CIOCOIU-COCÎNDĂ v. ROMANIA

RESPONDENT

ROU

HOTĂRÂRE

09.05.2023

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Inadmissible

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

CIOCOIU-COCÎNDĂ v. ROMANIA (CtEDO, 2023)

HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 17421/19 Silviu CIOCOUIU-COCÎNDĂ împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 9 mai 2023 în calitate de comitet compus din: Faris Vehabović , Președintele Iulia Antoanella Motoc , Branko Lubarda , judecători și Crina Kaufman, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere: cererea (nu. 17421/19) împotriva României depusă în fața Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 15 martie 2019 de un național român, dl Silviu Ciocoiu-Cocînde, care s-a născut în 1980 și locuiește în Botoșani („reclamantul”), reprezentat de dna C. Bicu, avocat practicant în Iasi; hotărârea de a anunța cererea către Guvernul României („Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dna O.F. Ezer, a Ministerului Afacerilor Externe; observațiile părților; decizia de a respinge obiecția guvernului de a examina cererea de către un comitet; după deliberare, decide după cum urmează: Cererea se referă la presupusele nedreptăți și arestări ilegale la care reclamantul a fost supus de gendarme în noaptea 5-6 martie 2017, precum și la investigațiile autorităților cu privire la aceste acuzații. INCIDENTUL Cînd reclamantul, un ofițer militar, vizita orașul său de origine, Botoșani, cu concediu de la baza sa militară din Buzău. În noaptea 5-6 martie 2017, el și A.F. au fost abordați de o echipă de patru gendarme. Potrivit Guvernului, gendarmele le-au găsit băut în timp ce stăteau pe kerb, și le-au avertizat comportamentul lor a fost încălcarea legii privind pacea publică. Întrucât reclamantul se presupune că era foarte inebriat, agitat și verbal agresiv, la ora 14:10. gendarmele l-au încătușat și l-au dus la stația de gendarmerie Botoșani, unde l-au amendat. El a refuzat să semneze rapoartele de contravenție. Apoi a fost dus la spitalul de urgență Botoșani (“BEH”), pentru că a acuzat gendarmele de maltratare. Raportul medical a indicat că era la BEH de la 3,33 până la 3,38 a.m., suferind de psihopat. la 28 martie 2017, reclamantul a obținut un raport medical forense de la Institutul Forensic Botoșani, care a remarcat absența oricărei urme de violență asupra organismului său și a indicat că dovezile medicale scrise din 6 martie 2017 nu au condus la concluzia că a fost supus violenței fizice în acea zi. La 7 aprilie 2017, reclamantul a depus o plângere penală împotriva gendarmelor cu biroul procurorului militar atașat Tribunalului Militar Iași (“procurorul”). El a explicat că el și prietenul său A.F. s-au oprit la un kiosk pentru a cumpăra o sticlă de bere și, în timp ce stăteau pe o bancă din apropiere, gendarmele le-au abordat, făcând remarci insultante. La cerere, el le-a arătat cartea de identitate. El le-a arătat de asemenea că sticla nu a fost deschisă și le-a spus că ei nu aveau nici un motiv să amenda A.F. care nici măcar nu a avut alcool pe el. Pentru că el se plângea, gendarmii l-au reținut și bătut, l-au forțat în duba lor și l-au bătut în timp ce el a pus pe podeaua furgonului, fără apărare. Abuzul continuă la stație. Ei s-au oprit doar când au dat seama că era un ofițer militar, și au amenințat că dacă nu dase o declarație, îl vor duce la spitalul psihiatric. Reclamantul a susținut, de asemenea, că gendarmele l-au dus prin forță la BEH unde a refuzat asistența medicală oferită de medicul în serviciu, și a cerut să fie văzut de un medic legist în schimb, deoarece el a susținut că a fost bătut de gendarme. Medicul în serviciu i-a spus să meargă a doua dimineață pentru a vedea medicul legist. În acel moment gendarmele l-au lăsat să meargă acasă. De asemenea, el a explicat că nu a putut obține un certificat legal adecvat, deoarece a doua dimineață a trebuit să se întoarcă la baza sa din Buzău. La o dată neespecificată a vizitat Institutul Forensic Buzău, unde a fost refuzat un examen și a spus să meargă la Institutul Forenser din Botoșani, unde a avut reședința sa oficială. Din cauza constrângerilor de muncă, el nu a putut să respecte până la două săptămâni mai târziu (vezi §6 de mai sus). A.F. a fost intervievat de către investigatori ca martor. El a declarat că în noaptea incidentelor în cauză stătea pe o bancă cu reclamant când gendarmele le-au abordat. Amândoi își prezentaseră actele de identitate, așa cum au cerut gendarmele, iar în timp ce au fost verificate actele lor, gendarmele au început să le insulte. A.F. și reclamantul au rămas calmi și civil și au refuzat acuzațiile de consum public de alcool. Unul dintre gendarme le-a transmis apoi un raport care indică că au fost sanctionate pentru o amendă de consum public de alcool. Reclamantul a refuzat să semneze raportul său și a informat gendarmele că va contesta în instanță. După discuții suplimentare, A.F. Le-a spus că reclamantul era un ofițer militar, la care se presupunea că le-a răspuns: "Hey, ofițer, veți vedea cum ofițerii comisiei vă vor [explica]." A.F. a declarat mai mult că a auzit gendarmele bătut reclamantul în duba lor, când ușile au fost închise, și strigând la el la secție. A.F. a fugit la cel mai apropiat birou de poliție, dar li s-a spus să meargă la secția de gendarmerie. Când a ajuns la secție, el a cerut biroul de datorie despre motivele pentru arestarea reclamantului. În acel moment, el a putut auzi reclamantul și gendarmele vorbind cu voci ridicate într-o cameră din apropiere. El a fost, de asemenea, prezent la BEH atunci când reclamantul a spus medicului în datorie că el dorește să fie văzut de un medic forenser și când acel doctor în datorie l-a sfătuit să meargă la medicul forenser a doua zi. A.F. a spus că atunci când reclamantul a ridicat cămașa în fața medicului în datorie, el a avut urme de violență pe torso său. Ofițerul superior al reclamantului, cu care reclamantul a vorbit la telefon de la secție, a fost, de asemenea, intervievat ca martor. El a spus anchetatorilor că, în timpul acestei conversații, reclamantul părea speriat. Cei patru gendarmi care au participat la misiune au dat declarații martorilor. Ei au spus că reclamantul le-a dat actele de identitate atunci când s-au apropiat de el pe stradă și că au scris imediat raportul l-a finanțat pentru consumul public de alcool. În timp ce reclamantul a devenit abuziv verbal, l-au dus la stația lor unde a fost amendat pentru limba abuzivă față de gendarme. Ei au refuzat bolnavi tratamentul și negarea A.F. și a faptelor reclamantului. Procurorul dispune, de asemenea, de certificatul medical din 28 aprilie 2017 și de următoarele rapoarte elaborate de gendarmele la 6 martie 2016 și la care reclamantul nu a obiectat: a) raport (proiectat la 1.45 a.m.), prin care reclamantul a fost amendat 300 lei român (RON) pentru consumul public de alcool; b) raportul privind căutarea corporală (proiectat la ora 2 a.m.) care indică faptul că reclamantul a fost găsit băutură de alcool pe stradă și a fost recalcitrat către gendarme, care a făcut necesară imobilizarea; s-a menționat că în timpul percheziției corporale gendarmei și-au găsit cartea de identitate în buzunar; c) raport (proiectat la ora 2.10 a.m.) prin care reclamantul a fost amendat RON 500 pentru limba ostilă și rea față de gendarme; și d) raportează privind utilizarea forței, plasarea incidentului la ora 2 a.m. și a afirmat că reclamantul a fost sub influența alcoolului și a devenit abuziv verbal față de gendarme; utilizarea cătușelor la ora 2.10 a.m. a fost justificată de agresivitatea reclamantului; nu au fost raportate urme de violență asupra reclamantului. La 4 octombrie 2017 procurorul a decis să pună capăt anchetelor. El a constatat că reclamantul a fost imobilizat prin forță, dar nu există dovezi care susțin acuzațiile că gendarmele s-au purtat abuziv. Astfel, s-a concluzionat că intervenția gendarmelor a fost legală și justificată și nu a fost destinată să prejudicieze reclamantul. Decizia a fost susținută de procurorul șef din acest birou la 2 iulie 2018 și de decizia din 19 septembrie 2019 a Tribunalului Militar Iași, din aceleași motive ca cele prezentate de procuror. EVALUAREA TRIBUNALULUI ALEGAT ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUI 3 AL CONVENȚIEI 16. Reclamantul s-a plâns că a fost tratat rău de gendarme și că ancheta privind aceste acuzații nu a fost eficace. Deși se bazează pe articolele 3 și 6 din Convenție, plângerea intră în temeiul articolului 3 (a se vedea Radomilja și alții c. Croația [GC], nr. 37685/10 și 22768/12, §§ 114 și 126, 20 martie 2018 și Ciorcan și alții c. România , nr. 29414/09 și 44841/09, §§ 128-29, 27 ianuarie 2015). 17. Guvernul a respins acuzațiile de maltratare și a afirmat că ancheta a fost completă și eficace. 18. Principiile generale relevante au fost rezumate în Bouyid c. Belgia ([GC], nr. 23380/09, §§ 81-90 și 114-23, CEDH 2015). În ceea ce privește lipsa unor dovezi medicale sau a oricărei alte dovezi obiective care indică faptul că reclamantul ar fi putut fi tratat rău la 6 martie 2016 (a se vedea punctele 6 și 14 de mai sus), Curtea consideră imposibilă stabilirea veracității acuzațiilor sale (a se vedea mutatis mutandis Ciorcan și altele § 145. Lipsa de dovezi medicale nu a fost imputabilă autorităților. Gendarmele au dus reclamantul la spital, oferindu-i astfel posibilitatea de a obține un certificat medical. El nu a furnizat o explicație plauzibilă a motivului pentru care a refuzat examinarea medicală în acea noapte (a se vedea punctul 8 mai sus). 20. Presupunând că presupusul tratament a avut loc și a atins nivelul minim necesar de severitate (a se vedea Muršić c. Croația [GC], nr. 7334/13, § 97, 20 octombrie 2016), cu privire la calitatea anchetei, se remarcă că procurorul se bazează pe rapoartele detaliate și neconsolidate ale poliției (a se vedea punctul 13 de mai sus) concluzionând că utilizarea forței a fost făcută necesară prin comportamentul propriu al reclamantului și proporțională (a se vedea punctele 14 15 mai sus). În plus, investigatorii au auzit presupusii infractori, precum și martori independenți, și au constatat că raportul reclamantului cu privire la faptele și acuzațiile nu a fost confirmat de aceste declarații sau de orice altă dovadă (a se vedea punctele 10-12 de mai sus). În consecință, ancheta privind acuzațiile de tratament bolnav, care a fost efectuat în timp util, a fost completă și eficace. 22. Prin urmare, această parte a cererii (a se vedea alineatele 19 și 21 de mai sus) este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ § a) și cu art. 4 din Convenție. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 5 § 1 A CONVENȚIEI 23. În conformitate cu art. 5 din Convenție, reclamantul s-a plâns că a fost luat în custodie ilegală la 6 martie 2017. 24. Principiile generale privind privarea de libertate au fost rezumate în Creangă c. România ([GC], nr. 29226/03, §§ 92, 23 februarie 2012). 25. În noaptea 5-6 martie 2017, reclamantul a fost prins pe stradă la aproximativ 1,45 a.m. (a se vedea punctul 13 de mai sus), dus la stație (a se vedea punctele 4 și 13 de mai sus) și în cele din urmă eliberat din BEH la 3,38 (a se vedea punctele 5 și 8 mai sus). Pentru aproximativ două ore, el nu a putut să părăsească liber (a se vedea Aftanache c. România , nr. 999/19, §§ 81-83, 26 mai 2020), fiind astfel privat de libertate în sensul articolului 5), chiar și o astfel de scurtă detenție va fi nejustificată dacă acesta este strict necesar pentru îndeplinirea anumitor formalități (a se vedea S., V. și A. c. Danemarca [GC], nr. 35553/12 și altele 2, § 77, 22 octombrie 2018 și Foka c. Turcia , nr. 28940/95 , §§ 75-79, 24 iunie 2008). 26. Nu este confirmat faptul că reclamantul a fost dus la secție din cauza comportamentului său ostil și recalcitrant față de gendarme în urma amenzii impuse pentru consumul public de alcool și pentru a fi sancționat pentru acest comportament (a se vedea punctele 10, 12 și 13 de mai sus). tratament (a se vedea alineatele 5 și 8 de mai sus). 27. Investigația privind incidentele, care s-au constatat ca sunt conforme cu convenția (a se vedea punctul 21 de mai sus), a concluzionat că acțiunile gendarmelor au fost legale și justificate (a se vedea punctul 14 de mai sus). 28. Având în vedere elementele de mai sus, Curtea consideră că perioada de aproape două ore în care reclamantul era sub controlul autorităților nu lipsește de justificare într-o măsură în care să fie calificată ca arbitrară (a se vedea, mutatis mutandis, Stănculeanu v. România , nr. 26990/15, § 57, 9 ianuarie 2018). 29. Prin urmare, această plângere este, de asemenea, vădit nefondată (a se vedea paragrafele) 19 și 21 de mai sus) și trebuie respins în conformitate cu art. (a) și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 1 iunie 2023.