Di Sisto împotriva Italiei

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 44414/98 prezentate de Gino Sebastiano Di Sisto împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 28 septembrie 2000 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis, președintele A.B. Baka, B. Conforti, G. Bonello, domnul Fischbach, domnul Tsatsa-Nikolovska, E. Levits, judecători și E. Fribergh, grefier de secțiune Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 27 mai 1997 și înregistrată la 13 noiembrie 1998 După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul este un resortisant italian, născut în 1939 și rezident în Sansinoro (Benevent). Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Vincenzo Piscitelli, avocat în Benevent.

La 8 octombrie 1993, reclamantul a numit Ministerul Trezoreriei în fața judecătorului judecător din Benevent, care funcționa ca judecător al muncii, pentru a obține o pensie de invaliditate. La 14 octombrie 1993, judecătorul a stabilit prima audiere la 18 martie 1994. 1994, instanța a fost revocată din oficiu la 15 iunie 1996. La 20 iunie 1996, judecătorul a numit un expert și a fixat cinstirea în instanță la 13 februarie 1997. În ziua următoare, judecătorul a rejudecat cauza din cauza absenței părților. La 6 noiembrie 1997, părțile fiind absente, cauza a fost înlăturată din rol în conformitate cu art. 309 din Codul de procedură civilă. La 27 octombrie 1998, reclamantul a reînceput procedura și a fost stabilită o audiere la 25 martie 1999. La acea dată, cazul a fost amânat la 30 septembrie 1999. Această audiere a fost amânată din oficiu de două ori.

Ședința următoare a fost stabilită la 25 ianuarie 2001. Plângerea reclamantului se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 8 octombrie 1993 și este încă în curs de desfășurare. Potrivit reclamantului, durata procedurii, care este de peste șase ani și 11 luni, pentru o instanță, nu răspunde cerinței termenului rezonabil (art. 6 alineatul (1) din Convenție). Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și care intră în litigiul pentru solicitant), și având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Declară cererea, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 44414/98 présentée par Gino Sebastiano Di Sisto contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 28 septembre 2000 en une chambre composée de M. C.L. Rozakis, président , M. A.B. Baka, M. B. Conforti, M. G. Bonello, M. M. Fischbach, M me M. Tsatsa-Nikolovska, M. E. Levits, juges , et de M. E. Fribergh, greffier de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 27 mai 1997 et enregistrée le 13 novembre 1998 ; Après avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant est un ressortissant italien, né en 1939 et résidant à Sassinoro (Bénévent). Il est représenté devant la Cour par M e Vincenzo Piscitelli, avocat à Bénévent.

Le 8 octobre 1993, le requérant assigna le ministère du Trésor devant le juge d’instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, afin d’obtenir une pension d’invalidité. Le 14 octobre 1993, le juge fixa la première audience au 18 mars 1994. Le 15 juillet 1994, l’audience fut reportée d’office au 15 juin 1996. Le 20 juin 1996, le juge nomma un expert, et fixa l’audience de mise en délibéré au 13 février 1997. Le jour venu, le juge renvoya l’affaire en raison de l’absence des parties. Le 6 novembre 1997, les parties étant absentes, l’affaire fut rayée du rôle conformément à l’article 309 du code de procédure civile. Le 27 octobre 1998, le requérant reprit la procédure et une audience fut fixée au 25 mars 1999. A cette date, l'affaire fut ajourné au 30 septembre 1999. Cette audience fut reportée d'office à deux reprises.

L'audience suivante fut fixée au 25 janvier 2001. EN DROIT Le grief du requérant porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 8 octobre 1993 et est à ce jour encore pendante. Selon le requérant, la durée de la procédure, qui est de plus de six ans et onze mois, pour une instance, ne répond pas à l’exigence du « délai raisonnable » (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse. La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de « délai raisonnable » (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés. Erik Fribergh Christos Rozakis Greffier Président