MAILLARD BOUS contre le PORTUGAL

SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 42888/98 prezentate de Anne-Marie MAILLARD BOUS împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 28 septembrie 2000 într-o cameră compusă din Ress, președintele Pastor Ridruejo, Caflisch, Makarczyk, Cabral Barreto, Vajić, Pellonp Agha, judecători și V. Berger, grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 18 martie 1998 și înregistrată la 19 mai 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, pronunță următoarea decizie ÎN FAPT reclamanta este un cetățean francez, născut în 1938 și rezident în Saint-Aubin-le-Cauf (Franța). Aceaceasta este reprezentată în fața Curții de către domnul F. Teixeira da Mota, avocat în baroul de la Lisabona. Faptele, așa cum au fost prezentate de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 2 noiembrie 1989, recurenta a înaintat Tribunalului de Mare Instanță (Tribunalul de Justiție) din Santiago do Cacém o cerere în despăgubire, în urma executării unui contract de cesiune de acțiuni sociale pe care îl încheiase cu mai multe persoane. Ca urmare a anulării acestei instanțe, dosarul a fost transmis Tribunalului din Santiago de Cacém la 15 septembrie 1999, unde procedura rămâne în curs de desfășurare. În cadrul acestei proceduri, recurenta a prezentat, la 15 februarie 1991, o cerere de indisponibilizare asigurătorie (arsto) a bunurilor pârâtului, cerere care, până în prezent, nu a făcut obiectul unei hotărâri. Acuzarea recurentei se referă la durata procedurii care a început la 2 noiembrie 1989 și este încă în curs de desfășurare și, prin urmare, a durat deja zece ani și unsprezece luni. Potrivit recurentei, durata procedurii nu îndeplinește cerința În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție. Guvernul a recunoscut că au existat întârzieri în desfășurarea procedurii. Curtea consideră că, având în vedere criteriile prevăzute de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul recurentei și al autorităților competente) și ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa, acesta trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară request requestable , toate mijloacele de fond rezervate. Vincent Berger Georg Ress Modululer Președinte

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 41288/98

présentée par Anne-Marie MAILLARD BOUS

contre le Portugal

La Cour européenne des Droits de l’Homme (quatrième section), siégeant le

28 septembre 2000 en une chambre composée de

M.

G.

Ress,

président

,

M.

A.

Pastor

Ridruejo,

M.

L.

Caflisch,

M.

J.

Makarczyk,

M.

I.

Cabral

Barreto,

M

me

N.

Vajić,

M.

M.

Pellonpää,

juges

,

et de

M.

V. Berger,

greffier de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 18 mars 1998 et enregistrée le 19 mai 1998,

Vu l’article 5 § 2 du Protocole n° 11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête,

Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par la requérante,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

La requérante est une ressortissante française, née en 1938 et résidant à Saint-Aubin-le-Cauf (France). Elle est représentée devant la Cour par M

e

F. Teixeira da Mota, avocat au barreau de Lisbonne.

Les faits, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

Le 2 novembre 1989, la requérante introduisit devant le tribunal de grande instance (

tribunal de círculo

) de Santiago do Cacém une demande en dommages et intérêts, à la suite de l’inexécution d’un contrat de cession de parts sociales qu’elle avait conclu avec plusieurs personnes.

A la suite de la suppression de ce tribunal, le dossier fut transmis, le 15 septembre 1999, au tribunal de Santiago de Cacém, où la procédure demeure pendante.

Dans le cadre de cette procédure, la requérante introduisit, le 15 février 1991, une demande de saisie conservatoire (

arresto

) des biens des défendeurs, demande qui, à ce jour, n’a pas fait l’objet d’une décision.

EN DROIT

Le grief de la requérante porte sur la durée de la procédure qui a débuté le 2 novembre 1989 et est à ce jour encore pendante. Elle a donc déjà duré dix ans et onze mois.

Selon la requérante, la durée de la procédure ne répond pas à l’exigence du «

délai raisonnable

» tel que prévu par l’article 6 § 1 de la Convention. Le Gouvernement admet qu’il y a eu des retards dans le déroulement de la procédure.

La Cour estime qu’à la lumière des critères dégagés par la jurisprudence des organes de la Convention en matière de «

délai raisonnable

» (complexité de l’affaire, comportement de la requérante et des autorités compétentes), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés.

Vincent Berger

Georg Ress

Greffier

Président