DE ROSA contre l'ITALIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA A CURȚII PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 51098/99 prezentată de Giovanna De Rosa împotriva la □ Italia Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 30 noiembrie 2000 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis, președintele B. Conforti, G. Bonello, V. Strážnická, P. Lorenzen, domnul Fischbach, domnul Tsatsasa-Nikolovska, judecători și de E. Fribergh; grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 27 august 1998 și înregistrată la 20 septembrie 1999 După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurenta este un resortisant italian, născut în 1971 și rezident la Faicchio (Benevent). Aceaceasta este reprezentată în fața Curții de către domnul Salvatore Forgione, avocat la Solopaca (Benevent). La 11 mai 1994, reclamanta a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Benevent, funcționând ca judecător al muncii, în vederea obținerii recunoașterii dreptului său la plata unei prime de naștere (indennità di maternità la 21 mai 1994, instanța judecătorească a fixat prima ședință la 22 iunie 1997. Această audiere a fost revocată din oficiu la 14 ianuarie 1999. În ziua aceea, pârâtul a solicitat admiterea mijloacelor de probă. Judecătorul a acceptat această cerere și a dat reședința la 26 octombrie 1999. În ziua următoare, la cererea părților, judecătorul a retrimis la tribunal la 26 septembrie 2000 pentru suplimentarea probelor. Acuzarea recurentei se referă la durata procedurii în litigiu. Această procedură a început la 11 mai 1994 și era încă în curs de desfășurare la 26 septembrie 2000. Potrivit recurentei, durata procedurii, care a fost la această dată de peste șase ani și patru luni pentru o instanță, nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil Curtea consideră că, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa în materie de timp rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și provocarea litigiului pentru solicitant) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, acest Õ trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin aceste motive, Curtea, cu majoritate de voturi, declară request requestable, toate mijloacele de fond rezervate. Erik Fribergh Christos Rozakis Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION DE LA COUR

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 51098/99

présentée par Giovanna De Rosa

contre l’Italie

La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 30

novembre 2000 en une chambre composée de

M.

C.L. Rozakis,

président

,

M.

B. Conforti,

M.

G. Bonello,

M

me

V. Strážnická,

M.

P. Lorenzen,

M.

M. Fischbach,

M

me

M. Tsatsa-Nikolovska,

juges

,

et de

M.

E. Fribergh,

greffier de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 27 août 1998 et enregistrée le 20 septembre 1999

;

Après avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

La requérante est une ressortissante italienne, née en 1971 et résidant à Faicchio (Bénévent). Elle est représentée devant la Cour par M

e

Salvatore Forgione, avocat à Solopaca (Bénévent).

Le 11 mai 1994, la requérante déposa un recours devant le juge d’instance de Bénévent, faisant fonction de juge du travail, tendant à obtenir la reconnaissance de son droit au versement d’une prime de naissance (

indennità di maternità

).

Le 21 mai 1994, le juge d’instance fixa la première audience au 22 juin 1997. Cette audience fut renvoyée d’office au 14 janvier 1999. Le jour venu, la partie défenderesse sollicita l’admission de moyens de preuves. Le juge fit droit à cette demande et remit l’audience au 26 octobre 1999. Le jour venu, à la demande des parties, le juge remit l’audience au 26 septembre 2000 pour un complément de preuves.

EN DROIT

Le grief de la requérante porte sur la durée de la procédure litigieuse. Cette procédure a débuté le 11 mai 1994 et était encore pendante au 26 septembre 2000.

Selon la requérante, la durée de la procédure, qui était à cette date de plus de six ans et quatre mois pour une instance, ne répond pas à l’exigence du «

délai raisonnable

» (article 6 § 1 de la Convention). Le Gouvernement s’oppose à cette thèse.

La Cour estime qu’à la lumière des critères qui se dégagent de sa jurisprudence en matière de «

délai raisonnable

» (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes et enjeu du litige pour le requérant), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à la majorité,

DÉCLARE LA REQUÊTE RECEVABLE

, tous moyens de fond réservés.

Erik Fribergh

Christos Rozakis

Greffier

Président