COMITINI contre l'ITALIE

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 41881/98 prezentate de Giovanni Comitini împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care are loc la 29 februarie 2000 într-o cameră compusă din E. Palm, președinta B. Conforti, L. Ferrari Bravo, Gaukur Jörundsson, R. Türmen, B. Zupančič, T. Panțiru, judecători și domnul O Având în vedere cererea depusă la 29 aprilie 1997 și înregistrată la 22 iunie 1998 După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT Reclamantul este un resortisant italian, născut în 1948 și rezident în Cattolica (Rimini). La 22 septembrie 1988, reclamantul, profesor în străinătate, a numit Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe în fața tribunalului administrativ regional din Lazio pentru a obține anularea unei scrisori și a unei note din partea acestuia, respingând cererea sa de a obține plata diferențelor de retribuție pentru perioada 1982-1984 și recunoașterea dreptului la plata acestor sume. La 18 octombrie 1988, reclamantul a prezentat o cerere de fixare urgentă a datei la care a fost stabilită data la care a avut loc încuviințarea. La 24 aprilie 1995, reclamantul a prezentat o cerere de fixare urgentă a datei la care a avut loc încuviințarea. Aceaceasta a fost stabilită la 12 noiembrie 1998. printr-o hotărâre din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefă la 17 martie 1999, Tribunalul Administrativ a respins recursul reclamantului. Această procedură a început la 22 septembrie 1988 și a fost încheiată la 17 martie 1999. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care este de mai mult de 10 ani și cinci luni, pentru o instanță, nu răspunde cerinței termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din Convenție). Curtea amintește jurisprudența sa potrivit căreia, pentru a determina aplicabilitatea articolului 6 alineatul (1) funcționarilor publici, indiferent dacă aceștia sunt titulari sau contractuali, trebuie să se adopte un criteriu funcțional, bazat pe natura funcțiilor și a responsabilităților exercitate de subiectul în cauză și să se verifice dacă locul său de muncă implică o participare directă sau indirectă la exercitarea puterii publice și la funcțiile care vizează protejarea intereselor generale ale statului sau ale altor autorități publice (a se vedea Curtea. H., Hotărârea Pellegrin c. Franța din 8 decembrie 1999. În cazul de față, Curtea arată că funcția exercitată de reclamant în calitate de profesor nu include o participare la exercitarea autorității publice. Prin urmare, art. 6 alineatul (1) din Convenție se aplică. Curtea consideră că, în lumina criteriilor care se desprinde din jurisprudența sa în materie de în termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest . Acest .. ...........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 41811/98

présentée par Giovanni Comitini

contre l’Italie

La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 29

février

2000 en une chambre composée de

M

me

E. Palm,

présidente

,

M.

B. Conforti,

M.

L. Ferrari Bravo,

M.

Gaukur Jörundsson,

M.

R. Türmen,

M.

B. Zupančič,

M.

T. Panțîru,

juges

,

et de

M.

M. O’Boyle,

greffier de section

;

Vu la requête introduite le 29 avril 1997 et enregistrée le 22 juin 1998

;

Après avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Le requérant est un ressortissant italien, né en 1948 et résidant à Cattolica (Rimini).

Le 22 septembre 1988, le requérant, professeur à l’étranger, assigna le ministère de l’Éducation nationale ainsi que le ministère des Affaires étrangères devant le tribunal administratif régional de Latium afin d’obtenir l’annulation d’une lettre et d’une note de ce dernier, rejetant sa demande visant à obtenir le paiement des différences de rétribution pour la période de 1982 à 1984, et la reconnaissance du droit au paiement de ces sommes.

Le 18 octobre 1988, le requérant présenta une demande tendant à ce que la date de l’audience fût fixée.

Le 24 avril 1995, le requérant présenta une demande tendant à la fixation urgente de la date de l’audience. Celle ci fut fixée au 12 novembre 1998.

Par un jugement du même jour, dont le texte fut déposé au greffe le 17 mars 1999, le tribunal administratif rejeta le recours du requérant.

EN DROIT

Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 22 septembre 1988 et s’est terminée le 17 mars 1999.

Selon le requérant, la durée de la procédure, qui est de plus de dix ans et cinq mois, pour une instance, ne répond pas à l’exigence du «

délai raisonnable

» (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse.

La Cour rappelle sa jurisprudence selon laquelle, pour déterminer l'applicabilité de l'article 6 § 1 aux agents publics, qu'ils soient titulaires ou contractuels, il faut adopter un critère fonctionnel, fondé sur la nature des fonctions et des responsabilités exercées par le sujet concerné et vérifier si son emploi implique une participation directe ou indirecte à l'exercice de la puissance publique et aux fonctions visant à sauvegarder les intérêts généraux de l'Etat ou des autres collectivités publiques (voir Cour eur. D. H., arrêt Pellegrin c.

France du 8 décembre 1999). Dans le cas d’espèce, la Cour relève que la fonction exercée par le requérant en qualité de professeur ne comporte pas une participation à l'exercice de la puissance publique. Dès lors, l’article 6 § 1 de la Convention trouve donc à s’appliquer.

La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de «

délai raisonnable

» (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés.

Michael O’Boyle

Elisabeth Palm

Greffier

Présidente