- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 22 iunie 2000
- Stat pârât
- PRT
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Garcia Faria împotriva Portugaliei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA A PATRA CAUZA GARCIA FARIA c. PORTUGALIA (solicitarea nr. 36776/97) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 iunie 2000 ÎN L După ce s-a pronunțat în camera Consiliului la 30 mai 2000, acesta a fost adoptat la această dată de procedură la originea cauzei (nr. 36776/97) îndreptat împotriva Republicii Portugalia și al cărui resortisant al acestui stat, Manuel Garcia Faria ( La 25 iunie 1997, în temeiul articolului 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind libertățile fundamentale). Reclamantul este reprezentat de dl J. Pires de Lima, avocat în baroul din Cascais. Guvernul portughez (atîlul) este reprezentat de agentul său, dl A. Henrique Gaspar, procuror general adjunct.
Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plângea de durata unei proceduri civile. La 21 octombrie 1999, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 3 noiembrie 1999, reprezentantul reclamantului a făcut propuneri în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, în conformitate cu articolul (b) din Convenție. La 27 aprilie 2000, guvernul și-a dat acordul cu privire la acestea. De fapt, reclamantul este un resortisant portughez, născut în 1934 și rezident în Cascais (Portugalia). La 7 iulie 1988, acesta a introdus în fața Tribunalului din Cascais o acțiune în despăgubire în urma unui accident de circulație. La 7 octombrie 1993, în timp ce procedura era încă în curs de desfășurare în fața Tribunalului din Cascais, reclamantul sesizează Comisia cu privire la o cerere (nr. 22916/93) în care se plângea de durata procedurii și invoca art. 6 alineatul (1) din convenție.
La 23 ianuarie 1996, Comisia a adoptat un raport în sensul articolului 28 alineatul (2) anterior din Convenție, constatând că părțile au ajuns la o soluționare pe cale amiabilă a cauzei. La data adoptării prezentei hotărâri, procedura era încă în curs de desfășurare în fața tribunalului din Cascais. Printr-o scrisoare din 3 noiembrie 1999, reprezentantul reclamantului a informat că acesta din urmă ar fi pregătit să soluționeze cazul în mod oficial, cu plata sumelor de 800 000 de ecudos portughez (PTE) pentru prejudiciul moral și de 200 000 PTE pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. 11. printr-o scrisoare din 27 aprilie 2000, agentul guvernului și-a dat acordul cu privire la aceste propuneri 12. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile.
Aceaceasta este asigurată că acest regulament se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție sau de protocoalele sale (articolele fine din convenție și 3 din Regulamentul de procedură al Curții). 13. Prin urmare, el dorește să șteargă cauza de pe rol. prin aceste motive, instanța, în la o animité, decide să șteargă cauza de pe rol. Adoptat în limba franceză și apoi comunicat în scris la 22 iunie 2000 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Vincent Berger Georg Ress Moduler Președinte
QUATRIÈME SECTION
AFFAIRE GARCIA FARIA
c. PORTUGAL (Requête n° 36776/97) ARRÊT STRASBOURG 22 juin 2000 En l’affaire Garcia Faria c. Portugal , La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant en une chambre composée de : MM. G. Ress , président , I. Cabral Barreto , V. Butkevych , M me N. Vajić , MM. J. Hedigan , M. Pellonpää , M me S. Botoucharova , juges , et de M. V. Berger , greffier de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 30 mai 2000, Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE
A l’origine de l’affaire se trouve une requête (n° 36776/97) dirigée contre la République du Portugal et dont un ressortissant de cet Etat, M. Manuel Garcia Faria (« le requérant »), avait saisi la Commission européenne des Droits de l’Homme (« la Commission ») le 25 juin 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales (« la Convention »).
Le requérant est représenté par M e J. Pires de Lima, avocat au barreau de Cascais. Le gouvernement portugais (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. A. Henriques Gaspar, procureur général adjoint.
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait de la durée d’une procédure civile.
Le 21 octobre 1999, la Cour a déclaré la requête recevable.
Le 3 novembre 1999, le représentant du requérant a fait des propositions en vue d’un règlement amiable de l’affaire, aux termes de l’article 38 § 1 b) de la Convention. Le 27 avril 2000, le Gouvernement a marqué son accord à leur sujet. EN FAIT
Le requérant est un ressortissant portugais, né en 1934 et résidant à Cascais (Portugal).
Le 7 juillet 1988, il introduisit devant le tribunal de Cascais une action en dommages et intérêts, suite à un accident de la circulation.
Le 7 octobre 1993, alors que la procédure était toujours pendante devant le tribunal de Cascais, le requérant saisit la Commission d’une requête (n° 22916/93) dans laquelle il se plaignait de la durée de la procédure et invoquait l’article 6 § 1 de la Convention. Le 23 janvier 1996, la Commission adopta un rapport au sens de l’ancien article 28 § 2 de la Convention, constatant que les parties étaient parvenues à un règlement amiable de l’affaire.
A la date d’adoption du présent arrêt, la procédure était toujours pendante devant le tribunal de Cascais. EN DROIT
Par une lettre du 3 novembre 1999, le représentant du requérant a fait savoir que ce dernier serait prêt à régler l’affaire à l’amiable, moyennant le paiement des sommes de 800 000 escudos portugais (PTE) au titre du préjudice moral et de 200 000 PTE pour les frais et dépens.
Par une lettre du 27 avril 2000, l’agent du Gouvernement a marqué son accord sur ces propositions.
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle est assurée que ce règlement s’inspire du respect des droits de l’homme, tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement de la Cour).
Partant, il échet de rayer l’affaire du rôle. par ces motifs, la cour, À l’unanimitÉ, Décide de rayer l’affaire du rôle. Fait en français, puis communiqué par écrit le 22 juin 2000 en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Vincent Berger Georg Ress Greffier Président