Costantini împotriva Italiei

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA [Notă1] PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 46538/99 prezentată de Francesco Costantini împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 6 ianuarie 2000 într-o cameră compusă din domnul Pellonpä, președintele B. Conforti, G. Ress, A. Pastor Ridruejo, L. Caflisch, J. Makarczyk, N. Vajić, judecători și V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea depusă la 26 noiembrie 1997 și înregistrată la 4 martie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un cetățean italian, născut în 1932 și rezident în Pescara. La 22 noiembrie 1991 și 21 ianuarie 1992, reclamantul și-a atribuit coproprietatea și, respectiv, doamna D. în fața Tribunalului din Pescara pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite ca urmare a lucrărilor în apartamentul reclamantului.

Primul caz a început la 19 februarie 1992. La 17 iunie 1992, părțile au solicitat reunirea celor două cauze. În ceea ce privește al doilea caz, două audieri au avut loc la 29 aprilie 1992 și 9 decembrie 1992. La 18 mai 1994, aceste cauze au fost anexate și un expert a fost numit. Cele patru audieri care au avut loc între 21 decembrie 1994 și 17 aprilie 1996, au vizat o expertiză și completarea acesteia. Laâra următoare a fost stabilită la 22 ianuarie 1997; cu toate acestea, aceasta nu a avut loc deoarece a fost inițial reportată din oficiu la 14 octombrie 1998 și apoi cauza a fost atribuită colegiului de magistrați însărcinat cu tratarea celor mai vechi cazuri (sezione stralcio) În conformitate cu informațiile furnizate de reclamant la 13 noiembrie 1999, la acea dată nu fusese încă stabilită nicio hotărâre.

ÎN CURSUL reclamantului se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 22 noiembrie 1991 și era încă în curs de desfășurare la 13 noiembrie 1999. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care, la acea dată, era de peste șapte ani și unsprezece luni, pentru o instanță, nu răspunde cerinței termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din Convenție). (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest spătarul trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară REQUETA RECEVAVABILĂ, toate mijloacele de fond rezervate.

Vincent Berger Matti Pellonp Nu uitați să blocați textul cu Alt+B pentru a preveni dispariția informațiilor în zone gri.

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION [Note1]

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 46538/99 présentée par Francesco Costantini contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 6 janvier 2000 en une chambre composée de M. M. Pellonpää, président , M. B. Conforti, M. G. Ress, M. A. Pastor Ridruejo, M. L. Caflisch, M. J. Makarczyk, M me N. Vajić, juges , et de M. V. Berger, greffier de section ; Vu la requête introduite le 26 novembre 1997 et enregistrée le 4 mars 1999 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1932 et résidant à Pescara. Les 22 novembre 1991 et 21 janvier 1992, le requérant assigna respectivement sa copropriété et Mme D. devant le tribunal de Pescara afin d’obtenir réparation des dommages subis suite à des travaux dans l’appartement du requérant.

La mise en état de la première affaire commença le 19 février 1992. Le 17 juin 1992, les parties demandèrent la jonction des deux affaires. En ce qui concerne la deuxième affaire, deux audiences eurent lieu les 29 avril 1992 et 9 décembre 1992. Le 18 mai 1994, lesdites affaires furent jointes et un expert fut nommé. Les quatre audiences qui se tinrent entre le 21 décembre 1994 et le 17 avril 1996, concernèrent une expertise et son complément. L’audience suivante fut fixée au 22 janvier 1997 ; toutefois, elle ne se tint pas car elle fut d’abord reportée d’office au 14 octobre 1998 et ensuite l’affaire fut attribuée au collège de magistrats chargé de traiter les affaires les plus anciennes ( sezione stralcio ). Selon les informations fournies par le requérant le 13 novembre 1999, à cette date aucune audience n’avait encore été fixée.

EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 22 novembre 1991 et était encore pendante au 13 novembre 1999. Selon le requérant, la durée de la procédure, qui était, à cette date, de plus de sept ans et onze mois, pour une instance, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Vincent Berger Matti Pellonpää Greffier Président [Note1] Ne pas oublier de bloquer le texte avec Alt+B pour éviter que les informations en zones grisées disparaissent.