AMNESTY INTERNATIONAL (UNITED KINGDOM) v. THE UNITED KINGDOM

DECIZIA nr. 38383/97, de către AMNESTY INTERNATIONAL (Regatul UNIT) împotriva Regatului Unit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune) care a stat la 18 ianuarie 2000 în calitate de Cameră compusă de J.-P. Costa, Președintele Sir Nicolas Bratza, dna F. Tulkens, W. Fuhrmann, K. Jungwiert, K. Traja, M. Ugrekhelidze, judecători și dna S. Dollé, grefierul secțiunii având în vedere art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale; având în vedere cererea introdusă la 20 octombrie 1997 de Amnesty International (Regatul Unit) împotriva Regatului Unit și înregistrată la 31 octombrie 1997 în dosarul nr. 38383/97; având în vedere rapoartele prevăzute la art. 49 din Regulamentul Curții; Având în vedere scrisorile părților din 13 și 14 decembrie 1999; după deliberare; Hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul este o asociație neintegrată cu birourile sale din Londra. Reclamantul este reprezentat în fața Curții de către dl S. Grosz, avocatul Bindman & Partners, Londra. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. În mai 1994, reclamantul a vrut să anunte la radio pentru a spori conștientizarea în Regatul Unit a încălcărilor drepturilor omului în Rwanda și Burundi. Autoritatea de radio, care reglementează serviciile radio independente din Regatul Unit, a refuzat permisiunea reclamantului de a face publicitate, deoarece a constatat că reclamantul a căzut necorespunzător de cerința Legii de radiodifuziune a căror obiecte sunt în întregime sau în principal de natură politică nu sunt permise de niciun organism. Secțiunea 92 alineatul (2) litera (a) din Legea de radiodifuziune din 1990 prevede că serviciile radio licențiate nu trebuie să includă „ orice anunț publicitar care este introdus de sau în numele oricărui organism al cărui obiect este total sau în principal de natură politică”. Decizia Autorității de radio a fost comunicată reclamantului la 27 mai 1994. Reclamantul a prezentat alte argumente în sprijinul cererii sale de licență publicitară, dar a fost refuzat din nou la 8 iulie 1994 și în cele din urmă la 7 octombrie 1994. Cererea ulterioră a reclamantului de revizuire judiciară a refuzului Autorității Radio de a acorda o licență publicitară a fost refuzată de către Înaltul Tribunal la 4 iulie 1995. Cu toate acestea, la 7 noiembrie 1997, autoritatea radio și-a inversat decizia și a permis reclamantului să facă publicitate la radio. 10 din Convenția în sensul că a fost interzisă publicitatea la radio, pierdend astfel veniturile și publicitatea publicității potențiale și suferind, de asemenea, discriminări contrar art. 14 din Convenție, împotriva altor organisme comerciale autorizate să facă publicitate. PROCEDURARE A fost introdusă la 20 octombrie 1997 și înregistrată la 31 octombrie 1997. La 9 septembrie 1998, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a hotărât să comunice cererea guvernului contestat. Observațiile scrise ale Guvernului au fost prezentate la 15 ianuarie 1999. La 1 noiembrie 1998, prin aplicarea articolului 5 § 2 din Protocolul nr. 11 la Convenție, cazul a scăzut să fie examinat de Curte în conformitate cu dispozițiile acestui protocol. RĂSPUNSURILE DECIZIEI Prin scrisoarea din 13 decembrie 1999, reprezentanții reclamantului au informat Curtea că reclamantul a încheiat o soluționare cu Guvernul Regatului Unit și nu a vrut să continue cererea (art. 37 § 1 litera (a) din Convenție). În conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție, care necesită continuarea examinării cererii. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, DECIDE DECIZIA DE APLICARE A CAZULUI DE CAUZE S. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

THIRD SECTION

DECISION

Application no. 38383/97

by AMNESTY INTERNATIONAL (UNITED KINGDOM)

against the United Kingdom

The European Court of Human Rights (Third Section) sitting on 18 January 2000 as a Chamber composed of

Mr

J.-P. Costa,

President

,

Sir

Nicolas Bratza,

Mrs

F. Tulkens,

Mr

W. Fuhrmann,

Mr

K. Jungwiert,

Mr

K. Traja,

Mr

M. Ugrekhelidze,

judges

,

and

Mrs

S. Dollé,

Section Registrar

;

Having regard to Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms;

Having regard to the application introduced on 20 October 1997 by Amnesty International (United Kingdom) against the United Kingdom and registered on 31 October 1997 under file no.

38383/97;

Having regard to the reports provided for in Rule 49 of the Rules of Court;

Having regard to the parties’ letters of 13 and 14 December 1999;

Having deliberated;

Decides as follows:

THE FACTS

The applicant is an unincorporated association with its offices in London. The applicant is represented before the Court by Mr S. Grosz, a solicitor with Bindman & Partners, London.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

In May 1994 the applicant wanted to advertise on radio in order to raise awareness in the United Kingdom of human rights violations in Rwanda and Burundi. The Radio Authority, which regulates independent radio services in the United Kingdom, refused the applicant permission to advertise because it found that the applicant fell foul of the Broadcasting Act's requirement that no advertisements are allowed by any body whose objects are wholly or mainly of a political nature. Section 92(2)(a) of the Broadcasting Act 1990 provides that licensed radio services must not include "any advertisement which is inserted by or on behalf of any body whose objects are wholly or mainly of a political nature". The decision of the Radio Authority was communicated to the applicant on 27 May 1994. The applicant submitted further arguments in support of its application for an advertising licence but was again refused on 8 July 1994 and finally on 7 October 1994.

The applicant's subsequent application for judicial review of the Radio Authority's refusal to grant an advertising licence was refused by the High Court on 4 July 1995. Its appeal was dismissed by the Court of Appeal on 17 December 1996 and by the House of Lords on 24 April 1997.

However, on 7 November 1997, the Radio Authority reversed its decision and allowed the applicant to advertise on radio.

COMPLAINTS

The applicant originally complained that it had been a victim of a violation of Article

10 of the Convention in that it was banned from advertising on the radio, thereby losing potential advertising revenue and publicity and also suffering discrimination contrary to Article 14 of the Convention, as against other commercial bodies which are allowed to advertise.

PROCEDURE

The application was introduced on 20 October 1997 and registered on 31 October 1997.

On 9 September 1998 the European Commission of Human Rights decided to communicate the application to the respondent Government.

The Government’s written observations were submitted on 15 January 1999.

On 1 November 1998, by operation of Article 5 § 2 of Protocol No. 11 to the Convention, the case fell to be examined by the Court in accordance with the provisions of that Protocol.

REASONS FOR THE DECISION

By a letter dated 13 December 1999, the applicant’s representatives informed the Court that the applicant had concluded a settlement with the United Kingdom Government and did not wish to pursue the application (Article 37 § 1 (a) of the Convention).

In accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention which require the continuation of the examination of the application.

For these reasons, the Court, unanimously,

DECIDES TO STRIKE THE APPLICATION OUT OF ITS LIST OF CASES

.

S. Dollé

J.-P. Costa

Registrar

President