1rh-2/2021 — art.145 alin. 2 lit. a, i CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 22 decembrie 2006, Cantaragiu Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (3) lit. f), m) Cod penal la 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Tot el a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (1) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii. Prin aceeași sentință au fost condamnați Raducan Valentin, Ursul Valentina, Navroțchii Oleg, fiind încetat procesul penal privindu-l pe Cantaragiu Veaceslav, în privința cărora hotărîrile judecătorești în prezent nu se contestă. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că în luna septembrie 2004, inculpata Ursul Valentina, acționând împreună cu o persoană în privința căreia procedura a fost disjunsă, l-au instigat pe Raducan Valentin, pentru o recompensă bănească de 10.000 dolari SUA, să organizeze și să săvârșească omorul lui Muhanin Valeriu. În acest scop, Raducan Valentin a primit de la Ursul Valentina și persoana în privința căreia procedura a fost disjunsă, 1500 dolari SUA în calitate de avans. Ulterior, inculpatul Raducan Valentin i-a îndemnat pe feciorii săi Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav să săvârșească omorul lui Muhanin Valeriu. La începutul lunii noiembrie 2004, seara, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, au venit la parcarea din str. Mircea cel Bătrîn 22, mun. Chișinău, unde l-au așteptat pe Muhanin Valeriu pentru a-l omorî, însă victima nu a apărut. Tot în această perioadă, inculpatul Raducan Valentin a procurat de la Navroțchii Oleg un pistol de model „PSM" și 43 de cartușe, de calibrul de 5.45 mm, contra 400 dolari SUA. La 08 noiembrie 2004, inculpații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, au venit la parcarea din str. Mircea cel Bătrîn 22, mun. Chișinău. Când, pe la ora 18:00, a apărut victima Muhanin Valeriu, Raducan Valentin i-a transmis lui Cantaragiu Vasile pistolul de model „PSM". Ultimul, așteptând până când Muhanin Valeriu, împreună cu fiul său minor, a intrat în scara nr.2, casa nr. 28/1 din str. Mircea cel Bătrîn, mun. Chișinău, a mers în scara casei și a efectuat trei împușcături din pistol în corpul lui Muhanin Valeriu, și acesta a decedat pe loc. În aceeași zi, Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav au aruncat pistolul cu care a fost comis omorul victimei în lacul din sectorul Rîșcani, mun. Chișinău. Peste cîteva zile Raducan Valentin a primit de la Ursul Valentina cealaltă parte de bani, în valoare de 8500 dolari SUA.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Succesorul victimei, Ursul Claudia, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii, prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră, încasând prejudiciul moral în mărime de 3.000.000 lei, și material în sumă de 38.450 lei. 3.2. Inculpatul Cantaragiu Vasile cu avocatul său, Grigoriu Aurelia, în care au cerut casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cantaragiu Vasile să fie achitat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2007, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cantaragiu 2 Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a) Cod penal la 18 ani închisoare.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recursuri de către: 5.1. Procuror, care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea sentinței primei instanțe. 5.2. Avocatul Grigoriu Aurelia, în numele inculpatului Cantaragiu Vasile, în care a solicitat casarea hotărârii nominalizate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel. 5.3. Succesorul victimei, Ursul Claudia, care a cerut casarea deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ursul Valentina să fie condamnată la închisoare, încasând de la inculpați prejudiciul moral în sumă de 3.000.000 lei, și material în mărime de 38.450 lei.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2008, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către succesorul victimei și de către avocat în numele inculpatului, iar recursul procurorului a fost admis, casată decizia contestată, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Decizia instanței de apel și decizia instanței de recurs ordinar au fost contestate cu recursuri în anulare de condamnații Ursul Valentina și Raducan Valentin.

Prin hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2010, ambele recursuri în anulare au fost admise, casată decizia instanței de recurs din 26 februarie 2008 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de recurs, în alt complet de judecată. 8.1. Pentru a pronunța decizia, instanța de recurs în anulare a mai constatat că la judecarea cauzei în ordine de recurs ordinar au fost încălcate prevederile art. 31 Cod de procedură penală, privind schimbarea completului de judecată. Totodată, s-a indicat că condamnații Raducan Valentin, Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav, în cadrul urmăririi penale și la judecarea cauzei în instanța de fond, au făcut declarații că în privința lor a fost aplicată violența fizică, fiind impuși să se autoincrimineze și în acest sens nu au fost efectuate investigații suficiente. În cadrul urmăririi penale, inculpatul Cantaragiu Vasile a fost internat în staționarul serviciului medical cu diagnoza „sindrom postcontuzional decompensat", la inculpatul Raducan Valentin s-a depistat o „contuzie postraumatică a rinichiului drept", iar inculpatul Cantaragiu Veaceslav a decedat la 05 noiembrie 2005 în locurile de detenție în urma traumei închise a abdomenului. În astfel de împrejurări, era necesar de a se efectua o anchetă amplă și obiectivă asupra faptului maltratării. 3

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 14 decembrie 2010, recursurile ordinare declarate de procuror, și de avocatul Grigoriu Aurelia în numele inculpatului Cantaragiu Vasile au fost admise, casată decizia instanței de apel din 18 mai 2007 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, apelurile au fost admise parțial, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Cantaragiu Vasile a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cantaragiu Vasile a fost achitat pe art. 217 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. De la Raducan Valentin și Cantaragiu Vasile s-a încasat în beneficiul succesorului victimei, Ursul Claudia, prejudiciul material în sumă de 15.000 lei și moral în mărime de 20.000 lei. În rest, sentința a fost menținută.

Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către: 11.1. Procuror, care a solicitat casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. 11.2. Inculpatul Cantaragiu Vasile, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

Prin decizia Colegiului penal lărgit din 09 aprilie 2013, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate, cu menținerea hotărârii atacate. 12.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că recursurile ordinare de pe rol nu întrunesc condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale procurorului și inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Totodată, s-a atestat că recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate, sunt întemeiate pe critica modului în care instanța de apel a estimat circumstanțele cauzei. La fel, instanța de recurs ordinar nu a identificat încălcarea principiului contradictorialității procesului penal, deoarece instanța de apel a pronunțat o hotărâre în favoarea inculpaților, iar potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei. De asemenea, instanța de recurs ordinar a stabilit că în baza împrejurărilor relevate în partea descriptivă a deciziei contestate, se atestă că în raport cu motivele invocate în recursurile ordinare, care nici nu conțin referiri la niște erori 4 de drept concrete, instanța de apel a constatat circumstanțele de fapt și de drept prezente în cauza penală de pe rol, cât și a soluționat apelurile declarate în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală. În continuare s-a indicat că instanța de apel corect a concluzionat că declarațiile inițiale ale inculpaților, prin care ei au recunoscut vina și coparticiparea inculpatei Ursul Valentina, nu pot fi luate în considerare, deoarece au fost obținute ilegal, adică prin maltratarea acestora. Se observă că instanța de apel a concluzionat în contradictoriu și că maltratarea invocată de inculpați nu și-a găsit confirmarea, deoarece: „în acest sens s-au epuizat în principiu orice posibilități legale de verificare", iar recurenții nu au invocat în recursurile declarate această circumstanță. Această deducție ulterioară a instanței de apel este neîntemeiată, deoarece contravine totalmente împrejurărilor expuse mai sus. Circumstanțele enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea atacată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare enunțate sunt absolut neîntemeiate.

Avocatul Beruceașvili Andrei în numele condamnatului Cantaragiu Vasile, făcând trimitere la prevederile art. 4641 Cod de procedură penală, a depus la 26 iulie 2021, o cerere de revizuire împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012 și deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2013, prin care solicită dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători, deoarece Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la 24 martie 2020 a emis Hotărârea pe cauza Cantaragiu c. Moldovei. În argumentarea cererii, revizuentul invocă că: - la data de 24 martie 2020 de către Curtea Europeană a Drepturilor omului a fost pronunțată hotărârea pe cauza nr. 13013/11 Cantaragiu vs R. Moldova. Această hotărâre a devenit definitivă la data de 24 iulie 2020, astfel prezenta cerere este depusă în termenul legal stabilit de art. 4641 alin. (4) Cod de procedură penală; - prin această această hotărâre din 24 martie 2020 în pct. 4, 5, Curtea a constatat că în cadrul examinării cauzei penale pe învinuirea lui Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav a avut loc o încălcare a art. 2 și din Convenție sub aspect material, cât și sub aspect procedural și încălcarea art. 3 CEDO, atât sub aspect material, cât și sub aspect procedural în privința reclamantului; - reexaminarea cauzei este necesară în cazurile în care CtEDO a constatat o violare a Convenției, iar partea lezată continuă să sufere consecințele negative foarte grave, când decizia națională contestată este, în esență, contrară Convenției, sau violarea este cauzată de erori sau deficiențe procedurale de o asemenea gravitate încât apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor naționale contestate; 5 - la moment, Cantaragiu Vasile se consideră a fi condamnat în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012, iar în cadrul examinării cauzei în ordine de apel, instanța de judecată a constatat printre altele, că: "Astfel, fiind întrerpinse un șir de măsuri în vederea verificării afirmațiilor inculpaților vis-a-vis de aplicarea față de ei a acțiunilor de influență, maltratare etc., nu și-au găsit confirmarea, or în acest sens s-au epuizat în principiu posibilități legale de verificare". Respectiv după pronunțarea hotărârii pe cauza nr. 13013/11 Cantaragiu vs R. Moldova cu certitudine a fost constatat faptul că Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav au fost maltratați în cursul examinării cauzei penale pentru care au fost condamnați. În această ordine de idei, se impune necesitatea de a redeschide procesul penal în privința condamnatului Cantaragiu Vasile pentru a fi cercetate circumstanțele cauzei în coraport cu hotărârea CtEDO din 24 martie 2020.

Examinând cererea de revizuire declarată de avocatul Beruceașvili Andrei în numele condamnului Cantaragiu Vasile, în raport cu actele cauzei și statuările din hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 24 martie 2020 în cauza Cataragiu vs Republica Moldova (cererea nr.13013/11), Colegiul penal ajunge la concluzia că aceasta urmează a fi respinsă, ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 4641 alin.(10) Codul de procedură penală, instanța respinge cererea în cazul în care constată că este tardivă sau neîntemeiată. Conform dispozițiilor art. 4641 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pronunțate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului ori a dispus scoaterea cauzei de pe rol ca urmare a soluționării amiabile a litigiului dintre stat și reclamanți pot fi supuse revizuirii dacă, cel puțin una dintre consecințele grave ale încălcării Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalelor adiționale la aceasta, continuă să se producă și nu poate fi remediată decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Din materialele cauzei, Colegiul penal atestă că în urma pronunțării hotărârii CtEDO pe cauza Cataragiu vs Republica Moldova din 24 martie 2020, avocatul Beruceașvili Andrei în numele condamnatului Cantaragiu Vasile la 26 iulie 2021 a declarat cerere de revizuire în conformitate cu prevederile art. 4641 Cod de procedură penală, prin care a solicitat desființarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012 și a deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 09 iulie 2013, pe motiv că CtEDO a constatat că în cadrul examinării cauzei penale pe învinuirea lui Cantaragiu Vasile și Cantaragiu Veaceslav a avut loc o încălcare a articolului 2 CEDO (în partea decesului fratelui reclamantului) atât sub aspect material, cât și sub aspect procedural și articolului 3 CEDO (în partea maltratării 6 în detenție a reclamantului) atât sub aspect material, cât și sub aspect procedural în privința reclamantului, astfel consideră revizuentul că este necesară redeschiderea procesului penal în privința condamnatului Cantaragiu Vasile pentru a fi cercetate circumstanțele cauzei în coraport cu această hotărâre CtEDO. Lecturând conținutul hotărârii Cataragiu vs Republica Moldova din 24 martie 2020 de pe pagina oficială a agentului guvernamental al Republicii Moldova, Colegiul penal, consideră necesar de a reitera următoarele expuneri ale Curții din hotărârea menționată: Pct. 29-33, - " În prezenta cauză, Curtea notează că fratele reclamantului, un fost campion junior la judo, având vârsta de doar 21 de ani la acel moment, avea o stare bună a sănătății în momentul în care a fost luat în custodie de către poliție. Totuși, în timpul detenției sale, el a decedat în urma unei rupturi duodenale, un semn clar de maltratare. În astfel de circumstanțe, există o prezumție puternică cu privire la faptul că decesul a rezultat din acțiunile autorităților, care trebuie să prezinte o explicație corespunzătoare a acțiunilor respective, pentru a răsturna prezumția. O astfel de explicație nu a fost oferită nici la nivel național, nici de către Guvern în prezenta cauză. 30. Considerentele de mai sus sunt suficiente pentru a-i permite Curții să concluzioneze că Statul este responsabil de decesul fratelui reclamantului. Prin urmare, a avut loc o încălcare a Articolului 2 din Convenție sub aspectul său material. 31. Cu referire la aspectul procedural, Curtea notează că părțile nu au informat-o despre nicio altă investigație referitoare la decesul fratelui reclamantului și maltratare, decât cea cu privire la malpraxis medical. De asemenea, ea notează că ineficiența investigației a fost constatată de către Curtea Supremă de Justiție (a se vedea paragrafele 18 și 20 de mai sus). 32. Într-adevăr, investigația cu privire la decesul fratelui reclamantului a fost inițiată după aproape o lună de la eveniment (a se vedea paragraful 12 de mai sus), fără ca această tardivitate să fie motivată în timpul primelor zile cruciale. Aceasta s-a axat mai degrabă pe posibilitatea de malpraxis medical, și nu pe maltratare, ca fiind cauza decesului. Aparent, mai multe persoane au fost audiate în timpul investigației, cu excepția persoanelor care conduseseră cauza penală împotriva reclamantului și care obținuseră un beneficiu procedural de pe urma declarațiilor auto incriminatoare oferite de către fratele reclamantului. Astfel, Curtea susține constatarea Curții Supreme de Justiție cu privire la ineficiența investigației referitoare la decesul fratelui reclamantului. 33. Prin urmare, Curtea constată o încălcare a Articolului 2 sub aspectul său procedural". Pct. 35 - "Invocând Articolul 6 din Convenție, reclamantul s-a plâns, în esență, de maltratarea la care fusese supus de către poliție în timpul detenției sale 7 și investigarea ineficientă a acestei maltratări. Având competența de a da o calificare în drept a circumstanțelor cauzei, Curtea nu este legată de calificarea oferită de către reclamant sau de către un Guvern (a se vedea Rõigas v. Estonia, nr. 49045/13, § 65, 12 septembrie 2017). Curtea consideră că plângerile reclamantului trebuie examinate din perspectiva Articolului 3 din Convenție"; Pct. 49 - "În prezenta cauză, Curtea notează că, de fapt, Curtea Supremă de Justiție a constatat în mod expres o încălcare a Articolului 3 din Convenție în privința reclamantului, atât în legătură cu maltratarea sa în detenție, cât și cu investigarea ineficientă a acesteia (a se vedea paragrafele 18 și 20 de mai sus). Prin urmare, având în vedere documentele din dosar care confirmă rănile cauzate în timpul detenției și deciziile Curții Supreme de Justiție, Curtea constată ca fiind stabilit faptul că reclamantul a fost supus maltratării în timpul detenției. Pct. 52, 53 - " Curtea constată că autoritățile moldovenești nu și-au îndeplinit obligațiile sale de a investiga acuzațiile serioase de rele tratamente. Prin urmare, reclamantul poate să se pretindă în continuare a fi victimă a unei încălcări a Articolului 3 din Convenție, astfel, obiecția Guvernului fiind respinsă. Mai mult decât atât, în lumina concluziei Curții Supreme de Justiție, Curtea constată ca fiind stabilit faptul că reclamantul a fost supus maltratării în timpul detenției. Astfel, Curtea constată o încălcare a Articolului 3 sub aspect material și procedural în privința reclamantului". Din cele reținute de către Curtea Europeană, Colegiul penal stabilește că în privința reclamantului Cantaragiu Vasile, CtEDO a constatat doar încălcarea art. 3 CEDO, sub aspect material și sub aspect procedural, și nu a reținut o încălcare a art. 6 CEDO, după cum a invocat reclamantul. Din analiza dispozițiilor art. 4641 Cod de procedură penală rezultă că admisibilitatea unei cereri de revizuire având acest temei de drept, presupune constatarea, prin hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului, a încălcării în cauză a unui drept prevăzut în Convenție, producerea, și în prezent, a consecințelor grave ale acestei încălcări și imposibilitatea remedierii lor în alt mod decât prin revizuirea hotărârii pronunțate. Așadar, norma analizată stabilește mai multe condiții de admitere a cererii de revizuire pentru asemenea situații. O primă condiție este constatarea de către Curtea Europeană a unei asemenea încălcări. O altă condiție esențială pentru declanșarea acestei căi de atac, constă în caracterul continuu al producerii consecințelor. Consecințele violării drepturilor pot să continue să se producă indiferent dacă a fost stabilit sau nu faptul cauzării prejudiciului și chiar dacă a fost stabilit un cuantum al despăgubirilor. Sarcina probei caracterului continuu al producerii consecințelor este pusă pe revizuenți. O ultimă condiție este 8 imposibilitatea remedierii consecințelor în alt mod decât prin revizuirea hotărârilor pronunțate. Colegiul penal analizând circumstanțele, faptele și actele emise de autoritățile naționale care au fost cercetate inclusiv și de CtEDO în hotărârea din 24 martie 2020, precum și motivele invocate de către revizuent, atestă că aceste împrejurări nu pot constitui temei de desființare a deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2013, prin care a fost menținută decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012 de condamnare a lui Cantaragiu Vasile în baza art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal, adică prin care a fost stabilită vinovăția lui Cantaragiu Vasile pentru comiterea infracțiunii de omor, prin ansamblul de probe acumulat și verificat în speța dată, dar cu excluderea tuturor probelor obținute în urma maltratării lui Cantaragiu Vasile, fapt reținut și în decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2013 (f.d. 145, vol. VIII). Din hotărârea CtEDO nu rezultă că încălcarea art. 2 și 3 din Convenție, ar fi afectat cumva judecarea în fond a cauzei penale și emiterea hotărârilor irevocabile în privința lui Cantaragiu Vasile, mai mult că CtEDO în prezenta speță nu a constatat încălcarea art. 6 CEDO - dreptul la un proces echitabil. Prin urmare, Colegiul penal conchide că încălcările drepturilor și libertăților fundamentale ale condamnatului Cantaragiu Vasile, prevăzute de art. 3 din Convenție și constatate de CtEDO în hotărârea din 24 martie 2020, nu constituie, prin natura sa, temei de revizuire a hotărârilor judecătorești irevocabile pentru adoptarea ulterioară a unei alte soluții decât cele-i adoptate de către instanțele de judecată cu privire la vinovăția lui Cantaragiu Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), i) Cod penal. Colegiul penal notează că revizuirea este o cale de atac de retractare care presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze penale. Aceasta nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc o ingerință asupra securității raportului juridic. Revizuirea cauzei în urma pronunțării hotărârii de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului are ca obiectiv asigurarea securității raporturilor juridice și a excluderii procedurii consecințelor negative provocate de o hotărâre contrară Convenției Europene a Drepturilor Omului. În concluzie, Colegiul penal statuează că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca neîntemeiată din motivul lipsei încălcărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra fondului cauzei și respectiv a legalității deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012 și a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2013 în cauza penală privindu-l pe Cantaragiu Vasile. 9

Conducându-se de prevederile art. 4641 alin. (10) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Se respinge ca neîntemeiată cererea de revizuire declarată de avocatul Beruceașvili Andrei în numele condamnatului Cantaragiu Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2012 și deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 09 aprilie 2013, în cauza penală privindu-l pe Cantaragiu Vasile Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 10