ATATÜR ET PAMIR CONTRE LA TURQUIE

Rezoluția interimară DH ( (**) 84 Drepturile de la mai (***) Cererea nr. 22907/93 Atatür și Pamir împotriva Turciei (adoptată de Comitetul miniștrilor la 29 mai 2000, în cadrul celei de a 709-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 32 din Convenția de salvgardare a Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale (denumită în continuare "Convenția") având în vedere Raportul Comisiei Europene pentru Drepturile Omului întocmit la 9 septembrie 1999 în conformitate cu art. 31 din Convenție privind cererea formulată la 8 septembrie 1993 de către resortisanți turci, dl Abdurrahman Atatür, dl Mehmet Kutsat Atatür și dl Hatice Sevin Pamir, împotriva Turciei ; Întrucât Comisia a transmis raportul respectiv Comitetului miniștrilor la 14 octombrie 1999 și că termenul de trei luni prevăzut la art. 32 alineatul (1) din Convenția sa se încheie fără ca cauza să fi fost înaintată Curții Europene a Drepturilor Omului în temeiul articolului 48 din Convenție; Prevăzând că, în cererea lor, declarată admisibilă de Comisie la 15 aprilie 1996, reclamanții s-au plâns de întârzierea introdusă de către administrație în plata unor despăgubiri suplimentare pentru exproprierea terenurilor lor și de insuficiența dobânzilor moratorii (30%) pentru a compensa pierderea datorată deprecierii monetare puternice; Întrucât în raportul său Comisia și-a exprimat în unanimitate avizul conform căruia a avut loc o încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție; până la 709 ședință a delegaților miniștrilor, Comitetul miniștrilor, care a votat în conformitate cu dispozițiile art. 32 alin. (1) din Convenție și a făcut avizul său exprimat de Comisie, a declarat, prin decizia adoptată la 29 mai 2000, că a existat în această cauză încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care permite publicarea raportului adoptat de Comisie în această cauză; hotărăște să continue examinarea prezentei cauze, în conformitate cu art. 32 din Convenție, în vederea adoptării rezoluției finale.

Résolution Intérimaire DH (2000) 84

Droits de l’Homme

Requête n° 22907/93

Atatür et Pamir contre la Turquie

(adoptée par le Comité des Ministres le 29 mai 2000,

lors de la 709

e

réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article

32 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu le rapport de la Commission européenne des Droits de l’Homme établi le 9 septembre 1999 conformément à l’article

31 de la Convention au sujet de la requête introduite le 8 septembre 1993 par des ressortissants turcs, M. Abdurrahman Atatür, M. Mehmet Kutsat Atatür et M

me

Hatice

Sevin

Pamir, contre la Turquie ;

Attendu que la Commission a transmis ledit rapport au Comité des Ministres le 14 octobre 1999 et que le délai de trois mois prévu à l’article

32, paragraphe

1, de la Convention s’est écoulé sans que l’affaire ait été déférée à la Cour européenne des Droits de l’Homme en application de l’article

48 de la Convention ;

Attendu que dans leur requête, déclarée recevable par la Commission le 15 avril 1996, les requérants se sont plaints du retard mis par l’administration dans le paiement d’indemnités complémentaires pour l’expropriation de leurs terres ainsi que de l’insuffisance des intérêts moratoires (30%) pour compenser la perte due à la forte dépréciation monétaire ;

Attendu que dans son rapport, la Commission a exprimé l’avis, à l’unanimité, qu’il y avait eu violation de l’article

1 du Protocole n°

1 à la Convention ;

Attendu que lors de la 709

e

réunion des Délégués des Ministres, le Comité des Ministres, ayant procédé au vote conformément aux dispositions de l’article

32, paragraphe

1, de la Convention et fait sien l’avis exprimé par la Commission, a dit, par décision adoptée le 29 mai 2000, qu’il y avait eu dans cette affaire violation de l’article

1 du Protocole n°

1 à la Convention,

Autorise la publication du rapport adopté par la Commission dans cette affaire ;

Décide de poursuivre l’examen de la présente affaire, conformément à l’article

32 de la Convention, en vue de l’adoption de la résolution finale.