 noiembrie 2004; de concluzia raportului de expertiză balistică din 31 mai 2005; de raportul de expertiză psihiatrică (f.d. 302, v. l); de procesele verbale de perchiziție corporală a inculpatului Cantaragiu Veaceslav și Cantaragiu Vasile; de raportul de constatare tehnico-științifică din 29 aprilie 2005. Prin urmare, conținutul probant oferit instanței confirmă clar și incontestabil faptul comiterii de către inculpații Ursul Valentina, Cantaragiu Vasile, Cantaragiu Veaceslav și Raducan Valentin a infracțiunii incriminate. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii. 10 11.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Raducan Valentin, în care cere casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile lui să fie recalificate la art. 145 alin. (1) Cod penal. El a specificat că a săvîrșit infracțiunea de unul singur, instanța de judecată nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, declarațiile martorului minor Muhanin Valeriu au fost incorect apreciate. În cadrul urmăririi penale, feciorii săi Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav au fost supuși torturilor aspre și inumane. Recursul nu conține referiri la normele Codului de procedură penală. 11.2. Inculpatul Cantaragiu Vasile, la fel a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el. El a menționat că, instanța de apel incorect a apreciat declarațiile martorilor Grom A., Visterniceanu, Ciobanu V., Rotaru D., care nu au indicat direct la el ca la persoana, care a comis omorul. Totodată instanța de apel, neîntemeiat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului minor Muhanin Valeriu, deoarece el a fost audiat cu încălcarea prevederilor art. 90-92, 389, 481 Cod de procedură penală. În drept recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 12) Cod de procedură penală.
Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. În primul rînd, conform art. 427 alin. (1), 424 alin. (2), 429 alin. (1), 430 alin. (5), 434 Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Dar, cererea de recurs trebuie să fie motivată, să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. Instanța de recurs, se pronunță doar în limitele motivelor invocate în recurs. Sub acest aspect se reține că, în recursul său ordinar procurorul a invocat în drept temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cum ar fi că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii (pct. 11 din prezenta decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat asupra căror motive concrete și din apelul cui, dat fiind că procurorul nici nu a declarat apel, nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența argumentelor că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat (pct. 3- 3.3 din prezenta decizie). Recurentul Cantaragiu Vasile a indicat în drept temeiurile prescrise la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care prevăd că decizia instanței de apel poate fi atacată cu recurs ordinar în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice 11 dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 11.2 din prezenta decizie). Totodată, sfidînd normele de procedură penală menționate, recurentul nu a specificat asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența argumentelor că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, că acesta este expus neclar, care ar fi încadrarea juridică corectă a faptei săvîrșite, lipsînd în totalitate motivarea ilegalității deciziei atacate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în această ordine de idei. Pe lîngă aceasta, în recursul inculpatului Raducan Valentin, prin ignorarea normelor de drept nominalizate, nu este specificat nici un temei din categoria celor stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente argumentarea ilegalității hotărîrii contestate și indicarea unor concrete erori de drept în acest sens (pct. 11.1 din prezenta decizie). Astfel, recursurile ordinare de pe rol nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale procurorului și inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. În al doilea rînd, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 11-11.2 din prezenta decizie, sunt întemeiate pe critica modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei. În acest sens se reține că, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decît cel pe care îl propune procurorul și inculpații este o competență legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. În al treilea rînd, conform art. 24 alin. (2), (4), 26 alin. (3), 409 alin. (2), 436 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărîrii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. 12 În baza principiului contradictorialității în procesul penal, principiu unanim recunoscut și susținut de jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărîrea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, care îl obligă pe acuzatorul de stat să prezinte în ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței. Ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art.24 și art.26 din Codul de procedură penală lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În pofida normelor specificate, a principiului contradictorialității în procesul penal și a jurisprudenței nominalizate, se observă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul, în cadrul rejudecării cauzei în instanța de apel potrivit regulilor generale, nu a solicitat să fie cercetate direct și nemijlocit probele acuzării, inclusiv și cele la care face referire în recursul său ordinar (v. 3, f.d. 186, pct. 11 din prezenta decizie). Este adevărat că instanța de apel a dat citire probelor scrise, examinate de prima instanță, consemnîndu-le în procesul verbal al ședinței de judecată și a audiat inculpații și unii martori dar din propria inițiativă. Sub acest aspect, instanța de recurs nu atestă încălcarea principiului contradictorialității procesului penal, deoarece instanța de apel a pronunțat o hotărîre în favoarea inculpaților, iar potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Cele expuse denotă faptul că procurorul s-a eschivat să-și exercite în fața instanței de apel sarcina prezentării probelor, adică nu și-au susținut în condițiile legii volumul învinuirii înaintate inculpaților, omițînd legala posibilitate oferită de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, de a-și dovedi motivele invocate în apel. Totodată, prevederile art. 427 Cod de procedură penală oferă posibilitatea contestării prin intermediul recursului ordinar doar a hotărîrilor judecătorești, pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar nu și contestarea acțiunilor sau inacțiunilor procurorului, care a participat la judecarea apelului în vederea redresării omisiunilor procesuale comise de el. În hotărîrea CEDO din 6 aprilie 2010, în cauza Ștefan vs. Romînia, este clar specificat că procurorul are obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de pronunțarea unei hotărîri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume 13 erorile comise de procuror și aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză. Astfel, soluția dispunerii rejudecării cauzei pentru examinarea repetată a apelului procurorului potrivit regulilor primei instanțe, în vederea unei eventuale condamnări în baza unei legi mai grave a inculpaților, în cazul în care procurorul nu a susținut în apel învinuirea prin invocarea cercetării directe a probelor, ar fi una lipsită de orice suport legal. În al patrulea rînd, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, în baza împrejurărilor relevate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv celor reproduse în pct. 10 din prezenta decizie, se atestă că în raport cu motivele invocate în recursurile ordinare, care nici nu conțin referiri la niște erori de drept concrete, instanța de apel a constatat circumstanțele de fapt și de drept prezente în cauza penală de pe rol, cît și a soluționat apelurile declarate în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală (v. 3, f.d. 202). Mai mult, concluziile instanței de apel în sensul vizat coroborează și cu următoarele circumstanțe. Potrivit art. 3 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 11 alin. (9), 10 alin. (3/1) Cod de procedură penală, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. În timpul desfășurării procesului penal, nimeni nu poate fi maltratat fizic sau psihic și sînt interzise orice acțiuni și metode care creează pericol pentru viața și sănătatea omului. Persoana reținută, arestată preventiv nu poate fi supusă violenței, amenințărilor sau unor metode care ar afecta capacitatea ei de a lua decizii și de a-și exprima opiniile. Sarcina probațiunii neaplicării torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante îi revine autorității în a cărei custodie se află persoana privată de libertate, plasată la dispoziția unui organ de stat sau la indicația acestuia, sau cu acordul ori consimțămîntul său tacit. Procurorul a invocat în recursul ordinar că inculpații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, în cadrul urmăririi penale, au recunoscut vina și s-au autodenunțat, iar instanța de apel a ignorat aceste probe. Totodată, din materialele cauzei rezultă că inculpații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, în continuarea urmăririi penale, iar Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile și la judecarea cauzei în instanța de fond și de apel, au făcut declarații că în privința lor a fost aplicată violența fizică, fiind impuși să se autoincrimineze. În acest sens nu au fost efectuate investigații suficiente. Probele scrise relevă, că în cadrul urmăririi penale, inculpatul Cantaragiu Vasile a fost internat în staționarul serviciului medical cu diagnoza „sindrom postcontuzional decompensat”, la inculpatul Raducan Valentin s-a depistat o 14 „contuzie postraumatică a rinichiului drept", iar inculpatul Cantaragiu Veaceslav a decedat la 05 noiembrie 2005 în locurile de detenție în urma traumei închise a abdomenului (pct. 8 din prezenta decizie). Prin ordonanța din 17 mai 2007, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul maltratării lui Cantaragiu Vasile și Raducan Valentin, din lipsa elementelor infracțiunii (f.d. 235), iar conform ordonanței din 26 octombrie 2011 procurorul a dispus refuzul în pornirea urmării penale pe faptul decesului în detenție a lui Cantaragiu Veaceslav la fel din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d. 88). Circumstanțele expuse atestă în mod concludent că, fiind reținuți și aflîndu- se în custodia organului de poliție, toți trei inculpați au fost supuși torturii pentru a se obține de la ei mărturii de recunoaștere a vinovăției. Or, odată ce urmărirea penală pe faptul maltratării acestora nu a fost începută din motivul că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”, dar nu pe motiv că “nu există faptul infracțiunii”, se impune o singură concluzie, că faptul infracțiunii de tortură aplicată față de inculpați există. În pct. 68 din HOTĂRÂREA LEVINȚA c. MOLDOVEI, din 16 decembrie 2008, CEDO a reiterat că „atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării”. Împrejurările expuse relevă cu luciditate că în cadrul urmăririi penale au fost încălcate în mod vădit drepturile inculpaților vizați, garantate de art. 3 al Convenției. Prin urmare, instanța de apel corect a concluzionat că declarațiile inițiale ale inculpaților, prin care ei au recunoscut vina și coparticiparea inculpatei Ursul Valentina, nu pot fi luate în considerare, deoarece au fost obținute ilegal, adică prin maltratarea acestora (pct. 10 din prezenta decizie). Se observă că instanța de apel a concluzionat în contradictoriu și că maltratarea invocată de inculpați nu și-a găsit confirmarea, deoarece: „în acest sens s-au epuizat în principiu orice posibilități legale de verificare”, iar recurenții nu au invocat în recursurile declarate această circumstanță (v. 3, f.d. 222, pct. 11 – 11.2 din prezenta decizie). Această deducție ulterioară a instanței de apel este neîntemeiată, deoarece contravine totalmente împrejurărilor mai sus expuse. Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărîrea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare enunțate sunt absolut neîntemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, ele urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărîrii atacate.
Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit 15 D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpații Raducan Valentin Vasile și Cantaragiu Vasile Valentin, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Ursul Valentina Nicolai, Raducan Valentin Vasile, Cantaragiu Vasile Valentin și Cantaragiu Veaceslav Valentin, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2013, ora 09.50. Președinte Petru Ursache Judecători Iurie Diaconu Nicolae Clima Ion Corolevschi Ion Vîlcov 16 Dosarul nr. 1ra-58/13 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție D I S P O Z I T I V U L D E C I Z I E I În numele Legii 09 aprilie 2013 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în componență: președinte Petru Ursache, judecători Iurie Diaconu, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Vîlcov, cu participarea: procurorului Sergiu Crijanovschi, inculpaților Ursul Valentina, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile, avocaților Leonid Mîțu, Pavel Cebotari, Valentina Arnaut, Andrei Beruceașvili, succesorului victimei Ursul Claudia, interpretului Ăiiubova-Moraru Elena a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpații Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Ursul Valentina Nicolai, născută la 17 noiembrie 1971 în or. Basarabeasca, domiciliată în mun. Chișinău, str. Mircea cel Bătrîn 3, ap. 1a, cetățeancă a Republicii Moldova, fără antecedente penale; Raducan Valentin Vasile, născut la 24 iulie 1968, originar și locuitor al mun. Chișinău, str. Liviu Damian 6, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale; Cantaragiu Vasile Valentin, născut la 23 aprilie 1968, originar și locuitor al mun. Chișinău, str. Liviu Damian 6, cetățean al Republicii Moldova, fără antecedente penale; Cantaragiu Veaceslav Valentin, născut la 29 noiembrie 1984, originar al mun. Chișinău, str. Liviu Damian 6, fără antecedente penale, decedat la 03 noiembrie 2005. Termenul de examinare a cauzei în recurs: 23 octombrie 2012 - 09 aprilie 2013. 17 Conform art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de procuror, de inculpații Raducan Valentin Vasile și Cantaragiu Vasile Valentin, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, în cauza penală în privința inculpaților Ursul Valentina Nicolai, Raducan Valentin Vasile, Cantaragiu Vasile Valentin și Cantaragiu Veaceslav Valentin, cu menținerea hotărîrii atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 2013, ora 09.50. Președinte Petru Ursache Judecători Iurie Diaconu Nicolae Clima Ion Corolevschi Ion Vîlcov 18
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.