Publicat la 1 decembrie 2025 SECȚIUNEA 4 Cererea nr. 81288/17 Marius-Daniel ȘERBÁNESCU împotriva României introdusă la 27 noiembrie 2017 a fost comunicată la 10 noiembrie 2025 CEHĂRȚIA își găsește originea într-o procedură disciplinară deschisă de Consiliul Suprem al Magistraturii (denumit în continuare Acesta din urmă, aflat într-o anchetă penală cu inculpații deținuți provizoriu, și suspectând o consimțire între avocat și unul dintre inculpații din București, acuzat și de subornarea martorilor, și un procuror de la Inspectoratul Judiciar, a raportat suspiciunile sale la Hotărârea Națională Anticorupție. La 5 octombrie 2016, Forumul a constatat că, prin introducerea DNA, reclamantul a avut un comportament indecent al funcției de magistrat și i-a aplicat o sancțiune disciplinară, și anume o reducere cu 20 % a tratamentului lunar brut pentru o perioadă de două luni, cu posibilitatea de a fi promovat timp de trei ani. Reclamantul a introdus o cale de atac împotriva deciziei CSM și-a exprimat neconstituționalitatea cu privire la anumite dispoziții legale privind competența acordată de lege instanței judecătorești împotriva unei decizii a CSM. Acuzația sa a fost respinsă printr-o decizie definitivă din 8 mai 2017 (comunicată reclamantului la 16 iunie 2017). Iunie 2017) a Înaltei Curți de Casație și Justiție ( El susține că Curtea de Casație dispunea numai de o competență limitată la chestiuni de drept în revizuirea deciziei disciplinare a CSM și subliniază că limitarea competenței Curții de Casație era contrară Constituției, astfel cum a fost judecată de Curtea Constituțională. În al doilea rând, subliniază că Forumul nu putea fi considerat ca fiind un tribunal al Curții Constituționale. a fost instituit prin lege, deoarece, pe de o parte, el a fost compus numai din procurori, fără niciun magistrat al sediului și, pe de altă parte, compunerea sa a fost modificată de mai multe ori, fără nicio continuitate sau în numărul membrilor, și anume, 3 sau 5 în funcție de ședințe sau în compunerea sa. În plus, reclamantul susține că această lipsă de continuitate a afectat legalitatea procedurii în fața Forumului, încălcând dispozițiile articolului 6 din convenție, și că Curtea de Casație nu a putut, din cauza competenței sale limitate, să remedieze diferitele deficiențe de echitate ale procedurii în fața Forumului, inclusiv convocarea martorilor cu descărcare de gestiune. 8 din Convenție, afirmă că sancțiunea disciplinară care i-a fost aplicată a constituit o interferență în viața sa privată care nu a respectat condițiile prevăzute în paragraful al doilea al acestui articol. În cele din urmă, reclamantul consideră că a fost discriminat cu încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 12 din Convenție, din cauza faptului că a fost privat, în examinarea acțiunii sale împotriva hotărârii CSM, de dublu grad de jurisdicție prevăzută la art. 129 din Constituția României și de jurisprudența constantă a Curții Constituționale. octombrie 2016 de către Secțiunea disciplinară pentru procurorii superiori ai Consiliului Judiciar ( Secțiunea disciplinară pentru procurori din cadrul CSM a fost ea, ținând cont de componența sa pe tot parcursul procedurii, o instanță de judecată de drept? A fost ea o instanță independentă și imparțială în sensul articolului 1 din Convenție (a se vedea, mutatis mutandis Cotora c. România, nr. 30745/18, § 39, 17 ianuarie 2023) În examinarea sancțiunii disciplinare de care a făcut obiectul sancțiunii, reclamantul a beneficiat de un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenție în fața CSM și/sau a Curții de Casație (a se vedea, mutatis mutandis Cotora menționat anterior, § 43 și 46-55) A existat o interferență în dreptul reclamantului de a-și respecta viața privată, astfel cum a fost garantat prin art. 1 din Convenție ca urmare a sancțiunii disciplinare care i-a fost aplicată, cu efect invocat asupra evoluției carierei sale (a se vedea Denisov c. Ucraina [GC], nr. 76639/11, § 100 17, 25 septembrie 2018)? În la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Reclamantul a suferit, în cursul procedurii disciplinare, o discriminare contrară articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție, ținând cont de faptul că în afara magistraților, toate categoriile profesionale care desfășoară o funcție publică ar beneficia, conform legii interne, de un dublu grad de control jurisdicțional al deciziilor disciplinare care le privesc. Guvernul este invitat să prezinte dosarul complet al procedurii în fața CSM și a Curții de Casație, inclusiv procesele de încuviințare (încheiat)
Publié le 1
er
décembre 2025
Requête n
o
81288/17
Marius-Daniel ȘERBĂNESCU
contre la Roumanie
introduite le 27 novembre 2017
communiquée le 10 novembre 2025
La requête trouve son origine dans une procédure disciplinaire ouverte par le Conseil supérieur de la magistrature (ci-après «
le CSM
») à l’encontre du requérant, procureur au parquet près le tribunal du 4
e
arrondissement de Bucarest. Ce dernier, saisi d’une enquête pénale avec des prévenus détenus provisoirement, et soupçonnant une connivence entre l’avocat d’un des prévenus – accusé aussi de subornation de témoins – et un procureur de l’Inspection judiciaire, signala ses soupçons auprès de la Direction Nationale Anticorruption («
DNA
»).
Le 5 octobre 2016, le CSM constata qu’en saisissant le DNA, le requérant avait eu un «
comportement indigne de la fonction de magistrat
» et lui infligea une sanction disciplinaire, à savoir une diminution de 20
% du traitement mensuel brut pour une période de deux mois, avec l’impossibilité d’être promu pendant trois ans.
Le requérant introduisit un recours contre la décision du CSM, et souleva l’inconstitutionnalité de certaines dispositions légales concernant la compétence octroyée par la loi à l’instance judiciaire examinant le recours contre une décision du CSM. Son recours fut rejeté par une décision définitive du 8
mai 2017 (communiquée au requérant le 16
juin 2017) de la Haute Cour de cassation et de justice («
la Cour de cassation
»).
Invoquant l’article
6
§
1 de la Convention, le requérant estime qu’il n’a pas bénéficié d’un tribunal disposant de la plénitude de juridiction. Il allègue que la Cour de cassation disposait uniquement d’une compétence limitée à des questions de droit dans le réexamen de la décision disciplinaire du CSM et souligne que la limitation de la compétence de la Cour de cassation était contraire à la Constitution, comme jugé par la Cour constitutionnelle.
En second lieu, il souligne que le CSM ne pouvait être considéré comme un «
tribunal
établi par la loi
», car, d’une part, il était composé uniquement de procureurs, sans aucun magistrat de siège, et d’autre part, sa composition a été modifiée à plusieurs reprises, sans aucune continuité ni dans le nombre des membres, à savoir, 3 ou 5 selon les audiences, ni dans sa composition.
De plus, le requérant allègue que cette absence de continuité a entaché l’équité de la procédure devant le CSM, en violation de l’article
6 de la Convention, et que la Cour de cassation n’a pas pu, du fait de sa compétence limitée, remédier aux différents défauts de l’équité de la procédure devant le CSM, dont la convocation des témoins à décharge.
Soulevant l’article
8 de la Convention, il allègue que la sanction disciplinaire qui lui a été infligée constituait une ingérence dans sa vie privée qui ne respectait pas les conditions prévues par le second paragraphe de cet article.
Enfin, le requérant considère qu’il a été discriminé en violation de l’article
1 du Protocole n
o
12 de la Convention, du fait d’avoir été privé, dans l’examen de son recours contre la décision du CSM, du double degré de juridiction prévu par l’article
129 de la Constitution roumaine et par la jurisprudence constante de la Cour constitutionnelle.
1.
La sanction disciplinaire infligée au requérant le 5
octobre 2016 par la section disciplinaire pour procureurs du Conseil supérieur de la magistrature («
CSM
») a
‑
t
‑
elle fait l’objet d’un contrôle par une juridiction bénéficiant de plénitude de juridiction, comme exigé par l’article
6
§
1 de la Convention (voir,
mutatis
mutandis
,
Ramos Nunes de Carvalho e Sá c.
Portugal
[GC], n
os
55391/13 et 2 autres, §§ 176-86, 195-214, 6
novembre 2018)
?
2.
La section disciplinaire pour procureurs du CSM était
‑
elle, compte tenu de sa composition tout au long de la procédure, un tribunal «
établi par la loi
»
? Était-elle un tribunal indépendant
et impartial
au sens de l’article
6
§
1 de la Convention (voir,
mutatis mutandis
,
Cotora c.
Roumanie
, n
o
30745/18, §§
36
‑
39, 17
janvier 2023
?
3.
Dans l’examen de la sanction disciplinaire dont il a fait l’objet, le requérant a
‑
t
‑
il bénéficié d’un procès équitable, au sens de l’article
6 de la Convention devant le CSM et/ou la Cour de cassation
(voir,
mutatis
mutandis
,
Cotora
précité, §§
40
‑
43 et 46-55)
?
4.
Y a-t-il eu ingérence dans le droit du requérant au respect de sa vie privée tel que garanti par l’article
8
§
1 de la Convention du fait de la sanction disciplinaire qui lui a été infligée, avec effet allégué sur l’évolution de sa carrière (voir
Denisov c.
Ukraine
[GC], n
o
76639/11, §
100
‑
17, 25
septembre 2018)
? Dans l’affirmative, l’ingérence dans l’exercice de ce droit était
‑
elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article
8
§
2
?
5.
Le requérant a-t-il subi, dans le déroulement de la procédure disciplinaire, une discrimination contraire à l’article
1 du Protocole n
o
12 à la Convention, compte tenu du fait qu’en dehors des magistrats, toutes les catégories professionnelles exerçant dans une fonction publique bénéficieraient, selon la loi interne, d’un double degré de contrôle juridictionnel des décisions disciplinaires les concernant
?
6.
Le Gouvernement est invité à produire le dossier complet de la procédure devant le CSM et la Cour de cassation, y compris les procès
‑
verbaux d’audience (
încheieri
).