CtEDO 12.10.2000 Auto

JANKOVIĆ v. CROATIA

RESPONDENT
HRV
HOTĂRÂRE
12.10.2000
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2000
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
JANKOVIĆ v. CROATIA (CtEDO, 2000)
HUDOC · oficial

Reclamantul este un cetățean croat, născut în 1934 și locuiește în Pula, Croația. El este reprezentat în fața Curții de către dl Vladimir Rubčić, avocat practicant la Zagreb (Croația). Guvernul contestat este reprezentat de agentul lor, dna Lidija Lukina-Karajković. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a servit în Armata Populară Iugoslavă și în 1987 s-a retras din serviciu. Pensiunea sa militară a fost evaluată la 85% din salariul său mediu, în conformitate cu gradul și anii de serviciu și a fost plătită de la Fondul Federal de Pensiuni. Plățile s-au încheiat în decembrie 1991, după dizolvarea Republicii Federale Iugoslavie. Cu toate acestea, la 12 decembrie 1992, Fondul croat de securitate socială, Biroul Pula, a evaluat pensia reclamantului, începând cu 1 octombrie 1992, până la 63,22 % din suma primită până în decembrie 1991. Reclamantul a apelat împotriva acestei decizii și după respingerea recursului său, a instituit o procedură administrativă cu Curtea Administrativă, care a respins cererea reclamantului la 26 mai 1993. Potrivit Guvernului, în ianuarie 1993 pensiile fostilor ofițeri ai armatei iugoslave au fost crescute cu 15,47 %, iar din moment ce suma reală a acestor pensii a fost de 73 % din ceea ce au constituit în decembrie 1991. În plus, Guvernul susține că, începând cu 1 ianuarie 1992, pensiile în cauză au fost ajustate în același mod ca cele ale tuturor celorlalte categorii de pensionați, și anume, să țină seama de o creștere a salariilor în Croația și începând cu 1 ianuarie 1997 pentru a ține seama de o creștere a cheltuielilor de viață. La 19 noiembrie 1993, reclamantul a depus o plângere constituțională susținând că hotărârile organelor administrative și ale Curții administrative au încălcat drepturile sale constituționale. La 22 noiembrie 1993, Curtea Constituțională a informat reclamantul că plângerea sa constituțională a fost înregistrată. La 27 noiembrie 1995 și 3 februarie 1997, reclamantul a solicitat ca Curtea Constituțională să procedă la cazul său. El nu a primit niciun răspuns. La 17 martie 1999, Curtea Constituțională a respins plângerea reclamantului. Legislația internă relevantă art. 30 din Legea Constituțională din 1991 privind Curtea Constituțională (Ustavni zakon o Ustavnom sudu) prevede următoarele: "Odlukom kojom se usvaja tužba ukida se osporeni akt kojim je povrije

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă