CASE OF ROSELLI ITALO IV AGAINST ITALY

Rezoluția ResDH(2000)113 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 februarie 2000 în cazul Roselli Italo IV împotriva Italiei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 2 octombrie 2000 la cea de-a 721-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Roselli Italo IV, pronunțată la 15 februarie 2000, și transmisă Comitetului de Miniștri la aceeași dată în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 39131/98) împotriva Italiei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 29 august 1996 în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Italo Roselli, un național italian, și că Comisia a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a anumitor proceduri civile; Amintind că cauza a fost prezentată în fața Curții de către reclamant în temeiul Protocolului nr. 9 la 10 februarie 1999; întrucât, în hotărârea sa din 15 februarie 2000, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de Guvernul statului reclamant și de reclamant, și după ce s-a constatat că soluția s-a bazat pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât, în unanimitate, să scoată cazul din lista sa; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că Guvernul Italiei va plăti reclamantului suma totală de 40 000 000 de lire italiene imediat ce se notifică hotărârea, și anume 35 000 000 de lire italiene în ceea ce privește daunele și 5 000 000 de lire italiene în ceea ce privește costurile și cheltuielile; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că eliberarea unui caz se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri o dată ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri cu privire la aplicarea articolului 54 anterior care, deocamdată, sunt aplicabile prin analogie la cazurile transmise în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție; având în vedere că, la 5 mai 2000, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în soluționarea prietenoasă; Amintind că, în ceea ce privește plângerea reclamantului declarată admisibilă în acest caz, Comitetul de miniștri supraveghează în prezent executarea mai multor hotărâri ale Curții și a unui număr considerabil de hotărâri ale Comitetului de Miniștri în temeiul articolului anterior 32 din Convenție, care constată încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenție, având în vedere durata excesivă a procedurilor în fața instanțelor civile italiene; întrucât, în acest sens, autoritățile italiene au informat Comitetul de miniștri că elaborează și adoptă noi măsuri generale pentru a pune capăt problemei grave de lungime excesivă a procedurilor, pentru a preveni noi încălcări similare celor deja constatate în cazurile menționate mai sus (a se vedea Rezoluțiile DH (97) 336 și DH (99) 437), Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Italiei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2000)113

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 15 February 2000

in the case of Roselli Italo IV against Italy

(Adopted by the Committee of Ministers on 2 October 2000

at the 721st meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the Roselli Italo IV case delivered on 15 February 2000 and transmitted to the Committee of Ministers on the same date under Article 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 39131/98) against Italy, lodged with the European Commission of Human Rights on 29 August 1996 under former Article 25 of the Convention by Mr Italo Roselli, an Italian national, and that the Commission declared admissible the complaint relating to the excessive length of certain civil proceedings;

Recalling that the case was brought before the Court by the applicant under Protocol No. 9 on 10

February 1999;

Whereas in its judgment of 15 February 2000 the Court, after having taken formal note of a friendly settlement reached by the Government of the respondent State and the applicant, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided, unanimously to strike the case out of its list;

Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Italy would pay the applicant the total sum of 40 000 000 Italian lire as soon as the judgment is notified, namely 35 000 000 Italian lire in respect of damage and 5 000 000 Italian lire in respect of costs and expenses;

Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of former Article 54 which are, for the time being, applicable by analogy to cases transmitted to it under Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that on 5 May 2000, the Government of the respondent State had paid the applicant the sums provided for in the friendly settlement;

Recalling that, as regards the applicant's complaint declared admissible in this case, the Committee of Ministers is at present supervising the execution of several judgments of the Court and of a considerable number of Committee of Ministers' decisions under former Article

32 of the Convention, finding a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention on account of the excessive length of proceedings before the Italian civil courts;

Whereas, in this connection, the Italian authorities informed the Committee of Ministers that they were drafting and adopting new general measures in order to put an end to the serious problem of excessive length of proceedings, so as to prevent new violations similar to those already found in the above-mentioned cases (see Resolutions DH (97) 336 and DH (99) 437),

Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Italy, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.