HAY v. THE UNITED KINGDOM

Primul reclamant este un cetățean britanic, născut în 1940 și rezident în Kent. Al doilea reclamant este, de asemenea, un cetățean britanic, născut în 1946 și rezident în Londra. Sunt frați și soră. Înainte de Curte, ei sunt reprezentați de dna Chitra Karvé, ofițer juridic pentru organizația Liberty, din Londra. Guvernul contestat este reprezentat de dna Ruma Mandel, Oficiul Externo și Commonwealth, ca agent al Guvernului Regatului Unit. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Evenimentele din 13 octombrie 1993 Fratele reclamanților, Ian Hay, a fost împușcat în afara casei de familie, Crabadon Manor, Devon, de către ofițeri ai Constabularului Devon și Cornwall (DCC), la 13 octombrie 1993. Crabadon Manor este situat într-o locație izolată și rurală. La 30 aprilie 1993, Ian Hay a mers la secția sa de poliție locală și a predat în mod voluntar o serie de arme deținute legal inspectorului Martin. Inspectorul a fost îngrijorat de starea de sănătate mentală a lui Ian Hay și, la 11 mai 1993, el a participat la Crabadon Manor și a confiscat mai multe arme. La 11 septembrie 1993, Ian Hay a cerut returnarea unora dintre arme. Totuși, Inspector Martin a refuzat până la momentul în care dl Hay ar putea produce un certificat cu privire la starea de sănătate mentală. La 1 mai 1993, doctorul dlui Hay, dl Lewis, a primit un mesaj de la vecinul dlui Hay, care spunea că dl Hay prezintă un comportament irațional în timp ce deține o armă. Vecinul era îngrijorat în ceea ce privește starea de sănătate mentală a dlui Hay. La 13 octombrie 1993, au existat două incidente privind armele de foc. În primul rând, la ora 11 a.m., dl Hay a tras o armă de opt ori într-o remorcă de oi într-o fermă din apropiere, în prezența soției fermierului. Femeia a fost foarte speriată și a declarat că dl Hay a fost într-un stat emoțional și i-a spus după încărcarea pistolului: „Iată ce voi face poliției dacă se apropie de mine”. Mai târziu, la 13.50 p.m., dl Hay a intrat în casa publică locală înarmat cu o armă cu o baionetă atașată și o armă de mână. El a afișat din nou comportament irațional, și a tras una dintre armele de mai multe ori în șemineul deschis în fața servitoarei. Apoi a reîncarcat arma în prezența ei. O altă împușcare a fost trasă în afara strazii. Dl Hay s-a întors la Crabadon Manor unde a luat prânzul cu mama sa. La 13.49 p.m. DCC-ul de la Paignton a primit apelul de la vecinul casei publice. Vehiculele de poliție au fost comandate la locul de pe scenă, un elicopter de supraveghere de poliție a decolat în jurul 14.00 p.m. Și instrucțiunile echipei de elicopter trebuiau să-l păstreze pe dl Hay în vedere până când ar putea exista o echipă fizică de arme de foc. O unitate de arme de foc a fost notificată. DCC a avut o structură de comandă și control pre-arranjată pentru astfel de incidente, împărțind comandă în Gold, Silver și Bronze. Gold a fost în comanda generală, strategie determinată și a avut responsabilitatea generală pentru furnizarea de informații, resurse și logistică. Comandantul aur a fost de rang înalt și Controlul aur a fost bazat în sala de operații de la sediul poliției. Comandantul Silver a fost ofițer responsabil pentru controlul tactic al unui incident la locul faptului. El a fost susținut de Controlul Silver, care a fost bazat la cea mai apropiată secție de poliție la incidentul în scopuri de comunicații. Comandantul Bronze a fost sarcina specializată sau comandantul sectorului care a avut rolul de implementare tacticile determinate de Comandantul Silver. După raportul de focuri de ardere, această structură a fost pusă în aplicare. La 14.24 p.m., Supraintendent Pyke a asumat temporar poziția Comandantului de Argint, deși s-a intenționat să asume mai târziu rolul de negociator, și că supraintendent Mechan l-ar înlocui ca Comandant de Argint. Suprendent Street a luat rolul de Control de Argint. Controlul aurului a fost înființat în sala de operații de la sediul poliției sub comanda adjunctului director al poliției Albon. Inspectorul șef al poliției McArthur, în calitate de ofițer responsabil al Unității de Conținut Armat, ar asuma rolul comandantului Bronze. La 14.31 p.m. Supraveghetorul Pyke a autorizat implementarea ofițerilor de poliție armată. structura de comandă a fost comunicată tuturor la 15.06 p.m. Întârzierea în crearea acestei structuri a fost datorită faptului că nu a fost posibil să se stabilească ce ofițeri seniori erau în funcție sau să se contacteze cu ei. În special, Supraveghetorul Mechan a ales să conducă la incidentul din mașina sa privată, care nu a avut un radio instalat, în ciuda faptului că vehiculele de poliție complet echipate sunt disponibile. Acest lucru a însemnat că el a fost fără comunicare pentru o perioadă de 35 de minute, și, prin urmare, nu a fost cunoașterea pe deplin a schimbărilor în situația. Punctul de control anticipat nu a fost stabilit, așa cum ar fi trebuit să fi fost, fie de către supraintendenții Pyke sau Mechan, deși echipa de arme de foc s-a întâlnit la Casa publică New Inn și părea să fie tratarea pubului ca punctul de control anticipat. Într-o conversație la ora 14.46 între Strada Superintendentă, Controlul de Argint și un alt ofițer, s-a declarat că negociatorii ar trebui contactat. Au existat dificultăți în contactarea lor, deoarece nu au avut nici o modalitate de comunicare de urgență, și nu au sosit sau au jucat nici un rol util înainte de moartea dlui Hay. Supraintendentul Pyke nu a putut acționa ca negociator în timp ce el a fost încă în așteptare pentru supraintendent Mechan să-l înlocuiască ca Comandant Silver. La 14.43 p.m. echipajul elicopterului a raportat că dl Hay a zburat și a îndreptat o pușcă în direcția lor, și s-au retras la o distanță sigură. Ei au observat că el a avut două puști într-o poziție de stand în apropierea mașinii sale. La ora 14.50 camera de operațiuni a devenit conștientă de incidentul anterior cu arme de foc la ferma Wagland. La aproximativ ora 15.00, dl Hay a fost văzut încărcând obiecte în mașina lui în fața casei. Acum purta o vestă antiglonț. La ora 15.05, elicopterul a observat că era mama lui care conducea mașina departe de Crabadon Manor. Elicopterul a observat, de asemenea, că dl Hay a înființat o armă Bren în autostrada casei, deși, s-a remarcat, că arma nu avea o revistă atașată la ea. Se pare că există cutii de muniție situate în apropierea pistolului Bren și, de asemenea, liniile negri care s-au considerat ar putea conține explozivi. Au fost făcute încercări de a obține informații despre dl Hay din partea mamei sale în scopuri de negociere. Ea a fost intervievat de un polițist, dar nu a fost folosit de cunoștința ei de starea mentală a fiului ei sau de la planul casei, deoarece până la momentul în care toate informațiile a fost adunat incidentul a fost terminat. La 15.17 p.m. Supraveghetorul Mechan a transmis că el a fost “la raze X” (și anume. la New Inn; el a fost de fapt la Pontul Rolster, la 2 mile de Crabadon Manor. Superintendent Pyke și echipa de arme de foc au fost la New Inn. Inspector șef McArthur a informat echipa de arme de foc și în special le-a amintit de responsabilitatea lor personală în temeiul articolului 3 din Legea penală 1967. De asemenea, el a amintit echipei despre posibilele beneficii de a încerca să angajeze un suspect armat în conversație ca parte a procesului de izolare. Presupunând că supraintendentul Mechan ar ajunge iminentă, supraintendentul Pyke a plecat spre Crabadon Manor pentru a-și îndeplini rolul de negociere, dar nu a mers de fapt la domiciliu în sine, rămânând la încrucișarea din apropiere pentru a aștepta finalizarea conținutului armat. supraintendent Mechan încă nu a fost în comunicarea corectă la ora 15.56. atunci când a făcut mai multe apeluri dintr-o casă privată, și astfel nu a fost niciodată în controlul situației. De fapt, supraintendentul Mechan nu a luat nici o acțiune eficace ca Silver Commander deoarece sosirea sa pentru a lua comanda a fost depășită de evenimente. Aproximativ la ora 15.30. pilotul elicopterului a observat că dl Hay stătea pe gazon în fața casei, și era de fapt de părere că s-a împușcat, confuzând o umbră în jurul lui pentru sânge. Nu s-a făcut nici o încercare de a-l deține în acest moment, deși ofițerul care funcționează cu o cameră video în elicopter, observat ulterior la cerere că, în acest moment, omul a fost așezat pe teren, ar fi fost o oportunitate foarte bună să se mute și să-l dețină fizic. Dl Hay a fost, de asemenea, văzut de elicopter pentru a rula în sus și în jos peluză și a imita un avion. Ofițerii înarmați au făcut drumul spre casă și s-au așezat în jurul casei. Ofițerii individuali au decis unde să se poarte. Odată în poziție, ofițerii au realizat că există rute speciale de evacuare pentru domnul Hay, pe care ei au vrut să le închidă. Cel puțin patru dintre ofițeri au fost plasate în poziții cu acoperire sărăcă. Scopul a fost dezarmararea domnului Hay și de a-l conține pentru a-l împiedica să scape în țară și astfel devenind un pericol pentru public. La ora 15.50 Echipa de Conținut Armat a fost în locul în jurul casei. Se pare că echipa nu era conștientă de circumstanțele personale ale dlui Hay și nu știa cine deține proprietatea proprietății. Ele erau ușor identificabile ca poliție cu câmpuri de poliție scrise pe ele. Supraveghetorul Pyke nu era la proprietatea însăși și, datorită faptului că evenimentele se dezvoltau rapid, nu a ajuns să înceapă nici o negociere. Când a sosit echipa de arme de foc, dl Hay a fost văzut încă să stea pe pământ. Ofițerii de poliție au fost poziționați destul de aproape de dl Hay pentru a preveni accesul la clădire și pentru a fi mai aproape de arma Bren, cu scopul de a împiedica accesul la ea. Dl Hay a sărit și a început să strige, jurând și agitat arma în mâna lui. Un câine de poliție a fost trimis spre el pentru a încerca să-l restricționeze și să-l dezarme. Unul dintre echipele de arme de foc a strigat "Poliția Armă. Stați nemișcați". Una dintre echipe a încercat să vorbească cu dl Hay cere să respecte direcțiile lor și să pună arma jos. Dl Hay nu a răspuns la nici o comunicație. O serie de provocări verbale au fost făcute de poliție de când dl Hay a ajuns până la momentul în care a fost împușcat. Dl Hay a îndreptat în mod repetat pe fruntea lui și a strigat: “Fă-o, du-te, ce aștepți?” La 3.53 p.m., inspectorul șef McArthur a perceput că ofițerii lui erau în pericol și a ordonat un al doilea câine de poliție să fie trimis spre dl Hay. Dl Hay a fugit strigând și strigând către câine și a tras de trei ori la câine cu o armă de mână și a rănit mortal câinele. Dl Hay și-a ridicat arma spre doi ofițeri de poliție, și în acel moment trei ofițeri au deschis focul. Datorită faptului că purta armură corporală, o împușcătură a fost îndreptată spre partea de sus a pieptului aproape de gât. Dl Hay a fost ucis instantaneu de glonțul care a lovit fruntea. Ofițerul care a tras focul fatal a fost de 12 la 15 metri distanță și a folosit o pușcă auto-carcare. Au fost alte răni care nu ar fi fost fatal de unul singur. Dovezile medicale la cererea ulterioară au concluzionat că nu au fost detectate droguri în organismul dlui Hay care ar fi putut influența comportamentul său, iar nivelurile de alcool nu ar fi putut avea un efect evident asupra comportamentului său. Un expert în arme de foc a indicat că glonțul fatal a lovit fruntea pentru că dl Hay a început să cadă înainte din cauza impactului unuia dintre gloanțele care i-a lovit spatele și că toate cele trei focuri au fost trase într-o perioadă scurtă de timp. Investigația poliției privind uciderea dlui Hay În ziua împușcăturii Autorității de reclame de poliție (PCA) a fost solicitată de Consilierul Șef al Devonului și Cornwallului „să investigheze incidentele care au culminat cu moartea lui Ian Fitzgerald Hay și toate circumstanțele pregătite”. PCA a desemnat un ofițer investigator, dl Hugo Pike, director-șef adjunct al lui Avon și Somerset, pentru a îndeplini această sarcină. Raportul PCA scris de dl Pike din martie 1994 conține o serie de critici ale procedurii în acea zi. În special, raportul a remarcat: a. Neîndeplinirea stabilirii unui „punt de control”. Eșecul de colectare a informațiilor cu privire la persoana în cauză, deși „a existat atât timpul, cât și mijloacele prin care ar fi putut fi colectate informații relevante considerabile”, precum și eșecul de a asigura participarea rapidă a negociatorilor formați. Un eșec de a obține un plan de plan al zonei, și faptul că nu a existat nicio poziție organizată de ofițeri, care au fost autorizați să se poarte, lăsând patru dintre ei expuse. „Mi se pare inacceptabil ca un ofițer superior responsabil cu o operație de arme de foc ar trebui să fie conștient doar că ofițerii săi au fost expuși câteva ore mai târziu la un examen de echipă.” “Un nivel de confuzie care nu ar trebui să existe în acest tip de operație de poliție. ... Indiferent de contribuția la această confuzie de către ocazional recepție radio slabă și erorile individuale ale personalului din sala de operațiuni, motivul principal este faptul că Mechan nu a realizat pasul inițial de bază pentru a verifica dacă a existat sau nu un punct de control înainte și locația sa. Situația a fost exacerbată de faptul că nu a reușit să se folosească de comunicații radio cu consecința că a călătorit la un incident pe care el știa că el a fost de a comanda complet inconștient de evoluții și fără a furniza nici un mijloc de a furniza nici o intrare de comandă”. „Sunt mulțumit că [McArthur] nu s-a implicat în planificare adecvată înainte de implementarea ofițerilor autorizați de arme de foc la Crabadon Manor, nici nu a îndreptat niciun alt ofițer să facă acest lucru și că acest eșantion constituie o neglijență a datoriei și că există suficiente dovezi că a comis această infracțiune (art. 178). ... Într-adevăr ar putea fi bine sugerat că eșecul lui McArthur a arătat o ignoranță pentru siguranța oamenilor săi și chiar indirect suspectul (§ 164).” „Nevoia de a numi ofițerii diviziei este o chestiune importantă deoarece s-a sugerat că un număr mai mare de ofițeri înarmați decât a fost disponibil la Middlemoor ar fi putut permite un conținut armat mai îndepărtat de Hay.” Reclamanții au susținut că poziția ofițerilor înarmați în o apropiere atât de apropiată de dl Hay a fost inutile și direct cauzat conflictul care în cele din urmă a condus la moartea sa (§ 63). Cu toate acestea, raportul încheiat la punctul 182: „Sunt de avizul că, având în vedere evenimentele de la Crabadon Manor la 13 octombrie 1993, cursul măsurilor luate de McArthur a fost singura opțiune disponibilă. A fost esențial ca <Dl Hay> să fie conținută în locații și geografiile din vecinătatea imediată să însemne că ofițerii care conduc conțin conținutul trebuie să asume în mod inevitabil poziții mai apropiate de <Dl Hay> decât ar putea fi de dorit altfel. De asemenea, recunosc că poziția în ceea ce privește disponibilitatea limitată a elicopterului a acordat o urgență care trebuia să fie recunoscută. Am exprimat deja opinia că eșecurile lui McArthur constituie o infracțiune împotriva disciplinei și că există suficiente dovezi disponibile pentru a le dovedi. Acestea sunt eșecuri grave și în timp ce moartea <Dl Hay> nu poate fi atribuită celor care nu reduce gradul lor de importanță.” Procedura disciplinară La 15 noiembrie 1993 Inspector-șef McArthur a fost servit cu acte în temeiul Regulamentelor privind disciplina de poliție care fac acuzații că, ca ofițer tactic de arme de foc, nu a reușit să se asigure că o planificare adecvată a fost efectuată înainte de implementarea ofițerilor autorizați de arme de foc implicați în incident. La 25 martie 1994, raportul complet al ACP a fost prezentat comisarului șef al Constabulariei Devon și Cornwall, care a recomandat ca procedurile disciplinare să fie introduse atât împotriva inspectorului șef McArthur, cât și a supraintensului Mechan pentru neglijarea datoriei, deși nu a recomandat nici o procedură penală. În mod specific, s - a afirmat că inspectorul șef a fost: „A greșit să planifice în mod corespunzător conținutul armat al Crabadon Manor și, în special: - a. Nu s-a luat în considerare geografia locală a zonei; nu s-a luat în considerare cunoștințele disponibile cu privire la dl Hay în ceea ce privește relevanța sa față de o conținure armată; nu s-a reușit să se asigure în mod corespunzător cu Comandamentul de Argint.” După verdictul de cerere la 12 decembrie 1994, a existat o corespondență între agentul-șef și PCA. În opinia directorului polițist, nu ar fi trebuit să fie acuzații disciplinare împotriva oricărui dintre cei doi ofițeri în cauză. La 28 decembrie 1993, el a declarat următoarele: „[G]întâlnirea eșecului supraintendentului Mechan în această operațiune este dificil să critice inspectorul șef McArthur. Acest punct devine chiar mai puternic atunci când este puțin probabil, în opinia mea, că supraintendentul Mechan se va întoarce din concediu bolnav și disciplină față pentru această neglijență.” La 4 ianuarie 1995, PCA a scris înapoi invocarea competențelor sale legale pentru a recomanda ca acuzarea de neglijență să fie adusă împotriva inspectorului șef McArthur. Scrisoarea a identificat patru domenii de îngrijorare, toate care au fost explicate în detaliu în raportul ACP: lipsa planificării inițiale și a informațiilor; nu achiziționează informațiile necesare pentru închiderea decesului; o schimbare neautorizată a rolului în timpul operațiunii; și nu a consultat mama decedată înainte de a desfășura echipa de arme de foc. La 1 februarie 1995, primul reclamant a scris PCA cerând ca familia să fie reprezentată la audierea disciplinară. Această cerere a fost respinsă de dl Portlock, agentul-șef adjunct al Devon și Cornwall, având în vedere faptul că nu au depus o plângere oficială. Prin urmare, primul reclamant a încercat să depună o plângere pentru a remedia această situație. La 24 aprilie 1995, cu aproximativ 5 săptămâni înainte de audiere programată, Consilierul Șef a acceptat sfatul doctorilor de poliție că era probabil ca apariția supraintensului Mechan înainte de audiere disciplinară să-și accelereze complet defalcarea mentală și să-i permită supraintensului, care a fost în concediu bolnav de la împușcătură, să se retragă din cauza bolii. Potrivit probelor medicale, Supraveghetorul sufera de o boală psihică, și a fost la momentul incidentului. Acuzațiile disciplinare împotriva lui au fost retrase. La 9 mai 1995, dl Portlock, solicită oficial PCA să nu urmărească acuzațiile împotriva ofițerilor săi. Această cerere a fost refuzată. În ziua următoare, vicepreședintele comisar a refuzat să permită primului solicitant să depună o nouă plângere de neglijență a poliției. Având în vedere retragerea acuzațiilor împotriva supraintendentului Mechan, directorul general a modificat acuzațiile împotriva inspectorului șef McArthur. În cadrul audierii disciplinare din 30 mai 1995, dl Girven, directorul comisar al Wiltshire, a acordat cererea inspectorului șef de a respinge procedura ca abuz de proces, din cauza faptului că notificarea întârziere a acuzațiilor modificate, combinată cu întârzierea audierii disciplinare (17 luni după incident), i-a afectat apărarea. Un comunicat de presă de la DCC a descris a doua zi a procedurii ca fiind „necesar și complet necorespunzător, având în vedere lipsa de dovezi pentru a susține taxa”. PCA și reclamanții au solicitat în mod separat revizuirea judiciară a deciziei dlui Girven de a respinge acuzațiile împotriva dlui McArthur și reclamantul au solicitat revizuirea a două alte chestiuni, inclusiv decizia dlui comisar șef de a permite supraintendentului Mechan să se retragă. La 21 noiembrie 1995, dl judecător Sedley a susținut că decizia de a permite supraintendantului să se retragă nu a fost luată în mod corespunzător, dar că nu va interfera cu aceasta. El a făcut o ordonanță de mandamus îndreptând comisarul șef să audă acuzațiile împotriva inspectorului șef în ceea ce privește fondurile lor. Procedura disciplinară împotriva inspectorului șef McArthur a fost în cele din urmă auzită în 1997, după o întârziere cauzată de provocările procedurilor de cerere, iar în aprilie 1997 inspectorul șef a fost eliminat de neglijare a datoriei.

The first applicant is a British citizen, born in 1940 and resident in Kent. The second applicant is also a British citizen, born in 1946 and resident in London. They are brother and sister. Before the Court they are represented by Ms Chitra Karvé, legal officer for the organisation Liberty, in London. The respondent Government are represented by Ms Ruma Mandel, Foreign and Commonwealth Office, as Agent for the United Kingdom Government. A. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. Events of 13 October 1993 The applicants’ brother, Ian Hay, was shot dead outside the family home, Crabadon Manor, Devon, by officers of the Devon and Cornwall Constabulary (DCC) on 13 October 1993. Crabadon Manor is located in an isolated and rural location. On 30 April 1993, Ian Hay went to his local police station and voluntarily handed in a number of legally held weapons to Inspector Martin. The Inspector was concerned about the state of Ian Hay’s mental health and, on 11 May 1993, he attended Crabadon Manor and seized more weapons. On 11 September 1993, Ian Hay asked for the return of some of the weapons. However, Inspector Martin refused until such time as Mr Hay could produce a certificate as to the state of his mental health. On 1 May 1993, Mr Hay’s doctor, Dr Lewis, had received a message from Mr Hay’s neighbour saying that Mr Hay was displaying irrational behaviour whilst in possession of a weapon. The neighbour was concerned as to the state of Mr Hay’s mental health. On 13 October 1993, there were two incidents involving firearms. Firstly, at about 11 a.m., Mr Hay fired a gun eight times into a sheep trailer at a nearby farm in the presence of the farmer’s wife. The woman was very frightened and stated that Mr Hay was in an emotional state and had said to her after loading the gun, “This is what I will do to the police if they come near me”. Later, at 1.50 p.m., Mr Hay went into the local public house armed with a gun with a bayonet attached and a hand gun. He again displayed irrational behaviour, and fired one of the guns several times into the open fireplace in front of the barmaid. He then reloaded the gun in her presence. The barmaid telephoned the police. A neighbour had already telephoned. A further shot was fired in the street outside. Mr Hay then returned to Crabadon Manor where he had lunch with his mother. At 1.49 p.m. the DCC at Paignton had received the call from the neighbour of the public house. Police vehicles were ordered to the scene, a police surveillance helicopter took off around 2.00 p.m. and the instructions to the helicopter crew were to keep Mr Hay in view until there could be actual physical containment by a firearms team. A firearms unit was notified. By chance, 10 firearms officers happened to be on a training exercise and so they were used, rather than following the standard procedure. The DCC had a pre-arranged command and control structure for incidents of this kind, dividing the command into Gold, Silver and Bronze. Gold was in overall command, determined strategy and had overall responsibility for the provision of intelligence, resources and logistics. The Gold Commander was of senior rank and Gold Control was based in the operations room at police headquarters. Silver Commander was the officer responsible for the tactical control of an incident at the scene. He was supported by Silver Control which was based at the nearest police station to the incident for communications purposes. Bronze Commander was the specialist task or sector commander who had the role of implementing the tactics determined by the Silver Commander. Following the report of shots being fired, this structure was put into place. At 2.24 p.m., Superintendent Pyke temporarily assumed the position of Silver Commander, although it was intended that he would later assume the role of negotiator, and that Superintendent Mechan would replace him as Silver Commander. Superintendent Street took the role of Silver Control. Gold Control was set up in the operations room at police headquarters under the command of Assistant Chief Constable Albon. Chief Inspector McArthur, as officer in charge of the Armed Containment Unit, would assume the role of Bronze Commander. At 2.31 p.m. Superintendent Pyke authorised the deployment of armed police officers. This command structure was communicated to everyone at 3.06 p.m. The delay in setting up this structure was due to the fact that it was not possible to establish which senior officers were on duty or to contact them. In particular, Superintendent Mechan chose to drive to the incident in his private car, which did not have a radio installed, despite the fact that fully equipped police vehicles were available. This meant that he was out of communication for a period of 35 minutes, and was therefore not fully aware of the changes in the situation. The Forward Control Point was not established, as it should have been, by either Superintendents Pyke or Mechan, although the firearms team had met at the New Inn public house and appeared to be treating the pub as the Forward Control Point. In a conversation at 2.46 p.m. between Superintendent Street, Silver Control, and another officer, it was stated that negotiators should be contacted. There were difficulties in contacting them, as they did not have any means of emergency communication, and they did not arrive or play any useful role before the death of Mr Hay. Superintendent Pyke was not able to act as negotiator whilst he was still waiting for Superintendent Mechan to replace him as Silver Commander. At 2.43 p.m. the helicopter crew reported that Mr Hay was waving and pointing a rifle in their direction, and they withdrew to a safe distance. They observed that he had two rifles in a stand position near his car. They could not keep him under constant surveillance. At 2.50 p.m. the operations room became aware of the earlier firearms incident at Wagland Farm. At approximately 3.00 p.m., Mr Hay was seen loading items into his car outside the manor house. He was now wearing a bullet-proof vest. At 3.05 p.m. the helicopter observed that it was his mother driving the car away from Crabadon Manor. The helicopter also observed Mr Hay as he set up a Bren gun in the driveway of the house, although, it was noted, that the gun did not have a magazine attached to it. There appeared to be ammunition boxes positioned near the Bren gun and also black bin liners which it was considered could possibly contain explosives. Attempts were made to get information about Mr Hay from his mother for negotiation purposes. She was interviewed by a policeman, but no use was made of her knowledge of either her son’s mental state or the layout of the house, as by the time all the information was gathered the incident was over. At 3.17 p.m. Superintendent Mechan radioed that he was “at X-ray” (i.e. the Forward Control point at the New Inn); he was in fact at Rolster Bridge, 2 miles from Crabadon Manor. Superintendent Pyke and the firearms team were at the New Inn. Chief Inspector McArthur briefed the firearms team and in particular reminded them of their personal liability under section 3 of the Criminal Law Act 1967. He also reminded the team about the possible benefits of trying to engage an armed suspect in conversation as part of the containment process. Presuming that Superintendent Mechan would arrive imminently, Superintendent Pyke left for Crabadon Manor in order to fulfil his negotiating role, but did not actually proceed to the manor itself, remaining at the nearby crossroads to await the completion of the armed containment. Superintendent Mechan was still not in proper communication at 3.56 p.m. when he made several calls from a private house, and thus was never in control of the situation. In fact Superintendent Mechan did not take any effective action as Silver Commander because his arrival to take command was overtaken by events. At approximately 3.30 p.m. the pilot of the helicopter observed Mr Hay lying on the lawn in front of the house, and was actually of the opinion that he had shot himself, confusing a shadow around him for blood. No attempt was made to detain him at this time, although the officer operating a video camera in the helicopter subsequently observed at the inquest that, as at this point the man was seated on the ground, it would have been a very good opportunity to move in and physically detain him. Mr Hay then got up, and was seen to point a weapon at the helicopter, at which point it moved away. Mr Hay was also seen by the helicopter to run up and down the lawn and imitate an aeroplane. The armed officers made their way to the house and placed themselves around the house. Individual officers decided where to position themselves. Once in position, officers realised that there were particular escape routes for Mr Hay which they sought to close off. At least four of the officers were placed in positions with poor cover. The aim was to disarm Mr Hay and to contain him in order to prevent him from escaping into the countryside and thereby becoming a danger to the public. At 3.50 p.m. the Armed Containment Team was in place around the house. It appears that the team were unaware of the personal circumstances of Mr Hay and unaware who owned the property. They were readily identifiable as police with caps with ‘Police’ written on them. Superintendent Pyke was not at the manor itself and, due to the fact that events developed rapidly, did not arrive to commence any negotiations. When the firearms team arrived Mr Hay was still seen to be lying on the ground. Police officers were positioned fairly close to Mr Hay to prevent access to the building and to be closer to the Bren gun with a view to preventing access to it. Mr Hay jumped up and started shouting, swearing and waving the gun in his hand. A police dog was sent towards him to attempt to restrain him and disarm him. Mr Hay’s own dog distracted the attention of the police dog. One of the firearms team shouted “Armed Police. Stand still”. One of the team tried to talk to Mr Hay asking him to comply with their directions and repeatedly to put the gun down. Mr Hay did not respond to any of the communications. A number of verbal challenges were made by the police from the time Mr Hay got up to the time he was shot. Mr Hay repeatedly pointed at his forehead and shouted “Do it, go on, what are you waiting for?” At 3.53 p.m., Chief Inspector McArthur perceived that his officers were in danger and ordered a second police dog to be sent towards Mr Hay. Mr Hay ran screaming and shouting towards the dog and fired three times at the dog with a hand gun and fatally injured the dog. Mr Hay then raised his weapon towards 2 police officers, and at that point three officers opened fire. Due to the fact that he was wearing body armour, one shot was aimed at the top of his chest near the throat. Mr Hay was killed instantaneously by that bullet which hit his forehead. The officer who fired the fatal shot was 12 to 15 metres away and used a self-loading rifle. There were other wounds which would not have been fatal by themselves. Armed containment, if it was completely achieved, was only achieved a few seconds before Mr Hay was shot. Medical evidence at the subsequent inquest concluded that no drugs were detected in Mr Hay’s body which might have influenced his behaviour, and the alcohol levels were unlikely to have had a noticeable effect on his behaviour. A firearms expert indicated that the fatal bullet hit the forehead because Mr Hay had started to fall forward due to the impact of one of the bullets which had struck his back and that all three shots were fired in a short period of time. The police investigation into the killing of Mr Hay On the day of the shooting the Police Complaints Authority (PCA) was asked by the Chief Constable of Devon and Cornwall “to investigate the incidents culminating in the death of Ian Fitzgerald Hay and all attendant circumstances”. The PCA appointed an investigating officer, Mr Hugo Pike, Assistant Chief Constable of Avon and Somerset, to undertake this task. The report of the PCA written by Mr Pike dated March 1994 contained a number of criticisms of the procedure on that day. In particular, the report noted: a. The failure to establish a “Forward Control Point”. The failure to collect information about the individual concerned although “there was both the time and the means by which considerable pertinent information could have been collected”, and a failure to secure the prompt attendance of trained negotiators. A failure to get a plan of the layout of the area, and the fact that there was no organised positioning of officers, who were allowed to position themselves, leaving four of them exposed. “I find it unacceptable that a senior officer in charge of a firearms operation should only be aware that his officers were exposed some hours later at a team debrief.” “A level of confusion which should not exist in this type of police operation. … Regardless of the contribution to this confusion by occasional poor radio reception and the individual errors of operations room staff, the main reason rests with Mechan’s failure to take the initial basic step of ascertaining whether or not a Forward Control Point existed and its location. The situation was exacerbated by his failure to avail himself of radio communications with the consequence that he travelled to an incident which he knew he was to command completely unaware of developments and without any means of providing any command input”. “I am satisfied that [McArthur] did not engage in adequate planning prior to the deployment of authorised firearms officers at Crabadon Manor, neither did he direct any other officer to do so and that this failure amounts to a neglect of duty and that there is sufficient evidence that he committed this offence (§ 178). … Indeed it could well be suggested that McArthur’s failure displayed a disregard for the safety of his men and even indirectly the suspect (§ 164).” “The failure to call out divisional officers is an important issue as it has been suggested that a larger number of armed officers than was available at Middlemoor may have allowed for a more distant armed containment of Hay.” The applicants submitted that the positioning of armed officers in such close proximity to Mr Hay was unnecessary and directly caused the confrontation which ultimately led to his death (§ 63). However the report concluded at paragraph 182: “I am of the opinion that given the events at Crabadon Manor on 13 October 1993, the course of action taken by McArthur was the only available option. It was essential that <Mr Hay> be contained at the premises and the geography of the immediate vicinity meant that the officers conducting the containment must inevitably assume positions closer to <Mr Hay> than might otherwise be desirable. I also acknowledge that the position in respect of the limited availability of the helicopter lent an urgency which had to be acknowledged. I have already expressed the view that McArthur’s failures amount to an offence against discipline and that there is sufficient available evidence to prove them. These are serious failures and whilst <Mr Hay’s> death cannot be attributed to them that does not lessen their degree of importance.” Disciplinary proceedings On 15 November 1993 Chief Inspector McArthur was served with papers under the Police Discipline Regulations making allegations that as the tactical firearms officer he failed to ensure that adequate planning was carried out prior to the deployment of authorised firearms officers involved in the incident. On 25 March 1994, the full PCA report was presented to the Chief Constable of Devon and Cornwall Constabulary, which recommended that disciplinary proceedings were brought against both Chief Inspector McArthur and Superintendent Mechan for neglect of duty, although he did not recommend any criminal proceedings. Specifically, it was alleged that the Chief Inspector had: “Failed to plan properly the armed containment of Crabadon Manor and in particular:- a. Failed to take into account the local geography of the area; Failed to consider the available knowledge in respect of Mr Hay with respect to its relevance to an armed containment; Failed to liase properly with Silver Command.” Following the inquest verdict on 12 December 1994, there was some correspondence between the Chief Constable and the PCA. In the view of the Chief Constable, there should not have been any disciplinary charges against either of the two officers concerned. On 28 December 1993 he stated the following: “[G]iven the failures of Superintendent Mechan in this operation it is difficult to criticise Chief Inspector McArthur. This point becomes even more poignant when it is unlikely, in my view, that Superintendent Mechan will return from sick leave and face discipline for this neglect.” On 4 January 1995 the PCA wrote back invoking its statutory powers to recommend that the charge of neglect be brought against Chief Inspector McArthur. The letter identified four areas of concern, all of which were explained in detail in the PCA report: a want of initial planning and intelligence; a failure to acquire the information necessary for containment of the deceased; an unauthorised change of role during the operation; and a failure to consult the deceased’s mother before deploying the firearms team. On 1 February 1995, the first applicant wrote to the PCA asking that the family be represented at the disciplinary hearing. This application was refused by Mr Portlock, the Deputy Chief Constable of Devon and Cornwall, on the basis that they had not lodged a formal complaint. The first applicant therefore attempted to lodge a complaint to remedy this situation. On 24 April 1995, some 5 weeks before the scheduled hearing, the Chief Constable accepted the advice of police doctors that there was a likelihood that Superintendent Mechan’s appearance before the disciplinary hearing would hasten his complete mental breakdown and permitted the Superintendent, who had been on sick leave since the shooting, to retire due to ill-health. According to the medical evidence, the Superintendent was suffering from a mental illness, and had been at the time of the incident. The disciplinary charges against him were therefore withdrawn. On 9 May 1995, Mr Portlock, formally requested the PCA not to pursue the charges against his officers. That request was refused. On the following day, the Deputy Chief Constable refused to allow the first applicant to lodge a further complaint of police negligence. In the light of the withdrawal of the charges against Superintendent Mechan, the Chief Constable amended the charges against Chief Inspector McArthur. At the disciplinary hearing on 30 May 1995, the presiding Chief Constable of Wiltshire, Mr Girven, granted the Chief Inspector’s application to dismiss the proceedings as an abuse of process, on the grounds that the late notice of the amended charges, combined with the delay in the disciplinary hearing (17 months after the incident), had prejudiced his defence. A press release from the DCC the next day described the proceedings as “unnecessary and wholly inappropriate given the lack of evidence to support the charge”. The PCA and the applicants separately applied for judicial review of the decision of Mr Girven to dismiss the charges against Mr McArthur and the applicant sought review of two other matters, including the decision of the Chief Constable to allow Superintendent Mechan to retire. On 21 November 1995, Mr Justice Sedley held that the decision to allow the Superintendent to retire had not been properly taken, but that he would not interfere with it. He further held that Mr Girven had been wrong in law to dismiss the charges against Chief Inspector McArthur, as there had not been any prejudice arising out of the delays. He made an order of mandamus directing the Chief Constable to hear the charges against the Chief Inspector on their substantive merits. The disciplinary proceedings against Chief Inspector McArthur were eventually heard in 1997, after a delay caused by the challenges to the inquest proceedings, and in April 1997 the Chief Inspector was cleared of neglect of duty.