CtEDO 03.04.2001 Auto

SABADUS contre la ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
03.04.2001
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2001
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
SABADUS contre la ROUMANIE (CtEDO, 2001)
HUDOC · oficial

SECȚIA PRIMĂ DECIZIE Recurența nr. 28458/95 depusă de Mariana SĂBĂDUȘ împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu ședință la 3 aprilie 2001 într-o Cameră formată din domnul E. Palm, președintele, W. Thomassen, domnul Gaukur Jörundsson, R. Türmen, C. Bîrsan, J. Casadevall, R. Maruste, judecători, și de M. M. OBoyle, grefier, după cererea menționată depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 8 mai 1995 și la 6 septembrie 1995, art. 5 § 2 din Protocolul 11 din Convenția, care a transferat Curții competența de înregistrare a cererii, a examinat observațiile depuse de guvernul interlocutor și a răspuns la acestea printr-o decizie adoptată de către defendantul, la 3 aprilie 2001, în care a decis:

În 1993, reclamanta a introdus o acțiune în fața Tribunalului de Primă Instanță din Făgăraș și a cerut să fie constatată nulitatea naționalizării, în 1950, a celor două clădiri situate în Făgăraș la nr. 10, Strada Republicii și la nr. 16, Strada V. Alecsandri, pe care le moștenise.

Prin hotărârea din 30 iunie 1993, tribunalul din Făgăraș i-a dat dreptate cererii sale. Pentru a face acest lucru, tribunalul constată că imobilele revendicate de reclamantă au fost naționalizate în temeiul Decretului nr. 90/1950, care prevedea în mod expres că bunurile aparținând funcționarilor publici, intelectualilor și femeilor de familie nu pot fi naționalizate. În continuare, tribunalul constată că persoanele pe care reclamanta le-a moștenit, S.B., T.T. și A.T., au fost funcționari publici și femei de familie, respectiv. Tribunalul concluzionează că naționalizarea casei lor a fost ilegală și ordonă ștergerea proprietății din registrul de transcrieri și restabilirea reclamantei în drepturile S.B.T., T.T. și A.T.

La 26 august 1993, primăria Făgăraș, reprezentând statul, a procedat la executarea hotărârii din 30 iunie 1993.În procesul-verbal întocmit cu această ocazie, statul a declarat că contractele de închiriere pe care le-a încheiat pentru clădirile în litigiu au fost reziliate începând cu 1 septembrie 1993, dată la care posesia efectivă a reclamantului asupra clădirilor respective trebuia să fie finalizată.La o dată nespecificată, reclamantul a fost pus în posesia clădirii din Făgăraș, la nr. 10, sub titlul Republicii și proprietatea sa asupra acestei clădiri a fost înregistrată în registrul imobiliar.

Prin hotărârea din 17 ianuarie 1994, Curtea de Apel din Brașov a respins recursul prefectului pentru nerespectarea taxei judiciare.Prin aceeași hotărâre, instanța a respins, de asemenea, recursul societății RASC constatând că aceasta nu a fost parte la hotărâre în fond și că nu avea calitatea de a acționa.

La 15 februarie 1994, societatea RASC i-a reamintit locatarului clădirii reclamantei din Făgăraș, la nr. 16, strada Vasile Alecsandri, că cauțiunea sa a fost reziliată și i-a cerut să nu împiedice luarea în posesie a reclamantei.La 16 februarie 1994, reclamanta a fost văzută luând în posesie clădirea, în ciuda refuzului locatarului de a o elibera.

Prin hotărârea din 15 martie 1995, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul în anulare și a anulat hotărârea din 30 iunie 1993 a Tribunalului de Primă Instanță din Făgăraș.A respins acțiunea reclamantului pe motiv că instanțele nu au competență să examineze plângerile privind legalitatea naționalizării bunurilor în temeiul Decretului nr. 92/1950.

În octombrie 1996, Comisia Administrativă a respins cererea reclamantului privind restituirea imobilului din Făgăraș, la nr. 16, strada V. Alecsandri. Reclamanta a făcut apel împotriva acestei decizii. Rezultatul acestei proceduri nu a fost precizat. Printr-o decizie din 10 iunie 1997, Comisia Administrativă i-a restituit reclamantului imobilul din Făgăraș, la nr. 10, strada Republicii. Această decizie a devenit definitivă în absența recursurilor. Dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului din Făgăraș, la nr. 10, strada Republicii a fost înscris în registrul funciar.

În 1997, reclamanta a introdus o nouă acțiune împotriva Consiliului Local din Făgăraș pentru revendicarea clădirii situate la nr. 16, strada V. Alecsandri, Făgăraș. Printr-o hotărâre din 2 decembrie 1997, Tribunalul de Primă Instanță din Făgăraș a acordat drepturile cererii sale.

Printr-o hotărâre din 10 decembrie 1998, Curtea de Primă Instanță din Făgăraș a acceptat acțiunea în favoarea reclamantei, constatând că naționalizarea a fost ilegală și a ordonat ștergerea de către stat din registrul de transcrieri și restabilirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului respectiv.

Printr-o hotărâre definitivă din 1 aprilie 1999, Tribunalul Departamental din Brașov a respins chiriașul clădirii în litigiu din apelul pe care îl făcuse împotriva hotărârii din 10 decembrie 1998, pe motiv că nu avea calitatea de a acționa.La o dată nespecificată, dreptul de proprietate al reclamantei asupra clădirii din Făgăraș, la nr. 16, strada V. Alecsandri, a fost înregistrat în registrul de proprietate.

În dreptul juridic, Curtea constată că, în observațiile sale din 2 martie 1998, 15 mai 1998 și 31 august 1999, Guvernul a afirmat că reclamanta a primit înapoiat unul dintre imobilele în litigiu în temeiul deciziei definitive din 10 iunie 1997 a Comisiei administrative, iar celălalt imobil, printr-o hotărâre definitivă a Tribunalului de Primă Instanță din Făgăraș, pronunțată la 10 decembrie 1998, într-o a doua procedură de revendicare.

Curtea constată, apoi, că, prin scrisori din 25 ianuarie 1999, 6 mai 1999 și 1 iunie 1999, reclamanta a confirmat restituirea, precizând că nu mai dorește să își susțină cererea.Curtea consideră, în lumina observațiilor Guvernului român și ale reclamantei, că litigiul a fost rezolvat în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție și că, prin urmare, nu mai este justificată examinarea cererii.Consideră, de asemenea, că nici o circumstanță specială care să afecteze respectarea drepturilor omului garantate de Convenție nu impune continuarea examinării cererii în temeiul articolului 37 alineatul (1) din Convenție.Pe aceste motive, Curtea, în unanimitate, a decis în mod definitiv asupra rolului președintelui Elisabeth O. Palm Boyle și a președintelui Michael Greer.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-10-10
0,95
POPESCU NASTA contre la ROUMANIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 33355/96 présentée par Călin Mircea POPESCU NASTA contre Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 10 octobre 2000 en une chambre composé
CtEDO 2001-07-10
0,95
VIANU ET ALEXANDRESCU contre la ROUMANIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n° 29969/96 présentée par Ion VIANU et Maria ALEXANDRESCU contre la Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 10 juillet 2001 en une chambre composée de M me E. Palm,
CtEDO 2000-10-10
0,95
S.D. contre la ROUMANIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 32935/96 présentée par S.D. contre Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 10 octobre 2000 en une chambre composée de M me E. Palm, pré
CtEDO 2000-06-06
0,95
CHIRIACESCU contre la ROUMANIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 31804/96 présentée par Maria CHIRIACESCU contre Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 6 juin 2000 en une chambre composée de M me E.
CtEDO 2000-05-04
0,95
LIUBA contre la ROUMANIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 31166/96 présentée par Marius Dionisie et Antoaneta Sabina LIUBA contre Roumanie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 4 mai 2000 en une chamb
Sursă