NEGRILĂ ET EPOCH TIMES INTERNATIONAL S.R.L. c. ROUMANIE

Publicat la 26 iunie 2023 SECȚIUNEA 4 Cererea nr. 25353/21 Vlad NEGRILĂ ȘI EPOCH TIMES INTERNAȚIONALE S.R.L. împotriva României, introdusă la 29 aprilie 2021, comunicată la 7 iunie 2023 CU PRIVIRE LA LUMEA DE MUNCĂ La 25 septembrie 2014, cu ocazia unei vizite oficiale din partea unei delegații a guvernului chinez, primul reclamant, care a susținut mișcarea Falun Dafa, a decis să protesteze, în fața sediului guvernului român, împotriva represiunii membrilor mișcării menționate în China. În acest sens, a pregătit două afișe ( Falun Dafa în România. Adevăratitate, compasiune, toleranță. Opriți genocid în China. 15 ani de persecuție c 60 din 23 septembrie 1991, care reglementează organizarea și desfășurarea ședințelor publice.

Primul reclamant susține că a fost obligat să urce în mașina jandarmeriei, amenințată și mai târziu eliberată în fața clădirii guvernului. La prânzul aceleiași zile, primul reclamant a fost interpelat din nou de același echipaj de jandarmerie, în momentul în care intenționa să acorde un interviu jurnaliștilor ziarului Epoch Times (al doilea reclamant), care doreau să facă un reportaj despre protestul respectiv. Primul reclamant a fost interpelat din nou de către jandarmi și condus la sediul forțelor de ordine, unde a fost emis pentru manifestare neautorizată. Jurnaliștii au fost forțați să oprească înregistrările video și mai, să întrerupă interviul și să părăsească locul. La 9 martie și, respectiv, 5 mai 2016, primul reclamant a anulat ambele procese Transmisie de amendă.

Tribunalul departamental din București a judecat, după ce a vizionat videoclipurile realizate în timpul incidentului și după ce a auzit martori, că nu există nicio dovadă care să confirme faptele reproșate reclamantului, că acesta din urmă se afla în fața unei instituții de interes public cu unicul scop de a acorda un interviu și nu de a participa la o demonstrație publică (care, de altfel, necesita un minim de două sau trei persoane pentru a antrena obligația legală de autorizare).

Plângerile penale depuse de reclamanți în noiembrie 2014 împotriva jandarmilor (pentru comportament abuziv, privare de libertate și abuz de funcții) au făcut obiectul unui ordin de clasificare fără întârziere, care a fost confirmat definitiv printr-o decizie din 3 noiembrie 2020 a Tribunalului Militar de la București (comunicată reclamanților la 20 noiembrie 2020). Parchetul militar a constatat că primul reclamant nu respectase interdicția de a manifesta fără autorizație și că jandarmii au acționat în mod legal împotriva protestului său, care putea pune în pericol ordinea publică. Parchetul militar a reținut, de asemenea, că reprezentanții celui de-al doilea reclamant puteau realiza reportajul lor în orice alt loc decât locul public pe care îl aleseseră și că, în orice caz, drepturile lor nu fuseseră ignorate.

Instanța militară a constatat că intervenția jandarmilor a fost legitimă, că nu a avut nicio legătură cu mesajul pe care reclamantul dorea să îl comunice și că legea nu îi garanta acestuia dreptul de a se exprima într-un loc public la alegerea sa fără a fi solicitat o autorizație prealabilă. În ceea ce privește plângerea formulată de reprezentanții celui de-al doilea reclamant, Tribunalul reține că jandarmii nu au exercitat niciun act de agresiune împotriva jurnaliștilor și că aceștia din urmă nu au suferit niciun prejudiciu.

Reclamanții se referă la articolele 10 și 11 din convenție și se plâng de incidentele care au avut loc la 25 septembrie 2014. A existat o interferență în dreptul primului reclamant la libertatea de exprimare, astfel cum a fost garantat prin art. 10 alineatul (1) și/sau la libertatea de întrunire pașnică, astfel cum a fost garantat prin art. 11 alineatul (1) din convenție, în timpul interpelărilor sale din 25 septembrie 2014, când a dorit să protesteze în fața sediului guvernului și să acorde un interviu jurnaliștilor din Egoch Times În acest sens, art. 10 alineatul (2) și/sau art. 11 alineatul (2) din Convenție (a se vedea Novikova și alte c. Rusia, n 25501/07 și 4 altele, § 106-215, 26 aprilie 2016 și Bumbes c. România, n 18079/15, § 67-102, 3 mai 2022) A existat o interferență în dreptul celui de-al doilea reclamant la libertatea de exprimare garantat prin art. 10 alineatul (1) din convenție, din cauza faptului că jurnaliștii săi au fost legați la 25 septembrie 2014, de către forțele de ordine, în momentul înregistrării interviului acordat de primul reclamant (a se vedea, mutatis mutandis, Selmani și alții (c.) ex-Republica Iugoslavă a Macedoniei, nr. 67259/14, § 62-86, 9 februarie 2017)

Publié le 26 juin 2023

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 25353/21 Vlad NEGRILĂ et EPOCH TIMES INTERNATIONAL S.R.L. contre la Roumanie introduite le 29 avril 2021 communiquée le 7 juin 2023

OBJET DE L’AFFAIRE

Le 25 septembre 2014, à l’occasion d’une visite officielle d’une délégation du gouvernement chinois, le premier requérant, adepte du mouvement Falun Dafa, décida de protester, devant le siège du gouvernement roumain, contre la répression des membres dudit mouvement en Chine. À cet égard, il prépara deux affiches ( Falun Dafa en Roumanie. Verité, compassion, tolérance. Arrêtez le génocide en Chine. Quinze ans de persécution c’est de trop ) qu’il voulait exposer au moment où la délégation chinoise allait accéder au siège du gouvernement roumain. Il fut tout de suite interpellé par des gendarmes, qui lui infligèrent un avertissement pour manifestation non ‑ autorisée (article 26 § 1 de la loi n o 60 du 23 septembre 1991 régissant l’organisation et le déroulement des réunions publiques).

Le premier requérant affirme avoir été obligé de monter dans le véhicule de la gendarmerie, menacé et plus tard relâché devant le bâtiment du gouvernement. Dans l’après ‑ midi du même jour, le premier requérant fut à nouveau interpellé par le même équipage de gendarmerie, au moment où il s’apprêtait à accorder une interview aux journalistes du journal Epoch Times (le deuxième requérant), qui souhaitaient réaliser un reportage au sujet de la protestation en question. Le premier requérant fut à nouveau interpellé par les gendarmes et conduit au siège des forces de l’ordre, où il fut verbalisé pour manifestation non-autorisée. Les journalistes furent contraints d’arrêter les enregistrements vidéo et audio, d’interrompre l’interview et de quitter les lieux.

Les 9 mars et 5 mai 2016 respectivement, le premier requérant fit annuler les deux procès ‑ verbaux de contravention. Le tribunal départemental de Bucarest jugea, après avoir visionné des vidéos réalisés lors de l’incident et après avoir entendu des témoins, qu’aucune preuve ne confirmait les faits reprochés au requérant, que celui-ci s’était rendu devant une institution d’intérêt public dans le seul but d’accorder une interview et non de participer à une manifestation publique (qui nécessitait d’ailleurs un minimum de deux ou trois personnes afin d’entrainer l’obligation légale d’autorisation).

Les plaintes pénales déposées par les requérants en novembre 2014 à l’encontre des gendarmes (pour comportement abusif, privation de liberté et abus de fonctions) firent l’objet d’une ordonnance de classement sans suite, qui fut définitivement confirmée par une décision du 3 novembre 2020 du tribunal militaire de Bucarest (communiquée aux requérants le 20 novembre 2020). Le parquet militaire avait constaté que le premier requérant n’avait pas respecté l’interdiction de manifester sans autorisation et que les gendarmes avaient agi, d’une manière légale, contre sa protestation, qui pouvait d’ailleurs mettre en danger l’ordre public. Le parquet militaire retint également que les représentants du deuxième requérant pouvaient réaliser leur reportage dans tout autre endroit que le lieu public qu’ils avaient choisi et, qu’en tout état de cause, leurs droits n’avaient pas été méconnus.

Le tribunal militaire constata que l’intervention des gendarmes avait été légitime, qu’elle n’avait aucun lien avec le message que le requérant souhaitait communiquer et que la loi ne garantissait pas à ce dernier le droit de s’exprimer dans un lieu public de son choix sans avoir demandé une autorisation préalable. S’agissant de la plainte formulée par les représentants du deuxième requérant, le tribunal retint que les gendarmes n’avaient exercé aucun acte d’agression à l’encontre des journalistes et que ces derniers n’avaient subi aucun préjudice. Les requérants invoquent les articles 10 et 11 de la Convention et se plaignent des incidents qui ont eu lieu le 25 septembre 2014.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu ingérence dans le droit du premier requérant à la liberté d’expression, tel que garanti par l’article 10 § 1 et/ou à la liberté de réunion pacifique, tel que garanti par l’article 11 § 1 de la Convention, lors de ses interpellations le 25 septembre 2014, lorsqu’il souhaitait protester devant le siège du gouvernement et accorder une interview aux journalistes d’ Epoch Times ? Dans l’affirmative, cette ingérence était ‑ elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 et/ou de l’article 11 § 2 de la Convention (voir Novikova et autres c. Russie , n os 25501/07 et 4 autres, §§ 106-215, 26 avril 2016, et Bumbes c. Roumanie , n o 18079/15, §§ 67-102, 3 mai 2022) ? 2. Y a-t-il eu ingérence dans le droit du deuxième requérant à la liberté d’expression garanti par l’article 10 § 1 de la Convention, en raison de l’éloignement de ses journalistes, le 25 septembre 2014, par les forces de l’ordre, lors de l’enregistrement de l’interview accordée par le premier requérant ? Dans l’affirmative, cette ingérence était-elle prévue par la loi et nécessaire, au sens de l’article 10 § 2 de la Convention (voir, mutatis mutandis , Selmani et autres c. l’ex-République yougoslave de Macédoine , n o 67259/14, §§ 62-86, 9 février 2017) ?