NEVES FERREIRA SANDE E CASTRO et AUTRES contre le PORTUGAL

SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA FINALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 55081/00 prezentate de Laura Maria NEVES FERREIRA SANDE E CASTRO și alții împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care se întrunește la 9 iulie 2002 într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto Caflisch Kūris Zupančič Hedigan Traja judecători grefier Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 24 ianuarie 2000, având în vedere decizia parțială din 29 martie 2001, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamanți, După ce au intenționat, face următoarea decizie: Laura Maria Neves Ferreira Sande e Castro, Laura Barata Ferreira și Maria do Ceu Barata Ferreira de Almeida sunt resortisanți portughezi, născuți în 1950, 1949 și, respectiv, 1954 și reședința în Amadora, Oeiras și Carcavelos. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către domnul C. Santos, avocat la Lisabona. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 18 noiembrie 1993, recurentele au depus la Tribunalul de la Lisabona o cerere de expulzare a chiriașului dintr-un apartament de care erau proprietare. La 11 martie 1997, judecătorul a făcut o decizie pregătitoare (despacho saneador) La 15 martie 1999, recurentele au solicitat deportarea imediată (despejo imediato) a locatarului, pe baza faptului că acesta încetase între timp să plătească chiria. La 16 noiembrie 1999, judecătorul a acceptat această cerere. La 5 ianuarie 2000, recurentele au recuperat apartamentul în cauză. La 14 iunie 2000, ele au informat instanța cu privire la aceasta. Prin ordonanța din 27 iunie 2000, judecătorul a închis procedura. Hotărârea recurentelor se referă la durata procedurii care a început la 18 noiembrie 1993 și se încheie la 27 iunie 2000 prin ordonanța judecătorului Tribunalului de la Lisabona și, prin urmare, a durat șase ani și șapte luni. Potrivit recurentelor, durata procedurii nu îndeplinește cerința termenului rezonabil În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Convenție, guvernul recunoaște existența anumitor întârzieri. Curtea consideră că, în lumina criteriilor stabilite de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente) și având în vedere ansamblul elementelor aflate în posesia sa, că acest

TROISIÈME SECTION

DÉCISION FINALE

SUR LA RECEVABILITÉ

de la requête n° 55081/00

présentée par Laura Maria NEVES FERREIRA SANDE E CASTRO

et autres

contre le Portugal

La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 9 juillet 2002 en une chambre composée de

MM.

G.

Ress

,

président

,

I.

Cabral Barreto

,

L.

Caflisch

,

P.

Kūris

,

B.

Zupančič

,

J.

Hedigan

,

K.

Traja

,

juges

,

et

de

M.

V.

Berger

,

greffier de section

,

Vu la requête susmentionnée introduite le 24 janvier 2000,

Vu la décision partielle du 29 mars 2001,

Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par les requérants,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

EN FAIT

Les requérantes, M

mes

Laura Maria Neves Ferreira Sande e Castro, Laura Barata Ferreira et Maria do Céu Barata Ferreira de Almeida, sont des ressortissantes portugaises, nées respectivement en 1950, 1949 et 1954 et résidant à Amadora, Oeiras et Carcavelos respectivement. Elles sont représentées devant la Cour par M

e

C. Santos, avocat à Lisbonne.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.

Le 18 novembre 1993, les requérantes introduisirent devant le tribunal de Lisbonne une demande en expulsion du locataire d’un appartement dont elles étaient propriétaires.

Le 11 mars 1997, le juge rendit une décision préparatoire (

despacho saneador

) spécifiant les faits déjà établis et ceux restant à établir.

Le 15 mars 1999, les requérantes demandèrent l’expulsion immédiate (

despejo imediato

) du locataire, se fondant sur le fait que celui-ci avait entre-temps arrêté de verser les loyers.

Le 16 novembre 1999, le juge fit droit à cette demande.

Le 5 janvier 2000, les requérantes récupérèrent l’appartement en question. Le 14 juin 2000, elles en informèrent le tribunal.

Par une ordonnance du 27 juin 2000, le juge prononça l’extinction de la procédure.

EN DROIT

Le grief des requérantes porte sur la durée de la procédure qui a débuté le 18 novembre 1993 et s’est terminée le 27 juin 2000 par l’ordonnance du juge du tribunal de Lisbonne. Elle a donc duré six ans et sept mois.

Selon les requérantes, la durée de la procédure ne répond pas à l’exigence du «

délai raisonnable

» tel que prévu par l’article 6 § 1 de la Convention. Le Gouvernement admet l’existence de certains retards.

La Cour estime, à la lumière des critères dégagés par la jurisprudence des organes de la Convention en matière de «

délai raisonnable

» (complexité de l’affaire, comportement du requérant et des autorités compétentes), et compte tenu de l’ensemble des éléments en sa possession, que ce grief doit faire l’objet d’un examen au fond.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Déclare

le restant de la requête recevable, tous moyens de fond réservés.

Vincent

Berger

Georg

Ress

Greffier

Président