Rossi împotriva Italiei

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 44472/98 prezentate de Valeria Rossi împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 29 iunie 2000 într-o cameră compusă din G. Ress, președintele B. Conforti, A. Pastor Ridruejo, L. Caflisch, J. Makarczyk, N. Vajić, domnul Pellonpäää, judecători și V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea depusă la 29 iulie 1997 și înregistrată la 13 noiembrie 1998 După ce a intenționat, face ca următoarea decizie să fie făcută de către reclamantă, este cetățean italian, născut în 1930 și rezident la Bologna. Aceaceasta este reprezentată în fața Curții de către dl Bruno Catalonotti, avocat la Bologna.

La 8 septembrie 1993, recurenta l-a numit pe dl P., precum și compania sa de asigurări în fața Tribunalului de la Bologna pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite în timpul unui accident de circulație. 1994, judecătorul a trimis părțile în fața unei alte camere din aceeași instanță în fața căreia era pendinte o cauză având același obiect. Prin ordonanța din 16 iunie 1994, președintele Tribunalului a stabilit o audiere pentru ambele cazuri la 6 octombrie 1994, data la care judecătorul a decis să se alăture acestora. La 10 ianuarie 1995 a avut loc următoarea audiere, în care un expert - numit anterior - a depus jurământul. Din cele două audieri stabilite la 10 mai 1995 și 9 aprilie 1996, a fost amânată o instanță de competență și una a fost amânată pentru că în acea zi avocații făceau grevă.

Printr-o ordonanță din 15 februarie 1997, cauza a fost atribuită colegiului de magistrați însărcinat cu rezolvarea celor mai vechi cazuri (seziune stralcio . La 18 martie 1997, președintele Tribunalului l-a numit pe judecătorul însărcinat cu cauza care, la 5 iunie 1997, a fixat la amînarea următoare la 26 martie 1998. La acea dată, reclamanta a solicitat admiterea martorilor și judecătorul a reportat cauza la 26 ianuarie 1998 1999. Dintre cele trei audieri care au avut loc între această dată și 22 aprilie 1999, două au vizat depunerea documentelor și o admitere a martorilor. Potrivit recurentei, durata procedurii, care, la acea dată, era de mai mult de șase ani și șapte luni pentru o instanță, nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil (articolul Õ 1 din convenție).

(complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest spătarul trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară REQUETA RECEVALABILĂ, toate mijloacele de fond rezervate. Vincent Berger Georg Resss grefier Președinte

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 44472/98 présentée par Valeria Rossi contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le 29 juin 2000 en une chambre composée de M. G. Ress, président , M. B. Conforti, M. A. Pastor Ridruejo, M. L. Caflisch, M. J. Makarczyk, M me N. Vajić, M. M. Pellonpää, juges , et de M. V. Berger, greffier de section ; Vu la requête introduite le 29 juillet 1997 et enregistrée le 13 novembre 1998 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante est une ressortissante italienne, née en 1930 et résidant à Bologne. Elle est représentée devant la Cour par M e Bruno Catalonotti, avocat à Bologne. Le 8 septembre 1993, la requérante assigna M. P. ainsi que sa compagnie d’assurances devant le tribunal de Bologne afin d’obtenir réparation des dommages subis lors d'un accident de la circulation.

La mise en état de l’affaire commença le 25 novembre 1993. A l’audience du 7 avril 1994, le juge renvoya les parties devant une autre chambre du même tribunal devant laquelle était pendante une affaire ayant le même objet. Par une ordonnance du 16 juin 1994, le président du tribunal fixa une audience pour les deux affaires au 6 octobre 1994, date à laquelle le juge décida leur jonction. L’audience suivante se tint le 10 janvier 1995, au cours de laquelle un expert - nommé précédemment - prêta serment. Des deux audiences fixées aux 10 mai 1995 et 9 avril 1996, une concerna l’expertise et une fut reportée car ce jour-là les avocats faisaient grève.

Par une ordonnance du 15 février 1997, l'affaire fut attribuée au collège de magistrats chargé de traiter les affaires les plus anciennes ( sezione stralcio ). Le 18 mars 1997, le président du tribunal nomma le juge chargé de l’affaire qui, le 5 juin 1997, fixa l’audience suivante au 26 mars 1998. A cette date, la requérante demanda l’admission de témoins et le juge reporta l’affaire au 26 janvier 1999. Des trois audiences qui se tinrent entre cette date et le 22 avril 1999, deux concernèrent le dépôt de documents et une l’admission de témoins. L’audience suivante fut fixée au 20 avril 2000. EN DROIT Le grief de la requérante porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 8 septembre 1993 et était encore pendante au 20 avril 2000. Selon la requérante, la durée de la procédure, qui était, à cette date, de plus de six ans et sept mois pour une instance, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention).

Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Vincent Berger Georg Ress Greffier Président