BAYRAMOV v. AZERBAIJAN

Publicat la 15 mai 2023 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 45735/21 Bahruz Front oglu BAYRAMOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 4 septembrie 2021 comunicată la 25 aprilie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la filmarea reclamantului atunci când a fost oprit de către poliția de trafic pentru presupusul conducător de băuturi, și apoi când a fost dus ulterior la o secție de poliție și difuzarea imaginilor de la televiziune și pe Internet. Procedura de infracțiune administrativă adresată reclamantului pentru conducător de băuturi a fost în cele din urmă întreruptă de autoritățile de poliție.

Reclamantul, care este avocat, a interzis o procedură împotriva departamentului de poliție a traficului relevant, plângând că difuzarea imaginilor menționate anterior a fost ilegală și susținând, printre altele, Prin hotărârea finală din 1 aprilie 2020, Curtea Supremă a respins afirmațiile reclamantului, constatând în esență că reclamantul nu a demonstrat că înregistrările respective au fost difuzate de poliție. În baza articolelor 6 și 8 din Convenție, reclamantul se plâng că filmarea ilegală a acestuia și difuzarea acestei imagini au încălcat dreptul său de a respecta viața sa privată și că hotărârile instanțelor interne în cazul său nu au fost motivate în mod corespunzător. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție?

În special, a fost respectat dreptul reclamantului la o decizie motivată? A existat o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost această interferență în conformitate cu legea și necesară în conformitate cu art. 8 §

Published on 15 May 2023

FIRST SECTION

Application no. 45735/21 Bahruz Front oglu BAYRAMOV against Azerbaijan lodged on 4 September 2021 communicated on 25 April 2023

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the filming of the applicant when he was stopped by the traffic police for alleged drink-driving, and then when he was later taken to a police station, and dissemination of that footage on television and on the Internet. The administrative offence proceedings brought against the applicant for drink‑driving were eventually discontinued by the police authorities. The applicant, who is a lawyer, brought proceedings against the relevant traffic police department complaining that the dissemination of the above-mentioned footage was unlawful, and claiming, inter alia , pecuniary and non-pecuniary damage. By a final judgment of 1 April 2020 the Supreme Court dismissed the applicant’s claims, finding in essence that the applicant failed to prove that the said footage had been disseminated by the police.

Relying on Articles 6 and 8 of the Convention, the applicant complains that the unlawful filming of him and dissemination of that footage breached his right to respect for his private life and that the domestic courts’ judgments in his case were not properly reasoned.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Did the applicant have a fair hearing in the determination of his civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the applicant’s right to a reasoned decision respected? 2. Has there been an interference with the applicant’s right to respect for his private life, within the meaning of Article 8 § 1 of the Convention? If so, was that interference in accordance with the law and necessary in terms of Article 8 § 2?