Dogar împotriva României

Publicat la 22 mai 2023 SECȚIUNEA 4 Cerere nr 23011/16 Nicolae DOGAR împotriva României introdusă la 21 aprilie 2016 comunicată la 4 mai 2023 Cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului pentru infracțiuni economice. Prin hotărârea definitivă din 27 mai 2015, închisă la 24 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat la o pedeapsă de cinci ani de închisoare fermă. Invocând art. 8 din Convenție, se plânge că intervenția în dreptul său la respectarea vieții sale private și a corespondenței sale a încălcat cerințele prevăzute la alineatul (2) din această dispoziție. În special, el susține că autorizația de interceptare a convorbirilor sale a fost dată de un procuror și că această interceptare nu a fost aprobată sau verificată de un judecător.

Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul declară că procedura penală nu a fost echitabilă. De exemplu, se plânge că instanțele naționale și-au refuzat cererile de probe, inclusiv realizarea a două expertize, mai exact o expertiză contabilă și o expertiză a înregistrărilor convorbirilor sale telefonice, care ar fi fost decisive pentru finalizarea procedurii. De asemenea, se plânge că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a depus suficiente diligențe pentru a localiza mai mulți martori absenți și pentru a obține prezentarea lor. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI Procedura penală împotriva reclamantului a fost echitabilă în sensul articolului 6 din Convenție?

(a) Reclamantul a putut prezenta dovezile pe care le considera utile pentru apărarea sa (b) Refuzul de a-și exprima competența solicitat de reclamant în legătură cu înregistrările comunicațiilor sale telefonice a afectat echitatea generală a procedurii penale (Nițulescu c. România, nr 16184/06, § 57, 22 septembrie 2015) c) Instanțele interne au depus diligențele necesare pentru a obține prezența martorilor absenți A existat o interferență în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private și a corespondenței sale, în sensul art. 8 din Convenție, având în vedere comunicarea sa la cererea procurorului general? În acest sens, a fost aceasta prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică, având în vedere scopul urmărit (Dragoș Ioan Rusu c. România, n 22767/08, 31 octombrie 2017, Svetina c. Slovenia, n 38059/13, 22 mai 2018)

Publié le 22 mai 2023

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 23011/16 Nicolae DOGAR contre la Roumanie introduite le 21 avril 2016 communiquée le 4 mai 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne la condamnation pénale du requérant pour des infractions économiques. Par un arrêt définitif du 27 mai 2015, mis au net le 24 novembre 2015, la Haute Cour de cassation et de justice condamna l’intéressé à une peine de cinq ans de prison ferme. Invoquant l’article 8 de la Convention, il se plaint que l’ingérence dans son droit au respect de sa vie privée et de sa correspondance a méconnu les exigences édictées par le paragraphe 2 de cette disposition. En particulier, il allègue que l’autorisation d’intercepter ses conversations a été donnée par un procureur et que cette interception n’a pas été approuvée ou vérifiée par un juge. Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant allègue que la procédure pénale n’a pas été équitable.

Ainsi, il se plaint que les juridictions nationales ont refusé ses demandes de preuves, dont notamment la réalisation de deux expertises, plus précisément une expertise comptable et une expertise des enregistrements de ses conversations téléphoniques, qui auraient été décisives pour l’issue de la procédure. Il se plaint aussi que la Haute Cour de cassation et de justice n’a pas déposé des diligences suffisantes pour localiser plusieurs témoins absents et obtenir leur comparution.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La procédure pénale à l’encontre du requérant a-t-elle été équitable au sens de l’article 6 de la Convention ? En particulier : a) Le requérant a-t-il pu soumettre les preuves qu’il jugeait utiles pour sa défense ? b) Le refus d’ordonner l’expertise demandée par le requérant des enregistrements de ses communications téléphoniques a-t-il affecté l’équité globale de la procédure pénale ( Nițulescu c. Roumanie , n o 16184/06, §§ 50 ‑ 57, 22 septembre 2015) ? c) Les juridictions internes ont-elles déposé les diligences nécessaires pour obtenir la comparution des témoins absents ? 2. Y a-t-il eu ingérence dans le droit du requérant au respect de de sa vie privée et de sa correspondance, au sens de l’article 8 de la Convention, du fait de l’interception de ses communications sur autorisation du procureur ? Dans l’affirmative, l’ingérence était-elle prévue par la loi et nécessaire dans une société démocratique, compte tenu du but poursuivi ( Dragoș Ioan Rusu c. Roumanie , n o 22767/08, 31 octobre 2017, Svetina c. Slovénie , n o 38059/13, 22 mai 2018) ?